Page 86 - 1898-09

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 209 1898.

fost cetit în limba maghiară, germană şi Kaiser a declarat, că pactul recoman­ SOIRILE DITjEI. proprie cele dictate. Intregile memorii au
română. In cuvinte alese a anunţat mfirtea dat de guvern păgubesce în mare măsură fost coordonate de profesorul Horst Kohl,
regretatului protonotar Oorneliu Tobias, tote straturile poporaţiunei. El este păgu­ — 24 Septemvre v. care le-a provăZut şi cu o interesantă pre­
faţă cu care membrii şi-au esprimat con- bitor şi pentru Galiţia, dâr cu tote acestea Manevrele române. Divisia a 8 a de faţă. încă la 1890 fostul cancelar se înţe­
dolenţa prin sculare. Polonii îl sprijinesc în schimbul unor re­ infanieriă a sosit Duminecă la Iaşi tran­ lesese cu şeful casei Cotta, care se dusese
Urmând interpelaţiile, d-1 paroch V. muneraţii. Intrâbă, că ore tinerii Cehi sportată de 12 trenuri, cari au defilat suc­ anume la Friedrichsruhe, asupra apariţiei
Florian din Racoviţa interpelâză în causa primi-vor acest pact? Ministrul Kaizl a cesiv în gară dela 12 Ziua pănă la miecful memoriilor. Imediat după acâsta Bismarck
unui otel comunal, ce se face acum în presentat Ungaria de model. Ei bine, noi nopţii. Trupele acestei divisii vor face mai a şi început să lucreze. El — după cum
Avrig cu clieltuell de peste 4000 fl. La ne-am bucura, dâcă şi în Austria s’ar în­ întâiă exerciţii împrejurul Iaşilor, apoi vor am mai spus — dicta amintirile sale, şi în
construirea lui se folosesce cărămidă rea, tâmpla ceea-ce se întâmplă în Ungaria. In pleca spre Roman spre a-se întâlni cu di­ urmă le corigea. Asupra datei apariţiei me­
nearsă, âr lemnele de construcţie sunt Ungaria se aplică fără cruţare limba statu­ visia 7 în contra căreia va ave să se lupte. moriilor casa Cotta a tratat cu d. Herbert
verciî ete. Yice-şpanul a promis, că va lui ; trebue dâr ca şi în Austria să se facă Teatrul luptei va începe dela Podul Uoei Bismarck, fiul fostului cancelar. Abia acum
cerceta causa. — Tot părintele Florian făcu acesta. Oratorul, în şovinismul său nem­ şi se va întinde pănă la marginea oraşului de curând s’a ajuns la o înţelegere. Memo­
o interpelare în causa drumului dintre Tăl- ţesc, se provfică la Germania, unde de-a- Roman. — Rusia va fi representată la ma­ riile vor apare de-ocamdatâ în 2 volume,
maciu şi Avrig, urgitând facerea aceluia semenea se centralisâză tot. nevre de oătră guvernatorul Basarabiei, prin­ fiă-care de câte 400 de pagini mari în oc-
în interesul locuitorilor interesaţi. Yice- El asigura apoi camera, că partida ţul Constantin Gonstantinovici. — Mişcare tavo.ţ Volumele acestea sfîrşesc cu mfirtea
şpanul declara, că va cerceta lucrul şi va la care aparţine, va vota contra pactului, mare e în oraşul Roman. Câmpia din dosul împăratului Frederic III.
căuta să saneze răul. orl-ce s’ar întâmpla. grădinei publice este în o continuă mişcare Unde duce setea de aur. In minele de

După acestea, vice-şpanul răspunde Millesi (partida poporală germană) de trupe ce se pregătesc pentru manevre. aur dela Roşia-montană s’a întâmplat Zi'
la o interpelare, ce i-se adresase în con- veştejesce de-asemenea conţinutul pactului, Sera grădinile sunt pline de militari. Pen­ lele trecute o mişcătfire tragedie. Individul
ua
gregaţiunea de mai înainte din partea d-lui căci prin el Austria este aruncată pradă tru cfi de 24 Septemvre este aşteptat Emanuil Szentkirâly era torturat de frigu­
Regele şi Prinţul Ferdinand, cari vor primi
Dr. Liviu de Lemeny în causa brutalităţilor Ungariei. ' rile poftei după comori. Şi-a propus dâr
comise de gendarmii din Selişte în 3 (15) Girstmayr (aceeaşi partidă) atacă pe defilarea trupelor. Pregătirile au şi început. să fure aur. Cu fiul său de 18 auî şi cu
Maiu a. c., bătând şi tîrînd în închisore pe ministrul Kaizl cjmend : Dâcă erl i-s’ar fi Palatul divisiei 7 se decorâză şi se mon- o rudeniă a sa, au pătruns într’o tavernă,
mai mulţi tineri din Selişte, despre cari dat uniformă de husar şi şi-ar fi răsucit tâză pentru găzduirea Regelui şi a prinţi­ unde furând aurul aflat, au mers cu el în
aveau presupunerea, că ar ii arborat stin­ mustaţa, gata ar fi fost Kaizl-bâcsi. lor şi ataşaţilor militari străini. Pentru a- taverna minei Verhes, ca să-l spele şi apoi
dardele naţionale române, ce s’au văZut în cest scop au sosit tapiţerl din BucurescI,
Menger accentua marea însemnătate să ia tălpăşiţa. Cei trei hoţi lucrau cu mare
e
acea Zi P p&vilonul din piaţa din Selişte ba şi o parte din mobilă. Primăria a insta­
a pactului. El făcu aspră critică proiecte­ zor să isprăvâscă înainte de a-i apuca Ziua.
şi pe alte edificii şi dâlurl din apropiere. lat două arcuri de triumf; unul la gară şi
lor guvernului referitfire la valută. Guver­ Ei însă nu şi-au putut esecuta planul. In
Vice-şpanul a răspuns, că s’a făcut cer­ altul vis-a-vis de biserica Precista-Mare,
nul pune sarcini uriaşe asupra poporului, şi decursul luorului, un colos de stâncă, de
cetare şi s’a constatat, că unul dintre gen- unde Regele va fi primit de cler.
prin politica lui budgetară ia Jpoporului mărimea unei zidiri, care atârna de-asupra
darml în adevăr a comis escese neiertate,
orl-ce uşurare, pentru-ca să facă experienţa Dela curtea română. Regele Carol, în­ capului lor, s’a rupt c’un vuet teribil de
pentru care fapt s'a pornit cercetare con­
pe terenul regulării valutei, care nu se va soţit de Principele Ferdinand, de Marii corpul celorlalte stânci şi a căZut peste
tra lui.
pute pune în praxă decât atunci, când dă­ duci Boriş şi Andreii! VladimirovicI, de cei trei aurofili. Szentkirâlyi şi cu fiiul
Invitarea ministrului ung. de finanţe, rile cele mai grele vor fi scăriţe. Bilanţul principii de Saxa-Meiningen şi de Saxa său au fost îngropaţi sub acest colos de
de-a se subscrie acţii la societatea centrală comercial în primele 8 luni arată un passiv Coburg Gotha, de ataşaţii militari străini, stâncă, âr ruda lor Mâtyâs Sândor a scă­
de credit, a fost respinsă de congregaţie. de 67 milifine. precum şi de suita sa, va pleca mâne din pat, neatins, ca prin urechile acului. El a
Obiectul cel mai principal al con­ Menger a vorbit şi despre ordonan­ Sinaia, spre a-se duce la câmpul marilor mărturisit întâmplarea. Omenii autorităţilor
gregaţiei a fost însă alegerea de proto­ ţele de limbă, clicend, că desfiinţarea lor manevre ale armatei, la Roman. au luat măsuri să se depărteze bucata de
notar în locul regretatului Tobias. Fişpanul şi regularea cestiunei de limbă printr’o — Principesa Maria, împreună cu co­ stâncă, pentru a sefite jertfele patimei ne­
arată, că la acest post au concurat trei lege, ar fi cel mai bun motor al unui pact piii săi, principele Carol şi principesa Eli- norocite, însă a fost imposibil. Stânca este
inşi, anume primul vice-notar dela comitat echitabil între Austria şi Ungaria. sabeta, marii duci Boriş şi Andreiă Vladi­ atât de puternică, încât nu va putâ fi de-
Ştefan Stroia, fisolgăbirul cercului Nocri- Pe când în cameră se face des­ mirovicI şi principele Albert de Saxa-Co- lăturată decât prin esplosiune. Soirea aces­
chiii Gustav Bedeus, şi al treilea vice-notar baterea în curs normal, contele Thun burg-Gotha au sosit Luni la 7 ore dela Si­ tei întâmplări a umplut de grfiză mai ales
dela comitat Victor Scliieb. La propunerea continuă acţiunea sa începută cu naia la BucurescI şi au descins la palatul pe aceia, cari cu punerea capului umblă
membrului Dr. Bruekner, se aclamă între scop de a clarifica raportul cabine­ dela Cotroceni. Iluştrii fispeţî ai familiei să-şi câştige averi pe căi neiertate, ca
generale strigăte de „hoch**, şi „să trăescă", tului seu faţă cu partidele din drepta. princiare vor sta în capitală pănă Vineri, Szentkirâlyi, a cărui vânătfire după aur a fost
ca protonotar, d-l Ştefan Stroia. Oa prim In cercurile bineinformate se crede, câud vor însoţi pe Regele la Roman. răsbunată în mod atât de cumplit.
vice-notar, în locul acestuia, a fost acla­ că dâcă ministrului-preşedinte nu-i 0 broşură în cestiunea rentei şcolelor Demonstrafiun! la universitatea din
mat vice-notarul al doilea Ioan Creţii; în
va succede a câştiga necondiţionat din Braşov. „Drapelul** află, că d. Dimitrie Budapeşta. Abia s’au deschis cursurile la
locul d-lui Oreţu a fost aclamat vice-no- partidele din drbpta, va trage de Sturdza a procurat tot materialul necesar universitatea din Budapeşta, şi studenţii
tarul al 3-lea Victor Schieb; ca al 3-lea aici conseceDţele firesoî. Totul aternă unui funcţionar al Academiei Române, pe dela „alma mater** au şi înoeput să. de­
vice-notar a fost aclamat Iuliu Knal, âr
de ocamdată dela aceea, cum se va care l’a însărcinat să facă o broşură, sub monstreze. Demonstraţiunile sunt îndreptate
la locul al 4-lea a fost ales practicantul de scii învoi cu Cehii, Slovenii şi cu supraveghiarea d-sale, în cestiunea rentei şefi­ contra profesorului Acaţiu Timon, profesor
pănă acum Oprea Steflea. Astfel pentru Ro­ 06
partida poporală catolică, care ridică lor din Braşov. In aefistă broşură se (fi ) de dreptul constituţional ungar şi istoria
mâni au fost reservate tfite trei posturile unele pretensiunî de natură obiec­ că d. Sturdza va face, pe larg, întregul is­ dreptului. Timon n’a edat pănă acum un
de amploiaţi, ce le-a avut şi pănă acum. tivă . toric al acestei cestiunî şi. al rolului, care studiu asupra acestor drepturi, ci studenţii
Se asigură, că nu pdte fi vorba l’a avut d sa în diferite împrejurări în a- au trebuit să înveţe după notiţele ce şi-le
Pactul şi cabinetul Thun. de-o crisă ministerială. Totul se re­ oestă complicată şi nenorocită cestiune. fac din explicări. Când Timon s’a presentat
duce la dimieia ministrului de co- Memoriile lui Bismark. In sfîrşit se Luni la curs, studenţii i-au strigat „Abzug!"
In şedinţa de altăerî a „Reichs merciu Bărnreilher. Portofoliul va­ Scrie-ne carte**. Demonstraţia a făcut im­
anunţă, că memoriile lui Bismarck, a cărora
rath“-ului s’a continuat desbaterea cant ar voi Thun se-1 dea unui po­ posibilă profesorului prelegerea, ce era
esistenţă chiar a fost pusă la îndoâlă, vor
asupra pactului. Desbaterea s’a făcut lon, său unui membru din partida apare în cursul lunei Noemvre, în renu­ s’o ţină.
fără de nici un incident mai mar­ catolică, şi e posibil, ca acesta se mita editură Cotta din Stuttgart. Memo­
cant. La ordinea de au luat cu- fia chiar Dipauli, conducătorul par­ Nou fişpan la Caraş-Severin. Ffiia Ofi­
riile vor apare sub titlul „Idei şi amintiri“. cială publică numirea deputatului Carol
ventul deputaţii Kaiser, Millesi, Girst- tide poporale catolice.
Prinţul de Bismark a dictat memoriile pe Bogdny, ca fişpan al comitatului Caraş-Seve­
mayr, Menger şi Steinwender.
când era în viâţă şi a corigeat cu mâna rin, post devenit vacant în urma numirii fos­
tului fişpan Emeric lakabffy de seoretar
în ministeriul de interne.
fecţie acâstă artă, şi în picturile lui se pfite aoele vremuri să închinau cu mai mult foc
Cununiă. D-l Dr. Ştefan Morariu, ad­
distinge mult taleDt, care aplicat la altă şi cu mai adâncă convingere lor, decum o Punctele astea multe vreau să Zică,
vocat în Cluşih, şi d-ra Aniţi Bohaţiel,
şefilă, pfite ar fi produs mai mult. Dâr aşa, facem noi adl. că de când n’am mai fost la primar, au
fiica regretatului Mihaiă Bohaţiel, se vor
nefiind talentul lui destul de mare pentru Faptul acesta, care pare, că cuprinde trecut ani de Z'1®- Astă vară ârăşl l’am
cununa în 16 Octomvre n. c. în biserica
ca să creeze o şefilă nouă, a fost născut în sine o contrazicere, se esplică uşor de cercetat. Totul era neschimbat în salon,
română gr. cat. din CluşiQ. — Felicitările
mort, căci a fost nevoit să rămână în sfera tot. Iţi voi povesti o mică întâmplare, care numai Nelli, care e preotâsă într’un sat
nfistre cordiale!
strimtă a şcfilei sale, şi astfel Giotto nu e cred, că îl va lămuri cu desăvîrşire. învecinat, lipsia. Din întâmplare dădui cu
mai mult, decât un pictor clasic. Feţele în­ Lângă Braşov este un sat, unde mai de ochii de chip. Nu-i vorbă, în anii aceştia Doliul unui Ungur. In Şimleul Silva-
gerilor şi sfinţilor săi rămân tot albastre şi mult mergeam în orî-ce vară. Era şi satul din urmă am văZut şi chipuri mai frumfise, niei s’a aflat un Ungur cu numele Sârvâri,
tot grăsulii, şi decă i a întrecut pe pictorii frumos, şi mă aveam şi bine cu primarul ba de curând am văZut şi golful de Nea­ căruia îi place să se distingă prin escentri-
lui, e că mânile personagiilor sale nu îi — dâr fiă Zis între noi — şi mai bine mă pol cel adevărat, dâr sunt convins, că nu cităţl. Mfirtea împărătesei-regine i-a venit
stau şi lui în cale, aşa ca să trebue să li-le aveam cu fata primarului, care era şi mai era acâsta pricina, pentru care tabloul din tocmai la socotâlă, pentru a se face faimos.
trântescă în pfilă, âr mutrele lor, care chiar frumfisă, decât satul întreg. In „salonul * salon îmi păru atât de miserabil. Lipsia El adecă a decis să pfirte doliu trei ani
1
la cei dintâitt zugravi din şefila acesta sâ- primarului e un chip, dedesubtul căruia Nelli, lipsia fire cum luminăţia specială, de Zile- Şi-a pus pe pălărie pantlică nâgră,
mănă cu mult mai mult a EupenI, decât e tipărit „Napoli . Golful de Neapol la apus care singură era potrivită pentru acest ta­ âr la braţ un postav negru cu inscripţia:
u
la cei din şefila orientală, sunt adese-orl de sfire cu Vesuviul şi pe apă o luntre cu blou, precum să cere o luminăţie deose­ „Regina Elisabeta, 10 Septemvre** — pe
ffirte drăgălaşe, une-orl chiar frumfise. pescari — un peisaj încântător. In acest bită pentru unele tablouri din şefila veche, cari le va purta trei ani.
Pompa esecutării mai că întrece pe salon eram odată singur cu Nelli şi, ca toţi deşi jaluziile erau şi acuma închise, ca şi Institutul Vautier. In institutul Vauticr
cea orientală. Pe lângă aurul izidit din amoresaţii, tăceam amândoi. De-odată arăta atunci, pentru-ca să nu intre muscele în cursurile s’au deschis dela Septemvre a. o.
belşug, predomină şi un roşu purpuriu ffirte ea spre tablou şi Zise cu voce mai dulce salon. dâr se primesc, şi acum ca întotdâuna,
bogat, âr altarele gotice, cari slujesc de decât zaharina: „Cum a-şl vrea să merg Dâr de ce atâta vorbă? Sîrmanul Emi- atât eleve interne, cât şi esterne în decur­
rame picturilor, sunt ffirte elegant aranjate, şi eu la Neapol, ce frumos trebue să fiă nescu ne spune tfită pricina într’un singur sul întregului an. Limbile, în cari se pro­
une-orl măestrit sculptate. acolo!** Atunci am zărit pentru întâia firă vers, în admirabilele cuvinte: pun diferitele studii sunt: francesa, en-
1
Dâr ori cât de primitivă era pictura chipul acela, şi îmi păru admirabil, mai „Credinţa zugrăvesce icfinele’n biserici *. glesa, româna, germâua şi maghiara. Afară
veche-creştinâscă, fiă ea orientală sâu go­ ales, că mă cugetam cu Nelli împreună în (Va urma.) de aceste se propune lucrul de mână, can­
tică, e lucru neîndoios, că creştinii de pe acea barcă de pescari........................................... to, pianul, desemnul şi dansul, care se va