Page 87 - 1898-09
P. 87
Nr. 209 —1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina B.
începe dela 15 Octomvre n. c. şi vor dansa puns mai multor puteri la întrebările aces In scopul premiărei, ne stau la dispo- tofilor în miadă-ejiua Europei, compromi
numai fetiţe cu fetiţe. S’au înscris deja nu tora relative la cestiunea desarmărei, că siţiune în total 700 corone, din cari 500 terea porumburilor în America şi mai pre
merose eleve de aici, din România, ba chiar conferinţa ce se va convoca, nu va avă să corâne ajutor din visteria statului şi 200 sus de tâtă seceta din mare parte a Euro
pei, care împiedecă de-se face multe şi 1&
din Bulgaria în acest solid institut, care discute nici un fel de cestiuni politice. corone ajutor din fondul economic al co
vreme semănături pentru anul viitor.
şi-a conservat vechiul său renume în ce Acesta este un principiu prealabil stabilit. mitatului Sibiiu.
privesce buna crescere şi educaţiune a ele Rusia a propus chiar, să se elimineze din La exposiţia de pome pot lua parte, („<*. s.“)
velor sale. conferinţă acei diplomaţi, represenţanţi de ca exponenţi, toţi locuitorii comitatului l i t e r a t u r ă .
puteri, cari ar ave intenţia să discute ces Sibiiu, âr la cea de vite eselusiv proprie
Lucruri de-ale lui Bismarck scose în
tiuni politice, şi astfel să aducă discordie tari din cercul pretorial al Sebeşului-săsesc A apărut în Constanţa prima revistă
vendare. Un fost servitor în casă al lui
în conferinţă şi să zădărnicescă scopul no şi al Mercurei. literară dobrogeană „0vidiu“, cu următorul
Bismarck, care trăesce actualmente la Stutt-
bil, pe care-1 urmăresce Ţarul cu convoca Pe lângă diplome, la exposiţia de pome sumar: Cuvântul de acasă, de A Vulcan.
gart, a scos în vâncjare o mulţime de o-
rea congresului. Cu acâstă ocasie guvernul se vor distribui premii în valâre de 200 Monumentul falnic dela Adam-Clisi, de
biecte, cari au aparţinut altă-dată cancela
rus, după ordinul Ţarului, a risipit orî-ce corâne, âr la cea de vite de 500 corone. Gr. Tocilescu. Cuvântare publică asupra
rului. Şi face afaceri frumose! Ast-fel, o
îndoială privitâre la faptul, că Rusia vre Deschiderea solemnă a exposiţiei de vieţii, operilor şi exiliul lui Ovidiu, de P.
cravată de satin negru a fost vândută cu
să menţie stătu quo. Ţarul ţine la integri pome se face Miercuri la 26 Octomvre, âr Vulcan. Cătră prietini (versuri), de Nuşi
opt-cîeci şi cinci mărci, seu mai bine de
tatea actuală a tuturor statelor eui’opene. închiderea şi px-emiarea Duminecă la 30 Tuliu. Dobrogea (toponimie), de Lt. M. D.
cinci-cjeci florini; o blană de dihor cu şâpte-
Precum vedem, în mod oficial Rusia a pus Octomvre. Ionescu. Ovidiu în exiliu (versuri), de P.
cjecl mărci ş. a.
odată pentru totdăuna capăt speranţelor Ţinem a vesti despre acâsta în mod Vulcan. Adio (vex-surl) de D. Nanu. Cei 7
Testamentul unui vegetarian. Nu de francese de revanşă cu ajutorul alianţei prealabil pe cei interesaţi, cu adausul, că filosofi şi maximele lor, de D. Covatti.
mult a răposat' în Bonn profesorul Baron, rusesc!. — De altminteri Ţarul Rusiei pare programele speciale se vor publica în Creola (versuri), de P. Vulcan. Sărbarea
care a lăsat prin testament 470,000 mărci a nutri sentimente forte puţin amicale faţă curând. înaugurărei bibliotecei „Ovidius“. Pe ma
oraşului Berlin cu condiţia, ca din acâsta cu republica francesă. Acelaşi corespon S i b i i u , 5 Octomvre n. 1898. lul mărei (versux'I), de N. Tuliu. Genesa cer
sumă să se înfiinţeze un institut de crescere dent află, că cu ocasia visitei Regelui Ca cului Ovidiu, de N. Tuliu. Abonamentul 10
Comitetul central al „Reuniunei ro
basat pe principiile vegetariane. In urmă rol al României în Petersburg, Ţarul i-ar lei pe an. Apare bimensual. Redacţia şi ad
w
mâne de agricultură din comitatul Sibiiu :
un adevărat răsboiîi s’a provocat între con fi făcut urm&torea declaraţie: „Singura po ministraţia: Cercul literar „Ovidiu , Cons
M
silierii oraşului, între vegetarian! şi carni sibilitate pentru Francia de a nu perde cu Dem. Comşa, Victor Tordăşianu, tanţa.
vori, asupra cestiunei, că ore pâte oraşul desăvârşire stima nostră, şi de a ne da do preşed. secretar.
Berlin să primeseă testaţiunea, ori nu ? Car vadă, că putem să continuăm şi de acum ULTIME SCIEL
nivorii susţin, că oraşul n’are drept de-a înainte relaţiile nostre amicale cu acâstă
tracta pe copiii daţi în grija lui, ca pe ţâră şi cu guvernul ei, este revisuirea sin JProducţiunea cerealelor în Viena, 5 Octomvre. Partidele
lumea întregii în i§®§. Ministerul
nisce iepuri de casă, şi să-i crâscă şi hră- ceră, francă şi fără x-eservă a procesului din drepta camerei au ales aŢî o
agriculturei din Ungaria publică estimaţiu-
nâscă numai cu plante; vegetarianii însă Dreyfus, reorganisarea justiţiei sale ne comisiune de 4 bărbaţi, car! vor ave
nea sa anuală asupra producţiunei cereale
susţin din potrivă. Pentru a-se decide asu demne de o ţâră civilisatâ şi curăţirea ra lor în lumea întrâgă în anul 1898, cum şi problema se stabilăscă modalităţile
pra acesta, s’a dispus arangorea unei curse dicală a statului-major . evaluarea probabilă a consumaţiunei. cu ajutorul cărora cluburile din ma
u
pedestre între Berlin şi Potsdam cu copii Resumăm pe cât e cu putinţă acâstă joritate se formeze o partidă obli-
Jtevoluţia din China. Foilor en-
crescuţi numai cu hx-ana plantelor şi cu importantă lucrare. gătdre guvernamentală.
glese li-se telegrafâză sciri sensaţionale din
copii, cari au fost hrăniţi şi cu carne. De Stocurile, cum au fost aşa de sleite
China. De când a ocupat tronul împărătâsa la începutul anului 1898, îndreptăţesc a-se Viena, 5 Octomvre. In numărul
altmintrelea consilierii orăşeuescl au decis
văduvă, spiritele sunt tot mai mult agitate socoti, că decolta actuală nu va ajunge de mâne al fdiei oficiale se va pu
cu 8 contra 7 voturi să respingă lăsămen-
contra europenilor. Afară de acesta se cjice, pentru campania 1898—1899. Deci va fi de blica numirea lui Dipauli, ca minis
tul lui Bai’on. Cestiunea va veni şi în de ficit de cereale în Europa.
că într’adevăr nenorocitul împărat Tsan- tru de comerciu.
liberarea adunării orăşenescl — din care Recolta porumbului şi leguminoselor
Tien a fost'omorît, âr soirile oficiâse despre
causă se fac mari corteşirl între cele două în ţările de peste mări, nu e aşa de sâmă Viena, 5 Octomvre. In şedinţa de
rămânerea lui în viaţă, sunt numai nisip
partide, a vegetarianilor şi carnivorilor. cum se pretindea. aeji a parlamentului socialistul-creştin
în ochii poporului, care de-ocamdată tre-
Becolta grâului în lumea întregă e mij Schlesinger a atacat vehement pe
Aeronautul Speltirini, după cum se te bue ameţit prin neadevăruri După cum locie şi mult mai slabă, ca cea din 1896; a Jidovii din Ungaria şi pe cei din Aus
legrafâză din Lion, voind să trâcă în balon i-seîmpărtăşesoe „Agenţie Dalziel“ din Shan- secarei e ca în 1896 ; a orzului mai rea oa tria, învinuindu-i, că vor se nimi-
pe d’asupra Alpilox-, s’a urcat la o înălţime gai, soirea despre uciderea împăratului se în 1896, asemănându-se cu cea din anul căscă sentimentele dinastice. Dr.
de 25C0 metri, a trecut peste Montreux, confirmă din mai multe părţi, nu se scie însă 1897; în ce privesce recolta ovfeului, după Lueger sprigini espunerile lui Scble-
tote indioaţiunile, e mai rea ca în 1897 şi
Yocrdon şi graniţa franco-elveţiană între în ce chip îi ,fu mortea. După o versiune, îm
încă mai prâstă ca în 1896. singer cjlcend, că în Austria miniş
Sainte Croix şi Ponterlier. păratul a fost sugrumat, după alta înve Următorele ţări vor avâ de importat tri se închină viţelului de aur. Lue
ninat, âr versiunea a treia dice, că împă cereale pentru a face faţă trebuinţelor con
Concert. Duminecă în 9 Octomvre se ger se ocupă în discursul seu şi de
ratul a fost străpuns în pântece cu’n fier sumaţiunei: Marea-Bretanie, Francia, Ger
va da în sala cea mare dela Redută un Unguri, că lupta contra lor
roşit în foc. Revoluţia se lăţesce tot mai mania, Austria, Italia, Olanda, Sviţera,
Concert de capela orăşenâseă, c’un pro îi este dictată de şopta inimii. Ger
mult în părţile de nord ale impuriului şi Belgia, Danemarca, Suedia şi Nox’vegia,
gram forte variat şi interesant. începutul Spania, Portugalia, Grecia. manilor din Austria nu le este per
resculaţii cuceresc unul după altul oraşele
la y 8 ore săra. Intrarea 30 cr. Deficitul acestor ţări va fi umplut cu: mis a tolera, ca mereu se se caute
2 mai însemnate. Lui „Frankfurter Zeitung“
escedente din Rusia, care ax’e [reservele modalităţi a împăca pe Maghiari de
Rectificare. In raportul nostru despre i-se telegrafâză din Peking, că acolo au mult sleite şi nici recolta nu e prea de frica furibundărilor kossuthiste.
„pactul în Camera din Viena , publicat în sosit soldaţi rusesc! şi englesi pentru apă sâmă;
u
numărul de eri, s’a strecurat o greşălă, cji- rarea consulatele Rusiei şi Engliterei. Ungaria, care n’are reserve din anul Berlin, 5 Ocţomvre. Se crede,
cendu-se despre deputatul Turle, că este trecut, când recolta i-a fost aşa de rea, âr că „Reichstag“-ul va fi deschis nu
In afacerea Dreyfus mai de in în acest an suprafeţele cultivate au fost mai în Noemvre.
antisemit, pe când el aparţine grupului lui
teres este, că statul-major a renunţat de a micşorate şi recolta nu se pâte socoti
Schonerer. Berlin, 5 Octomvre. „Kreuzzei-
mai susţinâ acusarea contra lui Picquart, bxxnă;
că a falsificat cartea poştală pneumatică România, care are o recoltă mijlocie, tung“ publică un articol remarcabil
Sciri mărunte din Montani». din care reuşia, că Esterhâzy a fost spionul putând exporta 10—12 milione hectolitri privitor la călătoria împăratului Wil-
M Sa Regele Carol, împreună cu statul său Germaniei. Statul major însă continuă in de grâu; helrn în Orient pice, că acăsta că
major, vor pleca, cum am (jis, Vineri la Ro Bulgaria şi Rumelia Orientală, cu o lătorie neliniştesce spiritele, din causă,
man, unde s’a stabilit cartierul general al strucţiunea în cestiunea acusărilor ridicate recoltă bună mijlocie ; că pretutindeni se ivesc crise inter
manevrelor divisiunilor 7 şi 8. Manevrele contva acestuia de cătră colonelul Henry.
Serbia şi Turcia, cu recoltă mai bună ; naţionale. Organul german esprimă
corpului IV de armată se vor ţină în dilele — Ministrul de justiţie Sarrien şi-a luat Indiile orientale, cu una din cele mai
de 26 şi 27 8eptemvre v. La 28 Septem- un concediu de opt dile. Se asigură, că în speranţa, că acei omeni, cari iau
vre v. se va face revista trupelor în pre- bune recolte, dând un escedent de 8 la răspunderea personală pentru acesta
senţa Regelui. timpul acesta consiliul de miniştri va lua 10 milione hectolitri; călătorie, au convingerea, că vor fi
grave hotărîri, cari nu s’au putut lua pănă Statele-Unite ale Americei de Nord,
— Şăpte deci gend&rmî călări din Iaşi acum din causa hesitărilor lui Sax-rien. eu întinderea culturilor de grâu prin îm eschise surprinderile, cari ar face
vor pleca la Roman pentru serviciu de puţinarea celor de porumb, cu tote că n’a necesară presenţa împăratului în
gardă al M. S. Regelui. Ultimatul 'puterilor în cestiunea avut un timp prielnic, dâr va avâ un es Germania, său cari l’ar sili să-şî în
— Săptămâna viitore se va organisa Cretei se va trimite Sultanului prin mi cedent de 65 milione hectol ; trerupă drumul pentru a-se reîntorce
în munţii Muscelului o mare vănătăre, la nistrul de esterne Te/ivilc-p&ş&, după-ce Canada, are recoltă bună; acasă. Numai în astfel de condiţiunl,
care vor lua parte ducele de Saxa-Meinin- acum şi Rusia, a patra putere interesată, Argentina, de asemenea îşi va putâ încheie Ţiarul berlines, pdte să se
gen, marii duci Boris şi Andrei Vladimi- l’a subscrxs prin ambasadorul din Constau- atinge cifra de 9—10 milione hectolitri de resfire temerile şi îngrijirile, ce esistă
rovici, ducele Alfred de Saxa-Coburg şi exportat;
principele Ferdinand. tinopol. Dâcă Porta va întârdia totuşi să-şl In Chilia grâul a suferit de ploi şi acjl în Germania în ajunul călătoriei
retragă trupele dixx Creta, cele patru puteri exportul e mic ; împăratului.
— Experienţele cu tunurile cu tra
vor bloca şi desarma trupele turcescî. In Australia, viitorea recoltă (prin
gere repede au reînceput din săptămâna Madrid, 5 Octomvre. Răsculaţii
trecută la bateria 18 I, lângă fortul Chi- Proiectata demonstraţiune navală în Dar- Decemvre-Ianuarie) nu va da un escedent din Cuba vor alege în 19 1. c. nou
tila, şi se continuă dilnic. Vineri şi Sâm danelle nu se va face, fiind-eâ puterile nu mare; preşedinte republican.
bâtă s’a tras cu tunul Krupp, âr Marţi s’a vor să turbure spu-itele în Constantinopcl, Algeria şi Tunisia, cu o recoltă mul-
tras cu tunul Hotschkis. tocmai câud se aştâptă acolo împăratul ţumitore ;
— D-l Tadeu Ajdukiewicz, pictorul Wilhelm. Tripolitana nu va putâ exporta. D I Y E R S E .
Egiptul are o bună recoltă.
Curţii imperiale din Viena, a sosit în Ro Femeile australiene şi dreptul de vot.
mânia şi va lua parte în suita regală la Deci, în faţa acestor recolte şi a
manevrele dela Roman, cu însărcinarea de Două exposiţii în Sebeşnl-sâsesc. sleirei reservelor în mai totă lumea, chiar Camera legislativă dixx Victoria a adoptat
a lua schiţe dela manevre. (Comunicat prealabil.) de nu vom ave preţurile de astă ârnă şi pentru a doua oră un bil, conferind femei
dela începutul anului, e imposibil să mai
lor dreptul de vot la alegerile acestei Ca
In şedinţa sa cu data 30 Octomvre scadă cele de acjl.
mere. De-asemenea în Noua-Zelanda, unde
Hevistă externă. n. c., subscrisul comitet central a luat ho- Producătorii deci să nu-şi vândă re
tărîrea, de a aranja în tomna a. c. în opi- colta pe preţ de nimic.... când pot, mai femeile votâză de mai mulţi ani, se va su
ales, că bobul fiind perfect uscat, uşor se pune parlamentului din Wellington un bil,
Jiusia şi Francia. ţ)iarul „Milnche- dul Sebeşul-săsesc, şi anume: în cjilele de
pote conserva. acordând eligibilitatea femeilor alegătore.
ner Allgemeine Zeitung“, al cărui corespon 26—30 Octomvre n. o exposiţie de pome,
Şi alte circumstanţe ne întăresc în
dent din Petersburg este forte bine infor struguri etc., a doua de acest fel la noi,
credinţa, că preţurile se vor urca, astfel :
mat totdăuna, afirmă — după cum am sem âr la 30 Octomvre o exposiţie de vite decepţiile din sud-vestul Europei, nimici Proprietar: Dr. Aurel Mureşianss,
nalat şi eri — că guvernul rusesc a răs cornute. rea de secetă a recoltei porumbului şi car Redactor responsabil: ©regoriu Maior.
