Page 89 - 1898-09
P. 89
REDACŢIUNEA, „gazeta* iese îq flăcare fii,
Aiministratiunea şi Tipografia. Abonamente pentrn Anstro-angaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fI., pe eise luni
Scrisori nefrancate na 6 fI., pe trei luni 3 fl.
se primesc. Manuscripte N-rii de Duminecă Z fl. pe an.
na se retrimet. Pântrn România şi străinătate:
Pe un an 40 franol, pe şise
I N S E R A T E se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
HiNISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
ormătdrele Birouri de snunolurl: Se prenumeră la tite ofi-
In Viona: M. Dukes Naohf. ciele poştale din întru şi din
Hax. Aujenfeld & Emerloh Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Mosse.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppellk. Abonamentul pentrn Braşov
In Budapesta: A.V.Qoldber- AcLmmisiraţiunea. Piaţa mare,
per, Ekstoln Bernat. In Ham Târgul Inului Nr. 30, etagiu
ei urg.- Harolyl & Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şâse
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
ria garmond pe o colină 6 or. Cu dusul în casă : Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu -A. 2nT TT Xj LSI - 12 fl., pe 6 Inul 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl.—Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. sân 15 bani. — Atăt abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi insorţiunile
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 210. Braşov, Sâmbătă 26 Septemvre (8 Octomvre). 1 8 9 8 .
va înţelege cu drepta devenind ungară. S’a făcut deci abatere dela termi- Contra lărgirei dreptului electoral.
un ministeriu strict parlamentar, nul fixat mai îniante între Banffy şi Thun.
N o u a b o n a m e n t drepta, adecă majoritatea, va primi Acest termin era cjiua de 8 Octomvre. îm In Nr. 202 dela 29 Septemvre a. c.
pactul cu anumite modificaţiunî. în prejurarea acâsta îi supără pe Unguri, că ne-am fost ocupat la primul loc cu enun-
la cât pentru stânga germană, ea e trebue din nou să cedeze bunului plac al ciaţiunea, ce a făcut’o ministrul de interne
Gazeta Transilvaniei tbtă în contra pactului şi va remâne Austriacilor. Perczel în una din şedinţele dietei, privitor
contra lui păDă la sfirşit. 2 Desbaterea generală în „Reichsratli la dreptul electoral în Ungaria. Răspun
u
Cu 1 Octomvre st. v. 1898 In ce privesce modificările, ce asupra pactului pote fi considerată, ca fi zând interpelaţiei lui Apponyi în afacerea
le pretind chiar şi grupurile cele nită. Dintre 56 oratori numai vre-o 10—12 reformei electorale, ministrul declara, că
se deschide nou abonament, la care
invităm pe toţi amicii şi sprijini mai apropiate de ministeriu, ele se au ajuns la cuvânt. Ceilalţi vor trebui să guvernul se ocupă cu revisuirea acestei
se
torii f6iei nâstre. referă în prima liniă — 4' mai renunţe a vorbi, de6re-ce pe erl deja se legi, dâr că nu se p6te pronunţa încă acum ,
departe interwievatul — la imposi- anunţaseră oratorii conducători şi tot erl când şi în ce fel o va face.
Preţul abonamentului: tul pe bere şi în a doua liniă la im- a fost să se alegă comisiunea pentru pact Riceam atunci, că guvernul e departe
5
Pentru Austro-Ungaria: positul pe rachiu. Cestiunea băncii 3) Al treilea eveniment al dilei este de-a înţelege acţiunea lui în acâsta privinţă
şi a etalonului de aur crede, că nu întrarea lui Dipauli în cabinet. Dipauli este în felul, ca prin o nouă reformă electorală
pe -u.33. an ....................................... 12 fl.
pe şese lvună .................................. S fl. vor nasce tocmai mar! dificultăţi clerical, şi pe Unguri îi neliniştesce, că nu el să trecă de un mare reformator în în
pe trei 1-u.oa.i ................................ 3 fl De-altfel se vor mai cere şi alte mo- e tocmai prietin al Maghiarilor. Tot odată ţelesul modern şi liberal al cuvântului, ci
Pentru România şi străinătate: dificaţiunî seu întregiri a proiectelor se continuă acţiunea, ca majoritatea să fiă va căuta dinpotrivă să schimbe şi refor
asupra pactului în favorul Austriei. solidarisstă în aşa chip, încât guvernul să meze numai acele disposiţiunî ale legii,
pe ■«.». a,n .................... -IO frstrLCÎ
Politicianul austriac crede, că se potă răzima pe ea în tote împrejurările. cari nu sunt destul de favorabile elemen
pe şese 1-u.m.i...................... 20 ,,
pe trei 1-u.xli. ..................... IO „ guvernul are o majoritate pentru Ungurii se tem, că contele Thun ră- tului maghiar.
Abonarea se pote face mai uşor pact. El pbte conta în momentul zimându-se pe acâsta majoritate compactă Părerea esprimată de noi se confirmă
prin mandate poştale. decisiv pe Poloni, Cehii tineri şi pe va cere dela Banffy un scurt provisoriu acum şi prin cele ce s’au întâmplat în adu
partida poporală catolica. Slavii de ^Egyet6rt4s este informat din Viena, că narea comitatului Oianad, ţinută la 3 Oc
a
Administraţiunea
11
„Gazetei Transilvaniei . sud s’au mai certat şi 6r s’au împă contele Thun vrâ să între în traotărl cu tomvre n. La acea adunare s’a pus la or
cat. Proprietarii mar! conservativ!, Banffy asupra noului provisoriu şi că dinea dilei şi propunerea protonotarului
Rutenii moderaţi şi Românii buco Banffy ar fi aplecat a i face pe voie. comitatens Ludovic Ndvay, cam de urmă
vineni vor merge necondiţionat (?) cu E semnificativ, că numirea lui Dipauli, torul cuprins :
„Lămuriri" asupra situaţiunei. guvernul. Etă der aici o majoritate ca ministru de comerciu, este primită eu Dreptul electoral să se lărgâscâ prin
pentru pact, care va numera vre-o mare temere de cercurile din Budapeşta, scărirea censului, âr votarea să se facă se
Cele ce se petrec de preaent în 230 de voturi între 425 de membri, cari văd în el, cum am <fi , un duşman ne cretă. Motivele propunerii sunt, că art. de
s
Viena produc cea mai mare neli ceea-ce ar corespunde unei majori împăcat al tendinţelor maghiare. Dipauli a lege XXIII din 1874 este o lege învechită,
nişte în cercurile politice unguresc!. tăţi de 15—35 voturi în favbrea crescut în şc61a I ii Hohenwart, şi acesta care se isbesce de principiile de egalitate
Au avut dreptate cei ce au susţinut, proiectelor. Se mai pbte încă, ca îi neliniştesce pe Maghiari. Aceştia mai cfic şi de libertate a poporului, şi că pe lângă
că în timpul din urmă situaţiunea ministeriul se câştige şi pe Italieni. despre el, că e saturat cu principii papale sistemul de alegere actual, moravurile po
a devenit mai nefavorabilă pentru In fine bărbatul de stat aus şi că pe cum în treout, aşa în viitor el va porului decad cu desăvârşire. Drept aceea,
guvernul Banffy, decât pentru gu triac a luat în vedere şi probabili fi consecuent principiilor lui politice. propunerea cerea introducerea sufragiului
vernul austriac. tatea unei noue prolungir! proviso- Foile germane liberale din Viena încă universal, se înţelege cu restricţiunî, ca
„Ungaria", scrie organul lui Ap- rie a pactului, der numai pe scurt primesc eu răcâlă numirea lui Dipauli. Ba bună-oră aceea, ca alegătorii să cundscă
u
ponyi, „a ajuns prin înţelepciunea timp, pănă ce camera vieneBă va „N. Fr. Presse şi „N. W. Tagblatt" dic, limba maghiară, voind a-se îngrădi pe
guvernului seu se fiălegată de mân! termina desbaterea asupra celor 22 că prin retragerea lui Bărnreuther şi prin calea acesta contra naţionalităţilor.
şi de picidre. Trebue se sufere im proiecte ale pactului, pe care, orî-cât păşirea lui Dipauli în cabinet, s’a rupt şi Propunerea a fost pusă spre desbatere,
pertinentele, cu car! ne tracteză de diligent ar lucra nu, o pote ter ultima legătură între guvern şi Germani. însă cu tot ascuţişul ei veninos, ascuns în cu
Lueger şi sot-î, trebue se aştepte cu mina pănă la 31 Decemvre a. c. Acum contele Thun are liberă calea de-a vinte frumoseşi bine sunătore, contra liberu
pacientă pănă ce comisia austriacă In Austria înse nimeDi nu do* duce la sfîrşit pactul chiar şi cu ajutorul lui exerciţiu electoral din partea naţionalită
peDtru pact va fi modificat şi des- reşce provisoriul şi numai de sîlă §-lui 14, după cum doresc Ungarii. ţilor a fost respinsă de adunare. S’a primit însă
valorat proiectele lui Badeni, atât l’ar vota majoritatea pentru scurt In ce privesce întrebarea, că partidele propunerea comitetului permanent, ca aduna
de mult lăudate de pressa guverna timp. din drepta fi-vor un singur partid guver rea să trimită o adresă guvernului, în care
mentală... Este nu numai cu pu namental lucrurile nu s’au lămurit încă. Co să-l roge a elabora un proiect de reformă
In adever, soirea cea mai noua
tinţă, der chiar probabil, ca Unga din Viena ne spune, că guvernul mitetul executiv al dreptei a însărcinat pe electorală după cum crede Perczel, că e
ria se fiă constrînsă, spre a dobendi Thun ar fi decis se propună guver patru dintre membrii lui, să statorâscă eon- mai bine. Ba, drept pupăză pe colac, a
proiectele lui Badeni desvalorate, nului unguresc o prolungire provi- diţiunile şi pretensiunile, a căror esecutare mai esprimat din acest incident şi deplină
ee-şî urce încă şi cvota"... soriă a pactului pe trei luni, „din o va cere dela ministrul-preşedinte Con- încredere în guvern.
Un alt cjiar oposi'tional, „Ma- diţiunile acestea vor forma basa raportu Ou alte cuvinte, guvernul şi-a pus
gyarcrszâg", reeumâ situatiunea aşa: consideraţiunî technice". rilor dintre guvern şi majoritate; îndată-ce deja la cale âmenii săi de prin comitate,
Cea mai importantă înse din
„Pact nu este, pentru-că pac se vor redacta, condiţiunile, ele vor fi cornul ca să încâpă o mişcare contra lărgirei drep
tul făcut cu doue felurî de stipula- lămuririle date de amintitul bărbat nioate contelui Thun, în formă de reso- tului electoral, şi ceea-ce s’a întâmplat la
ţiun! nu e pact. A stabili un pro- de stat este, că fără o urcare a cvo- luţiunî. Numai dâcă contele Thun va primi Oianad, se va întâmpla mâne poimâne şi în
tei din partea Ungariei încheierea
visoriu opresce legea ungară ; a dis pactului nu va fi cu putinţă în nici aceste condiţii, drâpta se va declara par alt loc, căci după cum forte corect se es-
pune de sine stătător nu putem, o împrejurare. Pe lângă o urcare a tidă guvernamentală şi va sprigini guver primă o foie mai puţin şovinistă din Peşta,
fiind-că guvernul unguresc cu inten- cvotei guvernul Thun pdte avâ o nul în tote împrejurările. Cehii vor cere, stăpânirea maghiară n’are de gând a faoe
tiune a negligiat pregătirile. Ce va majoritate de 230 voturi, der fără cum se crede, ministeriu, parlamentar, adecă nimic în direcţiunea îmbunătăţirii legei
fi dâr ? Lipsa de orî-ce regulare, urcarea cvotei nu va pute dobendi miniştrii-funcţionarl să fiă înlocuiţi cu mi- electorale de adî, basată pe nisce principii
caosul, desorganisarea. Şi ceea ce ur- nici 20 de voturi pentru pact. niştrii-deputaţî. Slovenii încă vor pretinde scdse din era întunecatului fendalism.
mâză după acestea: sguduirea cre Cestiunea cvotei e dbr cheia un ministru fără portofoliu din rândurile Interesant este, că unul din membrii
ditului, nimicirea valorilor şi înce situaţiunei şi e 16rte probabil, că ea lor. De aci apare situaţia cât se p6te de congregaţiei din Oianad, deputatul kos-
tarea muncii. Bunul Dumne4eu scie. va fi şi stânca, de care se vor sdrobi critică. susbist Iuliu Justh, ridicându-se să apere
cum vom putd eşi atunci din acesta Thun a fost alaltăerî în audientă la i propunerea protonotarului Nâvay, dise între
planurile guvernului Banffy.
situatiă 1“ Majestatea Sa, ca să-i facă raport despre altele, că „agitatorii români sunt cei mai
Interesante sunt lămuririle, ce tratările cu majoritatea, precum şi a-i co mari adversari ai revisuirei legii electorale,
lo dă o persdnă însemnată politică Evenimentele in Austria. munica, că toţi membrii guvernului s’au din causă, că bine sciu ei, că împărţirea
din Austria asupra situatiunei într’o obligat a îndupleca pe partisanii lor, să neproporţionată de acum a cercurilor elec
convorbire, ce a avut’o la Viena cu In afară de discusiunea asupra proiec primescă neschimbate proiectele pactului. torale, nu face decât să mâne apa pe mora
unul din amicii carului „Budapes- telor pactului în camera din Viena, trei Cu tâte acestea însă sigur nu e nimic, lor .
u
ter Tagblatt". La întrebările, ce lucruri însemnate s’au petrecut în cele trei şi probabilitatea de-a ţnerge din crisă în Absurdităţile lui Justh însă n’au fost
i-s’au adresat politicianului austriac, clile din urmă în Austria. crisă e mult mai mare, decât aceea a unei în stare a capacita pe mamelucii guverna
acesta a respuns, că nici o partidă 1) Constituindu-se comisiunea au resolvărl definitive a crisei, ce domnesce mentali, cari s’au făcut şi mai absurdi prin
din „Reichsrath" n’ar primi nemo striacă pentru cuotă, acâsta a decis, ea nu ac[I din causa pactului ‘în ambe părţile primirea propunerei comitetului permenent.
dificate proiectele pactului. Inse se Sâmbătă, ci numai la începutul săptămânei monarchiei. Am relevat acestea pentru a constata,
pbte că decă ministeriul Thun se viitore va începe desbaterile cu comisiunea cât de strimt este cercul în care se în-
