Page 9 - 1898-09
P. 9
REDACŢIUNEA, „gazeta* iese în floare ţi.
Administraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fI., pe săse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefra.nca.te nn N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
ae primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franoi, pe şăse
I N S E R A T E se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
BINISTRAŢIUNE în Braşov şi ia N-rii de Duminecă 8 franci.
nrmătbrole Birouri do anunolurl: Se prenumeră la tiîto ofi
In Viena: M. Dukes Nachf. ciale poştale din întru şi din
Kax. Augenfold &. Emerloh Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Holnrloh Sohalek. Rudolf Mosse.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppellk. O Abonamentnl pentru Braşov
înBudapesta: A.V. Goldber- Administraţiunea, Piaţa mare,
gsr, Eksteln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
burg: Marolyl A. Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şâse
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o so- luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
riit garmond pe o colonă 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu -a. rr tj L 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. sân 15 bani. — Atftt abo
RECLAME pe pagina a 3.a o namentele cât şi inserţiunile
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
. 192. Braşov, Joi 3 (15) Septemvre. 1898.
Manifestaţia de doliu şi de împrejurul otelului „Beaurivage“, ar mele sdrobite. Primesce, sfinţite părinte,
fi fost isgonit de-acolo şi crima ar mulţămita mea din inimă pentru cuvintele
simpatiă. fi putut fi astfel delăturată. Der şi binecuvântarea părintâscă. Aduce-ţi-Vă
tâte acestea sunt numai presupuneri, aminte în rugăciunile Vdstre şi în viitor
M6rtea tragică a împărătesei- însă sunt de-ajuns, ca se esplice in de sufletul nenorocitei mele soţii, de mine
regine Elisabeta, care a căcjut vic dignarea, durerea şi doliul, ce l’a „Nu-mi pierd încrederea în şi de familia mea".
timă unei crime atât de îngrozitore, produs atentatul în mijlocul popora- Dumnedeu /“
a produs în tdtă Europa o mani- ţiunei din Geneva. Catafalcul din Geneva.
festaţiune ne mai pomenită de sim Viena, 12 Septemvre. ErI a sosit aici
Drept protestare a acestei po- archiducesa Maria Valeria cu copiii săi. La Geneva, 12 Septemvre. Cadavrul îm-
patiă pentru casa habsburgică, ce a
poraţiuni şi a întregului canton al întâlnirea sa cu monarchul, Majestatea Sa părătesei-regine a fost îmbrăcat erl în veş
suferit o lovitură atât de cumplită,
şi tot-odată o manifestaţia de indig Genevei contra acelei secte infame, a isbucnit într’un plâns amar, îmbrăţişân- mânt alb. După îmbălsămare, care a durat
care propoveduesce anarchia setâsă du-şl fiiica. o 6ră, cadavrul a fost pus într’un sicriu,
nare şi de durere, că s’a putut afla
de sânge, s’a făcut Luni în Geneva Au sosit şi ceilalţi membri ai fami sicriul fu închis şi dus îu marea sală a ho
o fiinţă omenbscă atât de abiectă,
la iniţiativa consiliului de stat al liei domnitore: archiducesa Gfisela cu so telului transformată în capelă mortuară.
care se comită o astfel de faptă dia-
voldscă. Simţul de dreptate revoltat, cantonului o manifestaţiune de doliu ţul său Leopold de Bavaria, archidueele Sala este îmbrăcată în postav cu steluţe
şi de simpatiă, ca şi care mai gran- Otto şi archiducesa Maria Josefa, archidu- arginţii şi ornată cu plante sudice. In ju
se îndrdptă în contra atentatorului sce
lerat care ca o fiară sălbatică s’a arun diâsă şi mai impunătâre nu s’a vă- cele Reiner cu archiducesa Maria, archi- rul cadavrului ard luminări. Nimeni nu este
c}ut. Jumătate oraşul Geneva, în ducesele Maria Teresia şi Maria Annunziata lăsat să între, singur două surori de cari
cat asupra victimei, ce şi-a ales’o, fără
frunte cu membrii guvernului, ai şi Elisabeta şi prinţul bavares George. Ar tate stau lângă cosciug.
se scie de ce şi pentru ce, numai ca
corpului legiuitor, ai marelui consi chiducesa văduvă Stefania încă a plecai
se comită o crimă oribdă şi se facă Conductul din Geneva.
liu, ai justiţiei, ai autorităţilor comu spre Viena.
astfel, ca lumea se vorbescă despre el.
nale etc., au defilat dinaintea hote Majestatea Sa dimpreună cu fiicele a Geneva, 12 Septemvre. Poporaţiunea
Asasinul <^ice, că este anar- lului „Beaurivage , unde se afla aşe- ascultat acjl de diminâţă serviciul divin în cantonului Geneva a dat acjl espresiune
w
chist şi, de a avut complici ori nu, doliului său printr’o imposantă manifesta
cj.ată în cosciug împărătesa. capela curţii din Schonbrunn. După servi
fapt este şi rămâne, că sufletul său ciul divin, monarchul întorcendu se cătră ţiune. Deja la dra 11 a. m. tote prăvăliile
a fost imbibat de veninul ideilor Acâstă procesiune, la care au fiica sa cea mai iubită, Maria Valeria, au fost închise; asemenea hotelele. Aprope
anarcbiste, cari au devenit o ade luat parte şi massele poporului, oră a dis: 40,000 de omeni s’au adunat pe strade şi
vărată orore pentru societatea cultă şenii de tâte classele, bărbaţi, femei, — „Nu-mî pierd încrederea în Dum mai ales pe piaţa Alpilor. După dra 11 a
de astăcfi. copii şi mii şi mii de lucrători în nezeu ! u început să răsune vestitul clopot Clement,
blusele lor albastre, care s’a făcut
Nu-i mirare, că din tdte părţile Monarchul şl-a esprimat totodată do apoi tdte clopotele bisericelor diu oraş. La
în tâtă tăcerea, aucjindu-se numai
se ridică, din incidentul crimei în- rinţa, ca în decursul săptămânei acesteia să ll / a pornit cortegiul. Jandarmi în uni
3
4
sunetele clopotelor dela tdte bise-
grozitdre dela Geneva, voci, cari se spovedescă. împăratul n’a părăsit de loc formă de gală şi „huissiers“-ii guvernului
ricele, precum şi a clopotului celui
pretind de-a se lua măsuri nouă pen- Schoiibrunn-ul. De dimineţa pănă sera ci- cantonai, cari purtau mantale lungi gal
mare al catedralei, a fost în adevăr
tru a combate anarchismul, şi acesta tesce scrisorile împărătesei. Una dintre aces bene cu tricolor, în mâni cu bastone lungi
o manifestaţiă de doliu şi de sim
pe calea unei înţelegeri internaţio tea a primit’o câte-va (fii® ma i înainte, în îmbrăcate în fior negru, mergeau în fruntea
patiă. Printr’ensa poporul Genevei
nale. Cu acestă ocasiune însă nu se care nenorocita Suverană îi făcea cunos conductului. Cei dintâiă în rând erau pre
a voit se arate, că deşi republica
putea evita de a nu trage în discu- cut monarchului, că se simte fdrte bine şi şedintele guvernului şi preşedintele marelui
elveţiană dă scut de sute de am tu
siune şi cestiunea, decă poliţia din că după tote probabilităţile va lua parte la consiliu. După ei mergeau membrii camerei
turor libertăţilor, ea este tot-odată
Geneva şi în genere serviciul de si sărbările jubilare. legislative a cantonului, judecătorii, corpul
dedată a respecta şi tdte drepturile
guranţă publică din Elveţia şi-a îm Monarchul îngrijesce de afacerile sta consular, autorităţile oraşului Geneva şi
contra uneltirilor şi atentatelor unor
plinit datoria cum trebuia în faţa tului, ca şi mai înainte, şi şl-a reservat să primarii conumelor din apropiere. Con
înrăutăţiţi şi sălbatici, lipsiţi de orî-ce
împrejurării, că tocmai sub scutu răspundă însu-şl la mai multe condolenţe. ductul era închis de ceilalţi participanţi în
sentimente umane şi de orî-ce res
libertăţilor publice din acestă ţâră Ou răspunsul la o parte din acestea a în rânduri de câte 8. Pe terasa hotelului Beau-
pect cătră societate.
se străcâră pe acolo mulţi indivicji sărcinat pe archidueele Francisc Firdinand. Rivage stăteau unul lângă altul contele
de soiul şi categoria asasinului Luc- Dâcă însă a fost grandidsă Monarchul a mai declarat personelor Kuefstein, trimisul plenipotenţiar austro-
cheni. acestă manifestaţiă a Elveţienilor, din jurul său, că va eternisa în mod estra- ungar din Berna, şi colonelul Berzeviczy în
ce
Guvernul federal al Elveţiei re atunci putem cu drept 4i , că şi ordinar memoria augustei sale soţii. uniformă de gală, apoi consulul austro-un-
simte mult sarcina respunderei mo mai impunătdre, fiind tot-odată şi Roma, 12 Septemvre. Osservatore Iio- gar din Geneva şi contesa Zichy. Contesa
n
rale, ce-i incumbă în faţa fap mai firescă, e generala manifestaţiă mano publică textul depeşei, cu care mo Staray privia conductul din ferdstra odăii
u
tului, că crima s’a comis pe pămân de doliu şi de simpatia a popdrelor narchul Francisc Josif a răspuns la tele din etagiul I. Perdeau dela apartamentul
tul Elveţiei, în oraşul pacinic. al Ge monarcbiei cătră Suveranul lor mult grama de condolenţă a Papei. Răspunsul împărătesei era lăsată jos.
nevei. P6te, că vigilenţa poliţiei din cercat. este următorul: Când conductul se apropia de hotel,
Geneva trebuia să fiă mai mare, pâte „In grozava nenorocire, ce m’a ajuns publicul saluta prin ridicarea pălăriilor.
ca atunci asasinul împărătesei, care pe mine şi patria mea, cuvintele Sfinţiei Conductul a durat 50 de minute şi a fost
pândea în mod cam bătător la ochi Tale au adus o mângâiere uşurătore inimii imposant prin simplitatea sa.
u
FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ origini a „Trocarilor şi nici decum ex- posesiunea mea, cjice, că sunt „vechi, din era, forma jocul de predilecţiune al Bra-
hauriarea întregei bogăţii de argumente, descălecăt6re“. şovnilor tineri şi bătrâni. Asemenea jocul
ce glăsuesc tote în favorul teoriei stabilite b) Fortul. Portul bătrânesc al Tro- favorit al ciobanilor români din Macedonia
Câte-ya reflexiunî mai sus. Stă acele câte-va coincidenţe: carilor se pierde pe cli ce merge şi se în- e coţca şi jocul în arşiţe.
asupra originei Românilor braşoveni. a) Numele de familia. In amintitul trac locuesce cu hainele nemţescl; numai ici şi d) Obiceiuri. La locul acesta voi esc să
tat al lui Caragiani asupra Românilor Mace colea mai poţi zări acjl în cji de sărbătore relevez mai ales obiceiul de a face foc în
De
doneni, numai în nâmul Sulioţilor (Românii câte un moşneg, îmbrăcat în portul stră- mijlocul drumului, şi de a sări peste el cu
N i c o l a e S u l i c ă .
din munţii Suli) întâlnim următorele nume de vechiii al părinţilor săi. Deschidând cartea căţel cu purcel, în semn de curăţire, obi-
— Urmare. — familiă, cari sunt întocmai şi la Românii despre Aromâni a profesorului Weigand, şi ceiu, ce se practică în cjiua de Sânziene
2
Având odată punctul de mânecare al •braşoveni: Baliu (în Braşov Balea), Bu- privind fotografia Românului Fărşorit, în la Românii braşoveni, ) şi e absolut necu
originei Românilor Braşoveni, putem con reţea, Florea, Coleşa, Jalea, Guşu, Oiuciu, adevăr îţi face împresiunea, că ai înainte-ţî noscut laRomânii din împrejurime. Acelaşi
tinua mai departe procedeul comparativ, Câciu (în Braşov Oâcitu), Biru, Buru (în un moşneg braşovân îmbrăcat în archaica rol al focului în aceeaşi sărbătdre îl întâl
âr resultatul vor fi nouă coincidenţe, şi Braşov Bîrh), Şelar, Cucu, Puiu, Bucă, Bo- lui dulămiţă albă, tivită cu găitan negru. nim şi la Românii din Balcani (Weingand
prin urmare nouă argumeute ale originei ciu (în Braşov forma femenină: Bocioica i. Aprope întreg portul Românilor din Bal op. cit. II. pg. 129).
mai sus stabilite a Românilor din Seheiul e. nevasta lui Bociu), Chiţu, Pascu, Bardă, cani, dimpreună cu numirile (brâu, sour- Obiceiuri identice întâlnim erăşl în
Braşovului. Muşih, Muşicu, (în Braşov: crucea Muşico- teică, păreche de ismene, cidrecl, dulămiţă cjiua de sf. Gheorghe, la Rosalii etc.
De astâdată mă voiii limita numai la iului), Mânu, Mănică, Spată etc. etc. sarică, malotea, flanelă etc. ) e identic cu (Va urma.)
1
indicarea câtor-va din cele mai caracteris De altmintrelea asupra acestei inte vechiul port braşovenesc.
tice coincidenţe, fără da a întră în detaiurl, resante cestiunl a numelor de. familiă la c) Jocuri. Amintesc aici numai jocul
2 ) Obiceiul de altmintrelea e pur ro
căci scopul acestui mic tractat a fost din Trocarii Braşoveni voiii reveni cu altă în „capre“ (arşiţe), care pănă mai când
man, şi de caracter ciobănesc. Păstorii ro
capul locului numai semnalarea căii, pe ocasiune, când voiţi publica o listă a acelor mani îl practicau la sărbătorile numite „Pa-
care va fi resolvată cestiunea adevăratei familii, despre cari o cronică, ce se află în ‘) Weigand. Aromunen II pg. 260 sg. rilia of. Preller. Rom. Mith. pg. 367.
w