Page 9 - 1898-09
P. 9

REDACŢIUNEA,                                                                                                                                              „gazeta* iese în floare ţi.
          Administraţiunea şi Tipografia.                                                                                                                             Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
          BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30.                                                                                                                                   Pe un an 12 fI., pe săse luni
                                                                                                                                                                          6 fl., pe trei luni 3 fl.
            Scrisori nefra.nca.te nn                                                                                                                                   N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
          ae  primesc.  Manuscripte                                                                                                                                    Pentru România şi străinătate:
          nu se retrimet.                                                                                                                                             Pe un an 40 franoi, pe şăse
           I N  S  E  R  A  T  E   se primesc la AD-                                                                                                                  luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
          BINISTRAŢIUNE  în  Braşov  şi  ia                                                                                                                            N-rii de Duminecă 8 franci.
          nrmătbrole  Birouri  do  anunolurl:                                                                                                                            Se prenumeră la tiîto ofi­
           In  Viena:  M.  Dukes  Nachf.                                                                                                                              ciale poştale din întru şi din
          Kax.  Augenfold  &.  Emerloh  Lesner,                                                                                                                       afară şi la d-nii colectori.
          Holnrloh  Sohalek.  Rudolf  Mosse.
          A.  Oppellks  Nachf.  Anton  Oppellk.                                                                                                                   O     Abonamentnl pentru Braşov
          înBudapesta:  A.V.  Goldber-                                                                                                                                  Administraţiunea, Piaţa mare,
          gsr,  Eksteln  Bernat.  In  Ham-                                                                                                                            Târgul  Inului  Nr.  30,  etagiu
          burg: Marolyl A. Llebmann.                                                                                                                                  I.:  Pe  un  an  10  fl.,  pe  şâse
            PREŢUL  INSERŢIUNILOR  :  o  so-                                                                                                                          luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
          riit  garmond  pe  o  colonă  6  or.                                                                                                                        Cu  dusul  în  casă:  Pe  un  an
          şi  30  or.  timbru  pentru  o  pu­                                -a. rr tj L                                                                              12  fl.,  pe  6  luni  6  fl.,  pe  trei
          blicare.  —  Publicări  mai  dese                                                                                                                           luni  3  fl.  —  Un  esemplar  5  cr.
          după tarifă şi învoială.                                                                                                                                    v. a. sân  15  bani. — Atftt abo­
            RECLAME pe pagina a 3.a o                                                                                                                                 namentele  cât  şi  inserţiunile
          seria 10 or. său 30 bani.                                                                                                                                   sunt a se plăti înainte.
                . 192.                                                        Braşov, Joi 3 (15) Septemvre.                                                                      1898.



             Manifestaţia de doliu şi de              împrejurul  otelului  „Beaurivage“,  ar                                                    mele  sdrobite.  Primesce,  sfinţite  părinte,
                                                      fi  fost  isgonit  de-acolo  şi  crima  ar                                                 mulţămita  mea  din  inimă  pentru  cuvintele
                         simpatiă.                    fi  putut  fi  astfel  delăturată.  Der                                                    şi  binecuvântarea  părintâscă.  Aduce-ţi-Vă
                                                      tâte  acestea  sunt  numai  presupuneri,                                                   aminte  în  rugăciunile  Vdstre  şi  în  viitor
              M6rtea  tragică  a  împărătesei-        însă  sunt  de-ajuns,  ca  se  esplice  in­                                                de  sufletul  nenorocitei  mele  soţii,  de  mine
         regine  Elisabeta,  care  a  căcjut  vic­    dignarea,  durerea  şi  doliul,  ce  l’a               „Nu-mi pierd încrederea în          şi de familia mea".
         timă  unei  crime  atât  de  îngrozitore,    produs  atentatul  în  mijlocul  popora-                     Dumnedeu /“
         a  produs  în  tdtă  Europa  o  mani-        ţiunei din Geneva.                                                                                    Catafalcul din Geneva.
         festaţiune  ne  mai  pomenită  de  sim­                                                         Viena,  12  Septemvre.  ErI  a  sosit  aici
                                                            Drept  protestare  a  acestei  po-  archiducesa  Maria  Valeria  cu  copiii  săi.  La      Geneva,  12  Septemvre.  Cadavrul  îm-
         patiă  pentru  casa  habsburgică,  ce  a
                                                      poraţiuni  şi  a  întregului  canton  al  întâlnirea  sa  cu  monarchul,  Majestatea  Sa  părătesei-regine  a  fost  îmbrăcat  erl  în  veş­
         suferit  o  lovitură  atât  de  cumplită,
         şi  tot-odată  o  manifestaţia  de  indig­   Genevei  contra  acelei  secte  infame,  a  isbucnit  într’un  plâns  amar,  îmbrăţişân-  mânt  alb.  După  îmbălsămare,  care  a  durat
                                                      care  propoveduesce  anarchia  setâsă  du-şl fiiica.                                       o  6ră,  cadavrul  a  fost  pus  într’un  sicriu,
         nare  şi  de  durere,  că  s’a  putut  afla
                                                      de  sânge,  s’a  făcut  Luni  în  Geneva           Au  sosit  şi  ceilalţi  membri  ai  fami­  sicriul  fu  închis  şi  dus  îu  marea  sală  a  ho­
         o  fiinţă  omenbscă  atât  de  abiectă,
                                                      la  iniţiativa  consiliului  de  stat  al  liei  domnitore:  archiducesa  Gfisela  cu  so­  telului  transformată  în  capelă  mortuară.
         care  se  comită  o  astfel  de  faptă  dia-
         voldscă.  Simţul  de  dreptate  revoltat,    cantonului  o  manifestaţiune  de  doliu  ţul  său  Leopold  de  Bavaria,  archidueele  Sala  este  îmbrăcată  în  postav  cu  steluţe
                                                      şi  de  simpatiă,  ca  şi  care  mai  gran-  Otto  şi  archiducesa  Maria  Josefa,  archidu-  arginţii  şi  ornată  cu  plante  sudice.  In  ju­
         se îndrdptă în contra atentatorului sce­
         lerat care ca o fiară sălbatică s’a arun­    diâsă  şi  mai  impunătâre  nu  s’a  vă-  cele  Reiner  cu  archiducesa  Maria,  archi-  rul  cadavrului  ard  luminări.  Nimeni  nu  este
                                                      c}ut.  Jumătate  oraşul  Geneva,  în  ducesele  Maria  Teresia  şi  Maria  Annunziata  lăsat  să  între,  singur  două  surori  de  cari­
         cat  asupra  victimei,  ce  şi-a  ales’o,  fără
                                                      frunte  cu  membrii  guvernului,  ai  şi  Elisabeta  şi  prinţul  bavares  George.  Ar­    tate stau lângă cosciug.
         se  scie  de  ce  şi  pentru  ce,  numai  ca
                                                      corpului  legiuitor,  ai  marelui  consi­     chiducesa  văduvă  Stefania  încă  a  plecai
         se  comită  o  crimă  oribdă  şi  se  facă                                                                                                         Conductul din Geneva.
                                                      liu,  ai  justiţiei,  ai  autorităţilor  comu­  spre Viena.
         astfel, ca lumea se vorbescă despre el.
                                                      nale  etc.,  au  defilat  dinaintea  hote­         Majestatea  Sa  dimpreună  cu  fiicele  a     Geneva,  12  Septemvre.  Poporaţiunea
              Asasinul  <^ice,  că  este  anar-       lului  „Beaurivage ,  unde  se  afla  aşe-  ascultat  acjl  de  diminâţă  serviciul  divin  în  cantonului  Geneva  a  dat  acjl  espresiune
                                                                          w
         chist  şi,  de  a  avut  complici  ori  nu,                                                                                             doliului  său  printr’o  imposantă  manifesta­
                                                      cj.ată în cosciug împărătesa.                 capela  curţii  din  Schonbrunn.  După  servi­
         fapt  este  şi  rămâne,  că  sufletul  său                                                 ciul  divin,  monarchul  întorcendu  se  cătră  ţiune.  Deja  la  dra  11  a.  m.  tote  prăvăliile
         a  fost  imbibat  de  veninul  ideilor             Acâstă  procesiune,  la  care  au       fiica  sa  cea  mai  iubită,  Maria  Valeria,  au  fost  închise;  asemenea  hotelele.  Aprope
         anarcbiste,  cari  au  devenit  o  ade­      luat  parte  şi  massele  poporului,  oră­    a dis:                                       40,000  de  omeni  s’au  adunat  pe  strade  şi
         vărată  orore  pentru  societatea  cultă     şenii  de  tâte  classele,  bărbaţi,  femei,       —  „Nu-mî  pierd  încrederea  în  Dum­  mai  ales  pe  piaţa  Alpilor.  După  dra  11  a
         de astăcfi.                                  copii  şi  mii  şi  mii  de  lucrători  în    nezeu ! u                                    început  să  răsune  vestitul  clopot  Clement,
                                                      blusele  lor  albastre,  care  s’a  făcut
              Nu-i  mirare,  că  din  tdte  părţile                                                      Monarchul  şl-a  esprimat  totodată  do­  apoi  tdte  clopotele  bisericelor  diu  oraş.  La
                                                      în  tâtă  tăcerea,  aucjindu-se  numai
         se  ridică,  din  incidentul  crimei  în-                                                  rinţa,  ca  în  decursul  săptămânei  acesteia  să  ll /   a  pornit  cortegiul.  Jandarmi  în  uni­
                                                                                                                                                  3
                                                                                                                                                    4
                                                      sunetele  clopotelor  dela  tdte  bise-
         grozitdre  dela  Geneva,  voci,  cari                                                      se  spovedescă.  împăratul  n’a  părăsit  de  loc  formă  de  gală  şi  „huissiers“-ii  guvernului
                                                      ricele,  precum  şi  a  clopotului  celui
         pretind  de-a  se  lua  măsuri  nouă  pen-                                                 Schoiibrunn-ul.  De  dimineţa  pănă  sera  ci-  cantonai,  cari  purtau  mantale  lungi  gal­
                                                      mare  al  catedralei,  a  fost  în  adevăr
         tru  a  combate  anarchismul,  şi  acesta                                                  tesce scrisorile împărătesei. Una dintre aces­  bene  cu  tricolor,  în  mâni  cu  bastone  lungi
                                                      o  manifestaţiă  de  doliu  şi  de  sim­
         pe  calea  unei  înţelegeri  internaţio­                                                   tea  a  primit’o  câte-va  (fii®   ma i  înainte,  în   îmbrăcate  în  fior  negru,  mergeau  în  fruntea
                                                      patiă.  Printr’ensa  poporul  Genevei
         nale.  Cu  acestă  ocasiune  însă  nu  se                                                  care  nenorocita  Suverană  îi  făcea  cunos­  conductului.  Cei  dintâiă  în  rând  erau  pre­
                                                      a  voit  se  arate,  că  deşi  republica
         putea  evita  de  a  nu  trage  în  discu-                                                 cut  monarchului,  că  se  simte  fdrte  bine  şi  şedintele  guvernului  şi  preşedintele  marelui
                                                      elveţiană  dă  scut  de  sute  de  am  tu­
         siune  şi  cestiunea,  decă  poliţia  din                                                  că  după  tote  probabilităţile  va  lua  parte  la  consiliu.  După  ei  mergeau  membrii  camerei
                                                      turor  libertăţilor,  ea  este  tot-odată
         Geneva  şi  în  genere  serviciul  de  si­                                                 sărbările jubilare.                          legislative  a  cantonului,  judecătorii,  corpul
                                                      dedată  a  respecta  şi  tdte  drepturile
         guranţă  publică  din  Elveţia  şi-a  îm­                                                       Monarchul  îngrijesce  de  afacerile  sta­  consular,  autorităţile  oraşului  Geneva  şi
                                                      contra  uneltirilor  şi  atentatelor  unor
         plinit  datoria  cum  trebuia  în  faţa                                                    tului,  ca  şi  mai  înainte,  şi  şl-a  reservat  să  primarii  conumelor  din  apropiere.  Con­
                                                      înrăutăţiţi  şi  sălbatici,  lipsiţi  de  orî-ce
         împrejurării,  că  tocmai  sub  scutu                                                     răspundă  însu-şl  la  mai  multe  condolenţe.  ductul  era  închis  de  ceilalţi  participanţi  în
                                                      sentimente  umane  şi  de  orî-ce  res­
         libertăţilor  publice  din  acestă  ţâră                                                   Ou  răspunsul  la  o  parte  din  acestea  a  în­  rânduri  de  câte  8.  Pe  terasa  hotelului  Beau-
                                                      pect cătră societate.
         se  străcâră  pe  acolo  mulţi  indivicji                                                  sărcinat pe archidueele Francisc Firdinand.  Rivage  stăteau  unul  lângă  altul  contele
         de  soiul  şi  categoria  asasinului  Luc-         Dâcă    însă   a    fost   grandidsă         Monarchul  a  mai  declarat  personelor  Kuefstein,  trimisul  plenipotenţiar  austro-
         cheni.                                       acestă  manifestaţiă  a  Elveţienilor,  din  jurul  său,  că  va  eternisa  în  mod  estra-  ungar  din  Berna,  şi  colonelul  Berzeviczy  în
                                                                                       ce
              Guvernul  federal  al  Elveţiei  re­    atunci  putem  cu  drept  4i ,  că  şi  ordinar memoria augustei sale soţii.               uniformă  de  gală,  apoi  consulul  austro-un-
         simte  mult  sarcina  respunderei  mo­       mai  impunătdre,  fiind  tot-odată  şi             Roma,  12  Septemvre.    Osservatore  Iio-   gar  din  Geneva  şi  contesa  Zichy.  Contesa
                                                                                                                               n
         rale,   ce-i   incumbă    în   faţa   fap­   mai  firescă,  e  generala  manifestaţiă      mano   publică  textul  depeşei,  cu  care  mo­  Staray  privia  conductul  din  ferdstra  odăii
                                                                                                         u
         tului,  că  crima  s’a  comis  pe  pămân­    de  doliu  şi  de  simpatia  a  popdrelor     narchul  Francisc  Josif  a  răspuns  la  tele­  din  etagiul  I.  Perdeau  dela  apartamentul
         tul  Elveţiei,  în  oraşul  pacinic.  al  Ge­  monarcbiei  cătră  Suveranul  lor  mult     grama  de  condolenţă  a  Papei.  Răspunsul   împărătesei era lăsată jos.
         nevei.  P6te,  că  vigilenţa  poliţiei  din   cercat.                                      este următorul:                                    Când  conductul  se  apropia  de  hotel,
         Geneva  trebuia  să  fiă  mai  mare,  pâte                                                      „In  grozava  nenorocire,  ce  m’a  ajuns  publicul  saluta  prin  ridicarea  pălăriilor.
         ca  atunci  asasinul  împărătesei,  care                                                   pe  mine  şi  patria  mea,  cuvintele  Sfinţiei  Conductul  a  durat  50  de  minute  şi  a  fost
         pândea  în  mod  cam  bătător  la  ochi                                                    Tale au adus o mângâiere uşurătore inimii    imposant prin simplitatea sa.


                                                                           u
              FOILETONUL „GAZ. TRANS.“                origini  a  „Trocarilor   şi  nici  decum  ex-  posesiunea  mea,  cjice,  că  sunt  „vechi,  din  era,  forma  jocul  de  predilecţiune  al  Bra-
                                                      hauriarea  întregei  bogăţii  de  argumente,  descălecăt6re“.                              şovnilor  tineri  şi  bătrâni.  Asemenea  jocul
                                                      ce  glăsuesc  tote  în  favorul  teoriei  stabilite   b)  Fortul.  Portul  bătrânesc  al  Tro-  favorit  al  ciobanilor  români  din  Macedonia
                Câte-ya reflexiunî                    mai sus. Stă acele câte-va coincidenţe:       carilor  se  pierde  pe  cli  ce  merge  şi  se  în-   e coţca şi jocul în arşiţe.

         asupra originei Românilor braşoveni.               a) Numele de familia. In amintitul trac­  locuesce  cu  hainele  nemţescl;  numai  ici  şi   d)  Obiceiuri.  La  locul  acesta  voi  esc  să
                                                      tat  al  lui  Caragiani  asupra  Românilor  Mace­  colea  mai  poţi  zări  acjl  în  cji  de  sărbătore   relevez  mai  ales  obiceiul  de  a  face  foc  în
                             De
                                                      doneni,  numai  în  nâmul  Sulioţilor  (Românii  câte  un  moşneg,  îmbrăcat  în  portul  stră-   mijlocul  drumului,  şi  de  a  sări  peste  el  cu
                     N  i c o l a e   S u l i c ă .
                                                      din munţii Suli) întâlnim următorele nume de  vechiii  al  părinţilor  săi.  Deschidând  cartea  căţel  cu  purcel,  în  semn  de  curăţire,  obi-
                         — Urmare. —                  familiă,  cari  sunt  întocmai  şi  la  Românii  despre  Aromâni  a  profesorului  Weigand,  şi   ceiu,  ce  se  practică  în  cjiua  de  Sânziene
                                                                                                                                                                       2
              Având  odată  punctul  de  mânecare  al  •braşoveni:  Baliu  (în  Braşov  Balea),  Bu-  privind  fotografia  Românului  Fărşorit,  în   la  Românii  braşoveni, )  şi  e  absolut  necu­
         originei  Românilor  Braşoveni,  putem  con­  reţea,  Florea,  Coleşa,  Jalea,  Guşu,  Oiuciu,  adevăr  îţi  face  împresiunea,  că  ai  înainte-ţî   noscut  laRomânii  din  împrejurime.  Acelaşi
         tinua  mai  departe  procedeul  comparativ,  Câciu  (în  Braşov  Oâcitu),  Biru,  Buru  (în  un  moşneg  braşovân  îmbrăcat  în  archaica   rol  al  focului  în  aceeaşi  sărbătdre  îl  întâl­
         âr  resultatul  vor  fi  nouă  coincidenţe,  şi  Braşov  Bîrh),  Şelar,  Cucu,  Puiu,  Bucă,  Bo-  lui  dulămiţă  albă,  tivită  cu  găitan  negru.   nim  şi  la  Românii  din  Balcani  (Weingand
         prin  urmare  nouă  argumeute  ale  originei  ciu  (în  Braşov  forma  femenină:  Bocioica  i.  Aprope  întreg  portul  Românilor  din  Bal­  op. cit. II. pg. 129).
         mai  sus  stabilite  a  Românilor  din  Seheiul  e.  nevasta  lui  Bociu),  Chiţu,  Pascu,  Bardă,  cani,  dimpreună  cu  numirile  (brâu,  sour-   Obiceiuri  identice  întâlnim  erăşl  în
         Braşovului.                                  Muşih,  Muşicu,  (în  Braşov:  crucea  Muşico-  teică,  păreche  de  ismene,  cidrecl,  dulămiţă   cjiua de sf. Gheorghe, la Rosalii etc.
              De  astâdată  mă  voiii  limita  numai  la  iului), Mânu, Mănică, Spată etc. etc.     sarică,  malotea,  flanelă  etc. )  e  identic  cu                            (Va urma.)
                                                                                                                                1
         indicarea  câtor-va  din  cele  mai  caracteris­  De  altmintrelea  asupra  acestei  inte­  vechiul port braşovenesc.
         tice  coincidenţe,  fără  da  a  întră  în  detaiurl,  resante  cestiunl  a  numelor  de.  familiă  la   c)  Jocuri.  Amintesc  aici  numai  jocul
                                                                                                                                                       2 )  Obiceiul  de  altmintrelea  e  pur  ro­
         căci  scopul  acestui  mic  tractat  a  fost  din  Trocarii  Braşoveni  voiii  reveni  cu  altă  în „capre“ (arşiţe), care pănă mai când
                                                                                                                                                 man,  şi  de  caracter  ciobănesc.  Păstorii  ro­
         capul  locului  numai  semnalarea  căii,  pe  ocasiune,  când  voiţi  publica  o  listă  a  acelor                                      mani  îl  practicau  la  sărbătorile  numite  „Pa-
        care  va  fi  resolvată  cestiunea  adevăratei familii, despre cari o cronică, ce se află în     ‘) Weigand. Aromunen II pg. 260 sg.     rilia  of. Preller. Rom. Mith. pg. 367.
                                                                                                                                                     w
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14