Page 90 - 1898-09
P. 90
Pagina 2.___________________________ GAZETA TRANSILVANIEI ___________________ Nr. 210 1898.
vârtesce liberalismul unguresc, când e vorba rim, interim, warscheinlich steckt der Teu- adecă înainte de tote de sentimente naţio gile asura şcolelor poporale şi medii, asu
de a-se introduce reforme, cari se atingă, fel drinn", sâu variând, vom fi cu junctim-ul nale săsesol (Aşa e ! ) . . . pra „Kisdedov“-urilor, asupra venitelor
măcar cât de cât nivelul reformelor mo aşa, că „junetim, junetim, warscheinlich ...Motivul meu, când m’am pus la preoţilor, asupra maghiarisărei numelor lo
derne şi liberale în înţelesul adevărat al steckt der Banffy drinn", în care cas Banffy disposiţia D-vostră înainte de a-se fi adus calităţilor ne ameninţă de-a ne sugruma
cuvântului. face pe demonul? Mai departe vrem să la cunoscinţa alegătorilor o candidatură ofi viâţa naţională; pe când din legea asupra
seim, ce fel de învoell sunt între Cehi şi cială, n’a fost vr’o poftă a mea personală, egalei îndreptăţiri a naţionalităţilor se mai
Uonmnii bucovineni în ca guvern. Şi ceea-ce mai vrem este: să nu ci îndată dupâ-ce a devenit vacant acest observă numai nisce resturi amărîte.
mera «lin "Viena. In şedinţa dela 4 să introducă valuta de aur; banca austro- mandat, ’mi-am dis: Acesta e răul, care rode necontenit
Octomvre n., înainte de ordinea rjilei, pre- ungară să nu fie jertfită Maghiarilor, şi In acest cerc electoral, în care Saşii la măduva ţărei: pofta de domnire, care
sentâ deputatul român d-1 Dr. George Po- banca acâsta să-şi împlinâscă rolul ei cu au majoritatea, trebue să candideze un Sas, caută a-şî înălţa tronul pe mormântul drep
povid trei propuneri motivate, anume: cinste. Vrem mai departe un pact vamal care nu întră în partida guvernului. Dâcă tăţii, care a sămănat în atâtea miliâne de
1) referitor la înfiinţarea de clase pa şi comercial cinstit, în cadrele căruia Ma acâsta nu s’ar întâmpla, ar fi o greşâlă po inimi nemulţumire, disgust şi amărăciune.
ralele cu limba de propunere română la peda- ghiarii să plătescă la cheltuelile comune litică neiertată, o rătăoire naţională (Aşa e !) Domuilor! In aceste împrejurări nu
gogiul din Cernăuţi; cvota drâptâ. Noi vom întră numai într’un Noi Saşii nu atacăm, dâr spre a păs se pâte aştepta nici o mântuire dela com
2) regularea dării în arendă a moşii pact echitabil, şi în privinţa acesta am fi tra ceea-ce posedem, trebue să fim băr promisuri. De vei turna într’o olă, în care
lor fondului religionar astfel, încât mai ales deplin satisfăcuţi, dâcă Kaizl ar realisa baţi, constanţi şi neînduplecaţi. (Intot- e oţet, orl-cât de mult lapte dulce, oţetul
plugarii să aibă parte de ea-, măcar B°/ din pretensiunile, ce le-a ridi dâuna!)
0 tot nu se va îndulci, dâr laptele dulce se
3) referitor la înfiinţarea unei curţi cat în oposiţie. Domnilor! Este primul cas, că devine va înăcri (Aşa este !)...
de apel la Cernăuţi. Lueger, vorbind de atitudinea guver vacant un mandat, de când deputaţii celor Domnilor! vorbesc cătră o adunare
Propunerile sunt subscrise de eâtră nului austriac (fise, că acesta tinde a pune lalte trei cercuri electorale ale acestui co de ţărani, şi deci aşi dori să spun, ce cred
toţi membrii clubului român parlamentar, pre mâna pe Cehi şi pe partida poporală ca mitat au eşit din partida guvernului, după eu despre ţărănime, o spun cu cuvintele
cum şi de mulţi alţi deputaţi, cari aparţin tolică — ceea-ce îi va şi succede. Acum se ce comitetul săsesc districtual şi o adunare lui Roscher:
majorităţii. vede într’adevâr, că ordonanţele de limbă electorală forte bine cercetată, i-au fost pro „Ţărănimea este rădăcina arborelui
n’au avut alt scop, decât ca acelea să for vocat să facă acâsta. poporului ; foile şi ramii coronei, ba chiar
Pactul în camera din Yiena. meze arginţii lui Juda, cu cari să pâtă cum In cercul electoral devenit vacant, şi trunchiul pot să se usuce şi, dâcă ră
păra pe Cehi pentru votarea pactului. Ce mi-am gândit, că trebue să fiă candidat un dăcina e sănătosă, pot cresce din nou. Dâr
— Şedinţa dela 5 Octomvre. —
hii s’au aliat cu Maghiarii pentru a umili Sas, care stă pe basa programului poporal dâcă rădăcina se strică, atunci piere arbo
Dr. Roser află, că pactul acesta e pe Germani şi a-i înfrânge, şi numesc opo- săsesc şi nu întră în partida guvernului. rele întreg.
cât se pote de râu, el păgubesce ţărănimea siţia „bestiâ obstrucţionistă". Der să nu ui Ba ar trebui să candideze unul şi atunci, Esistă doctrina, că ţăranul trebue să
şi classa muncitore. Guvernul Eadeni, de taţi, că a fost un timp, când noi împreună când Saşii n’ar fi în majoritate, ci în mi fiă bătut cu varga, ca să vină plecat să
dragul ordonanţelor de limbă, a făcut Un am făcut obstrucţiune. De ce dâr să fim noritate. Acâsta o cere onorea naţională, sărute mâna, care l’a lovit şi să se roge, ca
gurilor tote concesiunile, âr în schimb a- tocmai acum „bestii obstrucţionistei tactica politică. (Aşa e ! ) . . . să nu fiă sbiciut cu scorpion.
ceştia nu vrâu să urce nici cvota. Oratorul Oratorul îşi esprimâ apoi mirarea, că . . . Situaţiunea este aşa, că trebue să Pe acâstă doctrină se razimă cuvân
critică mai departe proiectele pactului din Dipauli, conducătorul partidei poporale ca fiă întrebuinţate tote puterile disponibile tul cinic: trebue să demoralisăm pe Saşi,
tote punctele de vedere. tolice, a întrat în cabinet. El este acelaşi în serviciul întregului, în serviciul poporu spre a-i maghiarisa.
Schlesinger ţine un discurs înflăcărat con Dipauli, care tot-deuna a combătut ordo lui nostru. Eu însă (fie: Ţărănimea trebue con
tra pactului şi a guvernului; el ataca de re- nanţele de limbă şi a făcut oposiţie pac Mă înşel eu ore? Sunt sensurile mele servată intactă, dâr nu numai în posesiu
peţite ori pe Jidanii din Ungaria şi, în nex tului. Face atentă partida poporală, că în tâmpite? Este slăbită puterea cugetărei nea ei, ci şi în simţul ei de onore politic
cu acâsta, acusâ guvernul austriac, că ado- numirea ei se află şi cuvântul catolică, care mele? Este întunecată vederea mea poli şi naţional, căci fără de acest simţ nu-i
râză pe Rotschild. Jidanii cu cari dau trebue respectat. tică? (Nu!) Şi eu cutez, să deneg acâstă în ajută nimic nici posesiunea ei în lupta
mâna omnipotenţii de dincolo şi de din- In fine Lueger declara, că se luptă trebare, şi afirm : Aerul e înăbuşitor, sâra pentru esistenţa naţională. Ne plângem, că
coce, dise el, tind la nimicirea sentimente contra Maghiarilor, fiind-că aşa-i şoptesce sâmănă tot mai mult cu un cazan de va în acest cerc electoral a fost înfrânt un
lor dinastice. Ministeriul austriac stă bine inima. Losinca creştinilor sociali este: por încăldit tot mai tare, care stă să es- drept. Să nisuim de-a îndrepta lucrul.
cu aceste existenţe dubii, dovadă, că e'l „Gorie Austrieişi tocmai pentru asta nu plodeze. De acâstă impresiune nu mă pot Forte bine, dâr prin ce? Pote prin aceea,
face să fie distinşi numai Oreii. Faţă de Ji trebue să tolerăm, ca nisuinţa nâstră să libera. Şi sciu, că mii de omeni stau tot că cel lovit în dreptul său va merge şi se
dani interesele poporului sunt cu totul ig fie vecinie aceea, de-a împăca pe Maghiari sub acâstă impresiune. va văera, va cerşi şi se va tîrî ca un vier
norate, „însă acest popor îşi va ridica numai ca kossuthiştii să nu turbeze. în ... In programul nostru poporal să me? (Nu, nicl-odată!)
blăstămele asupra capului vostru, şi dâcă cheie vorbirea cu cuvintele lui Byron: sesc se cfice între altele: Domnilor! Nu mai sunt tînăr, am es-
votaţi pactul, toţi locuitorii Austriei vor „_Es muss anders werden . „Ideia de stat, în sine deplin îndrep periat mult şi am cetit multe. Dâr nici
a
dice: Măcar de i-ar fi luat dracul" (pe mi tăţită, precum şi necesara unitate şi esis- odată n’am aucfit, vădut sâu cetit, că în
niştri). tenţă a statului, nu e permis nicl-odată să modul acesta s’a recâştigat un drept căl
..„Un Sas înaintea Saşilor". servâscă, ca pretext pentru eventuale inge
Dr. Lueger susţine aserţiunile lui cat în piciâre (Aşa este!)
Schlesinger şi doresee, ca nu după, ci în- rări, prin cari pot fi periclitate terenuri de Ou acâsta nu am voit să (fie, ca să
nainte de votarea pactului „să-i ducă dra . Este sciut, că la alegeiea de viâţă îndreptăţite ale poporului săsesc". nu nisuim a dobândi o mitigare (alinare)
cul pe miniştri*. Va ave cel puţin şi po deputat în cercul Hermanului, unde Se pote aştepta, după păţaniile, ce
a învins candidatul guvernului, se le-a avut poporul nostru în deceniile din a nedreptăţii, de care ne plângem. OrI-ce
porul cât de cât folos. In Austria tote gu Sas, care va primi mandatul vacant, va
vernele şi-au început activitatea cu aceea, cretarul de stat Jakabffy, cu-o ma urmă, că un deputat nesăsesc, care trebue face de sigur în acâstă direcţiune ceea-ce
că s’au închinat viţelului de aur. Guvernul joritate însemnată compusă din vo să intre în partida guvernului, va avâ îna
turi ale Saşilor şi Maghiarilor, a intea ochilor acest punct al programului este posibil. A promite imposibilul, acâsta
se plecă în primul rând înaintea Jidanilor,
candidat ca Sas-uational protopres- poporal săsesc? (Nicl-odată!) să-o lăsăm altora.
când lasă organisarea băncei austro-ungare
la disposiţia guvernului maghiar; se în biterul evang. Francisc Obert din Dâcă dâr acâsta nu se pote aştepta, Dâr eu cred, că este mult mai bine,
Braşov. dâcă cel ce-şl caută dreptul îşi va da pe
chină mai departe înaintea marilor proprie trebue să întreb mai departe: se pote în
Deorece s’a făcut atâta sgomot crede unui candidat nesăsesc, care trebue faţă botărîrea, că dreptul său şi onorea sa
tari şi a producenţilor, apoi înaintea „pe-
troleur“-ilor din Galiţia. Yrâu să ne astupe cu acesta alegere, mai ales în foile să intre în partida guvernului, mandatul politică şi naţională nu le consideră, ca o
ochii cu statistica, a cărei sciinţă nu-i de săsesc! şi în cea ungurescă din loc, acestui cerc electoral, în care Saşii au ma marfă de vânclare! (Heil! Aşa e!)
altă trâbă, decât de-a ameţi poporul. Pe şi fiind că la alegerea acâsta a stat joritatea? (Strigări: Nicl-odată! Nicl-o Vă sfâtuesc deci ceea ce a strigat
faţă în faţă principiul de luptă na dată !) Hans Kudlich Silesianilor, şi o <fic întregu
terenul acesta Ungurii sunt mai meşteri.
ţional cu politica oportunnistă a în Dâcă însă totuşi s’ar întâmpla, atunci lui nostru popor: Capul sus, cerbicea tare!
Ei arată cu statistica la mână, că cu 3O°/
0 (Den kopf hoch, den Nacken steif) ..
cvotă plătesc prea mult, căci ar fl destul chinăciunii dinaintea celui mai tare, s’ar da o dovadă nerăsturnabilă pentru
credem a fi de interes ţ. entru ceti
şi 20°/ ; dâcâ le-am da acesta, ni-ar arăta aceea, că pressa, ce representă interesele
0
ei, că-i destul şi 10°/ ; la urmă am ajunge, torii noştri, se le dăm în estras unele maghiare, este în drept a afirma, cum a
0 SOIRILE DILEI.
ca cinstiţii de dincolo să nu plătescă ni părţi principale din vorbirea ce a făcut’o cu ocasia serbărilor nostre pentru j
mic. Ca pupăză pe colac ar scote socotâla, ţiuut'o d 1 Obert în adunările electo Honterus, că Saşilor le merge forte bine — 25 Septemvre v.
rale dela Herman şi Prejmer, cari şi că acâsta au s’o mulţiămâscă scutului,
şi ni-ar spune, că Austria trebue să le plă- Festivitate şcolară în memoria împă-
Fau candidat pe d-sa. D-1 Obert ce li-1 dă Maghiarimea; că am fi învoiţi
tăscă lor ceva. rătesei-regine Elisabeta. Ministrul de culte
Vorbi apoi despre valută şi de Ges 4ise, presentându-se alegătorilor, în cu stările presente, că ne nisuim a-le spri şi instrucţiune publică, Dr. Iuliu TVfotssics, a
tre altele:
tiunea băncei, şi constata, că în tote pri jini şi a-le susţinâ, şi că străinătatea este dat o ordonanţă-circulară cătră tote scâlele
vinţele Austria este acjl subordonată Un Stau înaintea D-vostră: un Sas înain fals informată, dâcă se înduplecă a crede, ce stau sub conducerea lui, în care dice,
gariei, âr guvernul austriac este simbriaşul tea Saşilor. Cum-că sunt Sas, o pot d o c u că pe noi ne ameninţă maghiarisarea. că începând cu anul viitor să se serbeze
menta cu estrasul matricular. ’Mi-e permis Domnilor! Ar fi o rătăcire neiertată
intereselor maghiare. Guvernele austriaco în scole memoria reginei Elisabeta „a aces
au fost avisate tot-dâuna de-a plăti tribut a mai spune, că de aprope o jumătate de politică şi naţională, de-a da un sprijin tui geniu pământesc al Ungariei". „Să cres-
cabinetelor maghiare, tocmai ca pe timpul veac stau cu puterile mele modeste în ser acestor afirmări ale pressei ungurescl. Căci cem — cfice circulara — tinerimea şcolară
despre care istoria povestesce, că împăraţii viciul poporului săsesc: pe terenul econo esaminând liniştit evenimentele deceniilor în amintirea reginei Elisabeta. Memoria ei
mie, ca şi pe cel publicistic şi politic, pe din urmă, trebue să constatăm, că în acâstă
germani erau nevoiţi să plătescă tribut Ma gloriosă nu trebue să dispară nici din su
terenul bisericesc, ca şi pe cel şcolar patriă a nâstră au fost întotdeuna decisive
ghiarilor. S’a aflat însă în urmă un împă fletele viitoreler generaţiunl; să dedicăm
rat, care a sciut să trimită şi alt-ceva Ma (Aşa e!) numai propriile interese naţionale mai apro memoriei ei gloriose şi binecuvântate diua
ghiarilor. Nu vrâu, ce-i drept, ca guvernele Stau înaintea D-vostră, pe cari îi con piate ale Maghiarimei (Durere!) patronei sale Elisabeta, cfi de 19 Noem-
ua
să urmeze esemplul acestui împărat ger sider ca aderenţi ai programului poporal In adevăr, n’ar fi bine de-a mâna apa vre. In acâstă (fi să reînoim în viitor din
man ; doresc însă, să înceteze odată ai săsăsc, ca un aderent al acestui program. pe mora acelora, cari lăţesc minciuna co an în an memoria patronei nostre, printr’o
noştri cu plecări de spinare şi cu adânci Eu am conlucrat la programul poporal să losală, că în Ungaria nu se maghiarisâză, demnă festivitate de doliu" etc. — Festi
plecăciuni înaintea Ungurilor. Ce privesce sesc deja în anul 1872, ca convocator şi că mai ales nouă, Saşilor, nu ni-se atinge vităţii acesteia ar avâ să-i premârgă un
dorinţele partidei creştine sociale, vrem ca întemeiător al „Saehsentag" ului (eonfe- nici un păr naţional, că am fi chiar copiii serviciu divin funebru, la care să ia parte
să seim: renţa naţională săsâscă). Eu voiii ţinâ la favorisaţl ai Ungariei. (Strigări ironice: tinerimea şcolară, după confesiunea ei, sub
Ce e cu acel pact secret între Banffy partida poporală săsâscă, ca bun Sas, întot- 0, d a ! ) ; conducerea profesorilor, şi dup’aceea întru-
şi Thun? Vrem să seim, ce este eu acel dâuna. (Strigări de „Hoch"). Pe când în realitate gemem şi ne nindu-se toţi, ar avâ să asculte vorbirea
j u n e t i m ? Nu stăm cu el, cum am stat cu Cum aşi pute acum la bătrâneţe să svîrcolim sub miseria, ce a provocat’o şo funebră ţinută de unul din profesori. Minis
interim-ul, despre care se elicea, g,; inte- fiu de alte sentimente, decât în tinereţe, vinismul asupra acestei patrie, pe când le- trul a comunicat acâstă ordonanţă circulară
c
fl
