Page 91 - 1898-09

Nr. 210—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

şi autorităţilor superiore bisericesc!, rugân riştilor maghiari, despre care seim, că a Pănă acum cei doi exploratori Americani tractaţi. Guerillii, decă puneau mâna pe
gu-le să ordone, ca în viitor în tote scolele ajuns la o sumă considerabilă, mai ales prin autraversat pe jos t6tă Englitera, Spania, vre-un ofiţer frances, îl spânZurau ; Portu-
ce stau sub autoritatea lor, să se ţină în însemnatele donaţiunî făcute de particulari, Franţa, Belgia, Olanda, Germania, Elveţia, ghesii mutilau pe ori care Frances pus în
aceeaşi di o asemenea festivitate de doliu, „clubul Ziariştilor maghiari din Budapesta Italia şi Austro-Ungaria pănă la Braşov. imposibilitate de a-se apăra; ei ucideau
44
şi tot-odată să dispună, ca tinerimea din a înfiinţat şi un fond special, numit „Fon­ De aci au plecat cu trenul la Petersburg, prin glonţ transporturi întregi de captivi.
scolele ce stau sub conducerea ministrului, dul de ajutorare al Z* *Ştîl° rtt din care pentru a pregăti o expediţiune pedestră
ar
î Drept răsbunare Francesii făcură la Opporto
să ia parte la acel serviciu divin funebral, vor ave să fiă ajutoraţi Ziauiştii unguri în pănă la Vladivostock. Dela Petersburg s’au şi Taragona o baie grozavă de sânge. Bilbao
ce va premerge dilei de 19 Noemvre. cas, când ar ajunge în situaţiunî materiale reîntors la Braşov de uude au venit la arse deja înainte de a-se începe lupta, şi
strîmtorate. Va să Zică, p când fondul de Bucuresci. In capitala ndstrâ vor sta câ- începutul esceselor comise la asediarea
0
Statistica universităţii din Budapesta.
pensiune are de scop asigurarea viitorului te-va Zii® şi vor ţiuâ p6te o conferinţă. Lîibeck-ului se puteau prevedea deja în
Din raportul rectorului universităţii din
Ziariştilor, pe atunci fondul de ajutorare Apoi vor merge la Petersburg, de unde 1805. Elchingen de lângă Ulm a fost pus­
Budapesta cătră ministrul instrucţiei pu­
e menit a asigura presentul lor. Pentru vor porni tot pe jos spre a traversa Asia tiit cu desăvârşire.
blice reese, că în anul şcolar la acostă
sporirea fondului acestuia de al doilea, gu­ şi a ajunge la Wladivostock, port în drep­ Caracteristic la armata francesă era,
universitate au fost înscrişi cu totul 4923
vernul a permis arangiarea unei loterii tul Japoniei. La "Wladivostock curagioşii că de-ar fi suferit desastru ori cât de cum­
8
ascultători. Dintre aceştia 70.38% au al®
până la suma de un milion corone. Loteria exploratori se vor îmbarca spre a debarca plit, ea totuşi se reculegea în grabă sub
cariera iuridică şi de seiinţe de stat; 14%
se va efectui prin firma „Fuchs H. din la San-Francisco, de unde vor relua călă­ vulturul frances. Pe transfugi îi împuşcau,
44
cea de medicină; 13% cea filosofică; ascul­
Budapeşta, cu începutul anului viitor. toria pedestră spre a străbate întrâga A- şi Napoleon a certat rău în 1808 pe Murat,
tători de teologie au fost 2%. Instrucţia au
merică de Nord pănă la New-York. Explo­ pentru-câ a graţiat pe unul din aceştia.
provădut’o 7B prof. ordinari,23 estra-ordinarî, Glonţ şi sabie. F6ia socialistă germană
ratorii publică un fbrte interesant Zi d® Dâr Francesii nu se luptau vitejesce
ar
2 suplenţl, 76 docenţi (privaţi) şi 1 învă­ „ Vonvăts' comunică o scire de sensaţie.
i
călătorie, pentru care culeg abonamente numai în presenţa lui Napoleon. Odată sub
ţător, cu totul 177 profesori. După confe­ Ministrul de interne prusian a dat un or-
prin tote oraşele principale. In Bucuresci comanda colonelului Naizet 800 de Fran-
siuni au fost 42% din numărul total ro- din-circular cătră poliţia de stat, în care
exploratorii au descins la hotel Bouleward. cesl au învins o guerillă de 3000. La 27
mano-catolicl; 30°/ Jidani, 11% de conf. dispune, ca poliţia să folosâscă glonţul şi
0
helveţiană; 9% c. augustiană, 3% greco- sabia ori de câte-ori se întâmplă ciocniri 3. Un mijloc de casă ieftin. Pentru regularea Decernvre 1811 căpitanul Neveux a atacat
orientalî (Români şi Sârbi); 2°/ gr. cat.; între ea şi poporaţiunea iritată. In Liegnitz şi conservarea unei mistuiri bune se recomandă în Extramadura cu 300 pedestraşi cavale­
0
0
0,41% unitari. s’a pertractat Z^®! trecute procesul unui cunoscutele prafuri Seidlitz ale lui Moli. Cutii ori­ ria englesă în număr împătrit mai mare şi
ginale 1 fl. bucata. Se pote căpăta dilnic prin apărată de tunuri, şi, cu tătă resistenţa ini­
socialist, cu care ocasie s’au întâmplat
încuviinţarea unei subvenţiunî soc. postă de cătră farmacistul A Moli, liferentul mică, aceşti 300 de FrancesI au spart ca­
ciocniri între popor şi poliţie. Acesteia însă curţii din Viena Tuchlauben 9. In farmaciile din
44
„Domnelor române din Bucovina. Ministerul drele duşmanilor aşa, încât generalul HilI
nu i-a succes a pune la ordine pe turbu­ provincia sS se câră preparatul lui Moli provădut
de culte şi instrucţiune din Yiena a încu­ îi numi „omeni de mirat . La Lepel în
44
rători, şi împrejurarea acesta a dat ansă cu marca de contravenţie şi subscriere.
viinţat, la propunerea guvernului ţării, so­ Litvania (1812) cu ocasia unei retrageri,
ministrului să dea ordinul amintit, care a
cietăţii „Domnelor Române pentru ajuto­ 50 de chasseurî francesl au dat piept cu
u
produs sensaţie în Prusia. Ordinul mai Zice
rarea internatului şi pensionatului de fetiţe, L i t e r a t u r ă . 200 cazaci, alţi 300 chasseurî au pus pe
între altele: „Dâcă se ivesce necesitatea
subvenţiunea anuală de 1200 fi. din fondul In editura Librăriei Socec & Comp. fugă 1200 călăreţi ruşi.
întrebuinţărei puscei, acesta să se facă, şi
religionar gr, or. pentru durata de alţi 3 din Bucuresci (Calea Victoriei21) a apărut: Este adevărat, că cu prilejul singu­
înainte de tote să se încunjure puşcăturile
ani, începând cu anul scolastic 1898/99. Ca Părinţii şi copiii în ăl XlX-lea secul (I Co­ raticelor atacuri suferiau pierderi însem­
orbe pe de asupra mulţimei. Poliţia, întoc­
condiţiune s’a normat, ca locurile gratuite pilărie şi adolescenţă) de Ernest Legouve, nate. La Poltotzk o trupă de 100 călăreţi
mai ca gendarmeria, are datorinţa, ca în
în aceste internate să se ocupe pe calea membru al Academiei francese, tradusă în a pierdut 51 omeni, âr în 1814 la Elemes
cas de demonstraţiunl şi grupări gălăgidse
escrierii unui concurs. românesce de Dumitru Stâncescu. Format o altă divisie de călăreţi a pierdut 49 de
pe strade, să nu folosâscă latul, ci tăişul
8° de 234 pag. Preţul 2 lei (1 fl.) Opul, omeni. La Lipsea dintr’un regiment de cava­
Procese de pressă la Curie. Curia r. săbiei . Tote diarele germane — afară de
44
ca esecuţiune technică, se presentă fdrte leriă au rămas numai 100 soldaţi şi 9 ofi­
din Budapeşta a aprobat sentiţele aduse în cele conservative — dau espresiune sean-
următorele trei procese de pressă: losef dalisării lor asupra acestui ordin barbar. bine, âr ca cuprins este de cea mai mare cerl din 22. La Eylau din 1800 soldaţi ai
valore, ou deosebire pentru părinţi, precum regimentului Nr. 101 n’au rămas decât 115,
Pollacsek şi losef Reisz, condamnat cel Ele Zic, că măsurile ordinului sunt mult
şi pentru toţi câţi se ocupă cu eduoaţiunea âr din regim. 14 au fost îngropaţi 44 ofi­
dintâiă la doi ani, âr cel de al doilea la 2 mai severe, decât instrucţiunile armatei cu
copiilor mici, mai ales a celor din familii ţeri. Tot acest regiment a pierdut în 1814
luni închisore de stat pentru agitaţiune privire la folosirea armei, şi în urma lor
săvîrşită prin diarul socialist „Nâpszava . viaţa cetăţenilor Prusiei este mereu în alese, pentru cari pare a fi întocmită în la Craonne 70%, âr dintre ofiţeri 90%.
44
— Aurel Trif, condamnat la trei luni în­ pericul. special acestă carte. Poveţele se dau în is­
chisore de stat şi 50 fi. a amendă pe cu­ torisiri şi esemple practice, cari fac, ca D I Y E R S E .
Ţarul şi Sultanul. Tocmai acum, când
14
vânt de „agitaţiune comisă contra unei lectura să fiă cu atât mai plăcută şi inte­
şi Rusia a luat solidaritate cu Francia, resantă. Traducerea e făcută într’o limbă Subvenţiile acordate diferitelor teatre.
classe şi naţionalităţi în diarul „Tribuna
Anglia şi Italia în cestiunea pacificărei
Poporului". — In fine măestrul Csontos românâscă plăcută şi uşoră, ca tote scrie­ Dintre tote statele, cel care cheltuesce mai
Cretei, cerând între altele retragerea trupe­ rile distinsului nostru scriitor D. Stăn- mult pentru teatru, e cel german. In ade­
Jâuos osândit la 14 clil® temniţă şi 20 fi.
lor turcesc! din insulă, Ţarul şi Sultanul văr, Germania subvenţionâzâ teatrele sale
amendă, pentru-că în diarul socialist „Nepa- cescu.
Abdul-Hamid îşi fac daruri împrumutate.
44
karat a susţinut despre fisolgăbirăul din I cu aprăpe dooă milione şi jumătate lei pe
Sultanul a trimis Ţarului Nicolae II, pe an. Francia cheltuesce şi ea un milion şi
Tata, că e un jăfuitor. Cererile de nulitate ULTIME SOIRI.
44
yachtul „Sandard , daruri forte preţiose, er jumătate cu teatrele sale, âr Bulgaria nu­
ale acestor acusaţl au fost respinse din
drept revanşă Ţarul a trimis Sultanului o mai Z 000 mii. Teatrul din Copenhaga pri-
partea Curiei. Viena, 6 Octomvre. Camera a
pomposă trăsură, care se va preda deputa- votat închiderea discuaiunei asupra mesce anual două-sute cincî-Z cI mii franci,
0
Favoruri pentru Rutenî. Ministrul un­ ţiunei turcesc!, care va merge la Livadia. pactului, cu 181 contra 149 voturi. dâr deputaţii, înalţii funcţionari şi ofiţerii
guresc de agricultură a numit o comisiune, Sultanul va primi de sigur cu mare bucu­ In sensul propunerii lui Jaworski-, superiori cu familiile lor, au acolo intrarea,
care va ave să preţuâscă tote acele pămân­ rie acest dar. proiectele au fost trimise comisiunei gratuită.
turi ale erariului, ce vor avâ a-se da în pentru pact în care iau parte 48 de Lipsit de respect. Lord Dubberton, un
Milionar condamnat. Din Seghedin se
arândă poporului rutân. Pământurile se membri. prea închipuit membru al camerei Senio­
anunţă, că tabla regâscă de acolo a jude­
vor arenda prin licitaţiune publică pe timp rilor în Anglia, se plimba într’o Zi P® °
cat în procesul cunoscutului milionar Uj- Budapesta, 6 Octomvre. In co-
-de 11 ani şi în condiţiuni favorabile. Una livada, când un bou, care de sigur se cre­
helyi, care s’a folosit de martori falşi pen­ misiunea financiară s’au desbătut aZî
din foile semi-ofieiose spune, că m'ci Jidanii
tru a face să fiă condamnat un inimic per­ proiectele referilbre la valută şi dea stinghirit în drepturile sale, s’aruncâ
nu vor fi eschişi dela arendare. Acâsta e ca­ sonal al său într’un proces pentru vătă­ bancă. Ele au fost primite în gene­ furios asupra lui. Plin de spaimă, lordul
racteristic, deore-ce Rutenilor li-se acordă ral. Desbaterea specială mâne. începu să fugă cât putu mai tare în jurul
mare de onore. Ujhelyi a fost condamnat
acest favor tocmai din motivul, că sunt liveZii. Deja abia mai putea răsufla, când
la 1 an înehisore.j Paris, 6 Octomvre. Camerele vor
peste măsură storşl şi esploataţl de Jidani. ajunse la un gard, peste care sări într’o
fi convocate pe cji de 25 Octom.
ua
Se vede însă, că guvernul nu se îndură să Referent la Curia r. din Budapesta în Şedinţele lor promit a fi estra-ordi- clipită, spre a se afla de-odată în faţa
nu facă parte şi Jidanilor, cari ori-cum, în afacerile de pressă, va fi în viitor judele de nar de sgomotose în urma eveni- proprietarului boului, un arândaş gros
14
ce privesce „patriotismul , nu stau cu ni­ Curie Sebesiyen Mihâly, în locul lui Sche- meotelor cţilei în Francia. şi gras.
mic îndărătul Rutenilor. dius, care a răposet Zii ! acestea. — „Ce va să Zică acâsta domnule?
0 0
44
striga lordul. „Cum poţi să laşi d-ta aoâstă
Esposiţie de pome şi struguri. Mer- Jertfele resboiului. Un raport oficial V a r i e t a t e .
curl diminâţa s’a deşhis la ministerul do­ apărut de curând spune, că în răsboiul is- bestiă furiosă să alerge pe aici în totă
Armata lai Napoleon. Periodicul voia ei? 44
meniilor în Bucuresci o exposiţie de pome pano-american armata Americei a constat
44
„Revue Internationale" publică o dare d® sâmă — „Dâr, domnule ,răspunse arendaşul,
şi de struguri, din produsele pepinierelor de din 274,707 omeni, dintre cari au perit
forte interesantă despre aşa numita „grand „eu cred, că boul are acelaşi drept de a
viţă americană ale statului. Esposiţia va fi 2910 ostaşi şi oficerl. Din numărul acesta
armeâ a lui Napoleon I. alerga prin livade, ca d-ta .
44
44
deschisă pănă la 28 Septemvre v.; intra­ pe câmpul de luptă au căZut numai 325,
rea e gratuită. er restul a fost pustiit de bole epidemice. Din comunicările revistei apare, că — „Scii, cine sunt e u ? u striga lordul.
gloriosa armată n’a constat numai din Fran- Arendaşul dădu din cap.
Abdicarea unui Sas la deputăţie. „Ma- Americanii ia noi. După D’Harmont, cesl, ci şi din mulţi străini. La 1808, de — „Sunt membrul camerei Seniorilor,
14
gyaorszâg este informat, că deputatul sas alţi doi Americani ne onorâză — scrie pildă, 6067 de Germani au luptat sub co- lordul Dubberton! 44
0
44
Dr. Oskar Meltzel îşi va depune mandatul „Timpul din Bucuresci — de 2 Zii cu mănduirea lui Napoleon, şi afară de aceştia — „Da“, replică arendaşul rîZând, „de
de deputat, deore-ce a fost ales director la •visita lor, fiind în trecere în călătoria ce o trupă de cavaleriă de Vestfalienî, care ce nu a spus’o acâsta Escelenţa Vostră
institutul de credit fonciar din Sibiiu. au întreprins în jurul lumei. Unul, L. Gau- număra 522 de capete. Trupele acestea au boului ?“
deaux, este oficer de artilerie, frances de primit mai târZiu întăriri numărose. O trupă
0 fată Dr. în filosofie. La universi­
origine. Celalalt, anume P. G. Attias, a saxonă şi alta vestfalicâ s’au luptat în Cata- Proprietar: Dl . Aurel
1
tatea din Budapeşta a fost promovată la
făcut parte din expediţia, care a explorat louia pentru gloria Franoiei, er din 2200 Redactor responsabil: Greţoriu RSaior.
gradul de Dr. în filosofie d-şora Emilia
centrul Africei sub comanda principelui TuringianI abia au rămas câte-va sute la
Tedesclii. Ea este prima pe acest teren. E
Zamorin, între anii 1892 şi 1895. Ambii Sierra Moreno. La Badajos un regiment de «VWWWWWWWI
■fiioa preşedintelui camerei industriale şi
exploratori, în urma unei prinsorl de 100,000 Hessen a fost nimicit total, âr la Gerona
comerciale din Timişâra. Diploma de doc­ Dr. Sterie 2T. Ciurcu.
de franci, au plecat din New-York în Ziua osele Vestfalienilor au acoperit câmpul de
tor în sciinţele filosofice a primit’o după
de 27 Ianuarie 1898 pentru a străbate pe bătălie. ^ IX Pelikangasse Nr. — 10, Viena.
Z®ce ani de studiu.
jos lumea şi a se reîntorce la New- Napoleon îşi trimitea trupele alcătuite Consultaţiul cu celebrităţile medicale şi ett
Fond pentru ajutorarea diariştilor ma- York pănă în cel mai târdiu doi ani şi din ostaşi străini mai ales în Spania, fiind­ specialişti dela facultatea de medicină
hgiarî. Pe lângă fondul de pensiune al Zia­ jumătate, adecă pănă la 28 Iulie 190. că acolo captivii erau grozav de neruşinat din Viena.