Page 93 - 1898-09

REDACŢIUNEA, „gazeta» în flâcare ţi,
Administraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BBAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe sâse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franoi, pe şâse
I N S E R A T E se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
IIINISTRAŢIUHE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franoi.
următdrele Birouri de anunolurl: Se prenumoră la tdte ofi­
In Viena: M. Dukes Naehf. ciale poştale din întru şi din
Bax. Augenfeld &. Emorloh Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalok. Rudolf Mosse.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppallk. ADonamentnl pentru Braşov
InBudapesta: A. V. Qoldber- Admtnistrafiunea, Piaţa mare,
ger, Ekstoln Barnat. In Ham- Târgul Inului Nr. 80, etagiu
burg; Marolyl & Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şâse
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o coldnă 6 or. Cu dusul în oasă : Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu­ (IfTiircLei de Duminecă 30) 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifa şi învoială. v. a. sâu 15 bani. — Atât abo­
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi insorţiunile
seriă 10 cr. sâu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 211.—Anul LXI. Braşov, Duminecă 27 Septemvre (9 Octomvre). 1898.

privire la cele ce au şi pot se ur­ fia-care an Ungaria din parte-şî la Aceste proiecte le-ar mai putâ apăra
meze. ctţeltuelile comune pentru armată, cu 6re-care efect, der nu pâte apăra
N o u a b o n a m e n t Ministeriului austriac Thun i-a esţerne etc. urcarea cvotei ticluită mai dinainte
succes de-ocamdată un lucru: a do­ i . gSciiB, că în dieta ungară a fost în secret cu guvernul austriac îu
la r
bândit, ca Germanii din oposiţiă se vorba.: de urcarea cvotei şi s’a 4' » schimbul acelor avantagii.
s
Gazeta Transilvaniei înceteze de-a mai face obstrucţiune că Ungaria nu pâte concede o ast­ Pe lângă acâsta, mai vine îm­
faţă cu proiectele de lege privitore fel de urcare. Asemenea este cu­ prejurarea, că cu ori fără o urcare
Cu 1 Octomvre st. v. 1898 la pact, adecă ca ei se nu mai îm- noscut, că deputăţia ungurescă alesă a cvotei nu este nicidecum încă
pedece cu tot de-adinsul lucrările pentru a hotărî, în înţelegere cu de­ sigur, că pactul va fi primit de
se deschide nou abonament, la care
invităm pe toţi amicii şi sprijini­ camerei. Der acesta nu este tocmai putăţia austriacă, asupra cvotei a „Reichsrath“ şi cabinetul Banffy
torii îâiei nâstre. meritul contelui Thun, ci Germanii găsit, că Ungaria nu pâte plăti mai trebue să scie cât de curând cum
înşi-şî şi-au schimbat tactica, fiind-că mult, decât a plătit pană acum şi stă, căci după hotarîrile luate de
Preţul abonamentului: s’au temut, că deeă vor face ob­ a protestat dec! în contra urcărei dieta ungară, dâcă iiu se va încheia
5
Pentru Austro-Ungaria: strucţiune şi acum faţă cu pactul, cvotei. pactul pe cale parlamentară cu Au­
guvernul va trimite pe deputaţi De aceea a făcut sânge rău în stria până la sfîrşitul anului acestuia,
pe Min. an. ....................................... 12 fL
pe şese lvLaa.1 .............................. S £L acasă şi va dispune şi rândui şi fără Budapesta scirea, că Austriacii sunt Ungaria va trebui să procedă de
pe trei luxnî. .................................... 3 £1. ei, adecă fără de „Reichsrath". hotărîţî în ori-ce cas de a pretinde sine stătător, fără să-i mai pese ce
Pentru România şi străinătate: Destul că în „Reichsrath“ se urcarea cvotei ungurescî şi că, de fac Austriacii.
desbat acum în linişte proiectele nu se va întâmpla acâsta, nu vor Ministrul-preşedinte Banffy însă
pe vum. an .................... -40 franci
u
pe şese 1-u.ni........................ 20 ,, asupra pactului şi guvernul între- primi nici pactul. Sânge rău a făcut 4ice „nem lehet , căci aşa-i porunca
pe trei 1-u.n.i .................... IO ,, buinţeză timpul pentru a-şî asigura şi scirea cea mai nouă, că depută­ dela împărăţia, că uniunea vamală
o majoritate pe care se potă conta, ţia austriacă pentru cvotă a decis şi de comerciu a Ungariei cu Aus­
Abonamente la numerele cu data
că va primi, deşi cu 6re-carî modi­ în şedinţa ei de Joi, ţinută în Viena, tria trebue să se susţină şi mai de­
de Duminecă:
ficări, proiectele presentate camerei. ca să susţină pretensiunea de mai parte şi, în cele din urmă, Ungaria
Pentru Austro-Ungaria: Acum se sfătuesce mereu cu parti­ înainte, ca cvota Ungariei se fiă ur­ nici nu se pâte rupe econoroicesce
pe un an ..................................... 2 fl. dele din drâpta, adecă cu partidele cată dela 31 la 88 procente şi că de Austria, acuma nu i pregătită la
pe şese luni............................................... I fl.
autonomiste, între cari se numără ministrul de finance Kaizl, care a asta şi ar avâ mari perderî, ba ar
Pentru România: şi Cehii, Polonii, Germanii catolici, fost de faţă, ar fi consimţit la ho- provoca asupră-ş! chiar şi o catas­
pe un an ............................................8 franci Slovenii etc. şi de cari se ţin şi Ro­ tărîrea acâsta. trofă când ar vrâ să ridice la gra­
pe şese luni . . . . . . . . 4 „ mânii bucovineni. Nu seim, ce doresce Kaizl în niţă vamă propriă.
Abonarea se pote face mai uşor Nu se scie înea, decă contele interiorul său şi credem, că el ane- De fote acestea însă Kossuth
prin mandate poştale. Thun se va pută înţelege cu parti­ voiă se va fi putut amesteca în des- cu ai săi nu vor să scie. Ei au luat
Administrâţiunea dele din drepta aşa, ea se mergă baterea deputăţiei pentru cvotă, care numai de curând o resoluţiune, prin
12
„Gazetei Transilvaniei . strîns mână în mâna în cestiunea e de sine stătătore. Ceea ce seim care declară, că sunt hotărîţî a lupta
pactului. De-ocamdată întîmpină gre­însă este, că guvernul Thun are o în contra proiectelor pactului cu
^YYyYYYrrYYYY> nrYYVYYYYyYYYVYVV^ utăţi din partea Cehilor, cari nu vor înţelegere secretă în privinţa urcă- tote puterile şi mijlâcele, făcând
,w
i
se se împace cu una cu două, ci rei cvotei cu guvernul Banffy şi se chiar şi obstrucţiă, cum au făcut’o
întâmplările dinăuntru. pretind să li-se asigure mai întâiu 4ice, că pe basa acesta guvernul Germanii în camera din Viena.
cele mai de căpetenia pretensiuni austriac pretinde, ca Ungaria să De n’ar face-o şi acuma cum
Trebile înăuntrul monarchiei ale lor. Insă se crede, că pâte tot plătescă în viitor 85°/ - au mai făcut’o, că a rămas ame­
0
numai bine nu merg. Dintr’o încur­ va reeşi contele Thun să ş! câştige Ori cum va fi, întrebarea acâsta ninţare gâlă, numai ca să spatie pe
cătură într’alta — acesta este lo­ o majoritate, care să voteze cu âre- a urcărei cvotei va nasce o mare cei dela Viena! Der ori vor fi ko *
zinca 4'lei* Se înţelege, că cea mai cari modificări pactul propus. Chiar furtună în- dieta ungară şi ea se va suthiştii sinceri, ori nu, starea lu­
mare întrebare este şi rămâne aceea şi atunci însă se va nasce o mare îndrepta în contra guvernului Banffy, crurilor e cât se pâte de critică şi
a împăciuirei economice între Un­ greutate pentru încheiarea pactului, care a purtat dieta pană acuma cu ameninţătâre nu numai pentru pac­
garia şi Austria, numită pe scurt căci tote partidele austriace din ca­ vorbe amăgitâre despre una şi des­ tul economic, der chiar şi pentru
cestiunea pactului. meră, fără deosebire, din drepta şi pre alta, umblând cu doi ban! în dualism.
S’a întâmplat în filele din urmă stânga, sunt hotărîte, ca numai aşa trei pungi. Acum se vede, pe ce şubrede
ceva, ce s’ar înfăţişa ca o întorsă­ să votfze proiectele pactului, modi­ In ce privesce cele 22 do pro­ base a fost ridicat acest dualism,
tură, care vine în ajutor încheiărei ficate după cerinţele lor, decă se va iecte ale pactului, guvernul ungu­ care n’a mulţumit pe nimeni, nici
pactului, dâcă nu ar fi atâtea ne­ urca cvota Ungariei, adecă suma resc a sciut să asigure Ungariei mai chiar pe Ungur!, cari numai singur!
dumeriri şi atâta nesiguranţă cu aceea, ce trebue s’o contribue în multe folose nouă faţă cu trecutul. au tras folos din el.

FOILETONUL .GAZ. TRANS.“ — Vorba d-tale, nâmul nostru îngăduâlă, că nu-i lucru uşor, una-i tru faptele lui vitejesc! îl pomenesce
aşa e, dâr ve4î, eu bine nu sciu să învăţătura şi alta-i povestirea, mai norodul.
;
grăesc de nâmul meu; mai er! m am ales într’o vreme aşa tulbure cum Dâcă s’au aşe4at Dacii prin
Cine-i Românul? întâmplat la vorbă cu un Muscal de este acesta de acum. Unde nu te-ai ţările nostre, s’au pus âmenii pe lu­
ai noştri din Basarabia, şi el mă în- dumeri, să mă întrebi. crul câmpului şi al lemnului, pe scos
După o luptă grea şi omorîtore, trâbă despre nâmul nostru; şi de, — Las pe mine d-le Căprar. aur şi alte bogăţii din pământ; şi
Românii pusese stăpânirea pe reduta mai cât scia el, pe atât şi eu; ce-i — O să iau pe mai departe lu­ mergându-le bine s’au înmulţit, ş’au
Griviţa. cu nâmul nostru, d-le Căprar, decă crul, ca să-ţî fiă mai pe înţeles: prins a se amesteca în trebile veci­
Şanţurile erau pline cu cadavre. nu te ai supăra... nic! somnul nu Nâmul nostru din vechiu de tot, nilor, aducându-le multe neajunsuri.
Reoela serei închegă sângele pe ne-ar prinde... că d-ta eşti om cu se chiamă Traci, şi trăiau pe la noi Dintre toţi vecinii, cei mai pu­
rănile morţilor şi răniţilor ; din vreme multă carte, ai învăţat în şcoli înalte, în România, pe aicî pe la Constan- ternic! erau Romanii, popor mare
în vreme se au4ia câte un uşor of­ nu ca mine, d’abia să pot ceti şi tinopol, un deşade Sultanul cel mare, şi puternic din spre apus, cu care
tat, sâu vaet întrerupt al vre-unui ră­ scrie, aş! vrâ... de, să-mî spui şi al Turcilor şi chiar peste mare din­ s’au luat la cârtă Dacii, când în
nit, ce zăcea în mijlocul cadavrelor. mie despre neam, ca’ să nu mai pă­ alcătuiau o împărăţia fruntea lor s’a ridicat un craiu al
colo; der d
u
Sentinela aşe4ată pe înălţimea ţesc ruşinea de erî. la olaltă, ci mai multe. Şi erau Tracii lor anume Decebal, om vrednic şi
şanţurilor, se preumbla oprindu se — Ve4î, Trifane, nu-s aşa învă­ aceştia omeni vrednic! de munca ne pomenit devitez; în certa acâsta,
din când în când şi sprijinindu-se ţat cum cre4î tu, dâr din carte cât câmpului şi de răsboie, ba chiar împărăţiei celei mari romane i a
pe puşcă, privea cu băgare de sâma mi oiu aduce aminte şi din inima âmenî pricepuţi şi-’n ale cărţilor. mers rău, pană când Dacii i-au umilit
prin întunericul nemărginit, căutând asta românescă, ţi-oiu spune şi eu. şi i-au nevoit să le plătescă haraciu.
acel necunoscut, care pune în grijă — Hei, păcat, că nu ne spune Dintre tâte împărăţiile lor, mai Şi au stat lucrurile aşa un sfert de
gândul... vrăjmaşul. şi nouă ăstora din oştire câte-va din de sâmă era aceea a Dacilor, care veac, pănă ce s’a ridicat Traian îm­
ua
— Ce a mai fo9t şi 4> de as- a nemului nostru; tâtă 4i ua ne în­ se întinsese mai ales prin părţile păratul.
tă4î, d-le Căprar, 4>se soldatul Tri- fundă capul cu reglemente şi nu ne ţărilor nâstre, după-ce un craiu mare — Să fia Traian împăratul acela,
fan, oprindu-se şi sprijinindu-se pe deschide capul cu lucruri mai priel­ Alexandru Macedon, i-a alungat de pe care îl pomenesc băieţii cu ura­
puşcă. nice, de care am prinde şi noi folos peste Dunăre la noi în ţâră. tul la anul nou? întrebă Trifan.
— Aşa-i, Trifane, mulţî din ai şi ţâra ar avâ âmenî mai cu multă — Care Alexandru, nu acela — Da, el este acela, şi ve4î tu,
e
Q
noştri au murit, ei! der nici noi nu sciinţă de sine; der să nu-ţî uiţî fă­ ce-i 4i° î Alexandrie? întrebă multe vecur! de om sunt de atuncî,
ne-arn dat, ve4î tu, aşa-i nâmul găduinţa, d-le Căprar.... Trifan. şi norodul tot îl pomenesce, că sunt
nostru. — Nu mi-o uit, d â r . . . s ă f i i c u — Ba chiar acela, că dâră pen­ de atunci mai la 2.000 ani.