Page 94 - 1898-09

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 211-1898.

Revista politică. valăre turcesc! să crâscă. — Călă­ tul depărtat. Gazetele din Londra vocat, de-a crea o normă pentru arendarea
toria lui Wilhelm II va scbte la ivelă spun, că flota are ordin de a opri moşiilor fondului religionar greco-oriental din
’j Ca mare pompă, şi jînsoţit de-o multe şi însămnate întrebări de or­ transporturile rusescî, cari ar voi să Bucovina, care cu consideraţiur.e la lipsa
suită numărăsă, împeratul german din politic şi social, şi de aceea pri­ ducă trupe în China pentru a spri- de păment, ce se resimte în sinul ţărănimei
Wilhelm II plecă în Orient. Călăto­ virile lumei întregi sunt îndreptate gini pe împărătesa în potriva unei bucovinene, să ţină semă în mod eficace de
riei acesteia i-se dă o mare însem­ asupra ei. Şi Roma, şi Francia şi nouă revoluţiuni. Intre Rusia şi An­ interesele poporaţiunei ţerănesci.
nătate politică, deşi împeratul merge Turcia privesc cu 6re-care îngrijiri glia trebue să fiă dăr o neînţelegere
In interesul unei administraţiunl
III.
în Ierusalim, cetatea odiniără puter­ la drumul lui Wilhelm spre acea cu privire la China, deăre-ce 4i aru l justiţiare grabnice şi echitabile în Buco­
nică a Judeii, ca se fie de fată la ţâră şi cetate, unde Isus Christos, „Nouveau Temps" spune, că nu se
vina şi în considerarea raporturilor econo­
1
sfinţirea „bisericei Mântuitorului ' pe Mântuitorul lumii, a învăţat, a pă­ mai pdte amâna trimiterea unei mice şi etnice particulare ale ţării, subsem­
care au ridicat’o, pe cheltuiala îm­ timit, a murit şi înviiat. Roma şi flote combinate: francesă, germană naţii, în legătură cu hotărîrile luate în
păratului, supuşii germani luterani, Francia îşi tem protectoratul asupra şi rusăscă pentru a supraveghia miş­ privinţa acâsta în multe sesiuni ale dietei
cari trăesc acolo. Insă fiind că Ger­ creştinilor, Sultanul îşi teme împă­ carea flotei englese.
mania are în Ierusalim şi supuşi ca­ răţia. bucovinene şi nisuinţele, ce le-au manifes­
tolici, împăratul va lua parte şi la * tat în acâstă direcţiune deputaţii bucovi­
sfinţirea unei biserici ridicate în o- Dela răscolirea în măsură atât Trei propuneri în interesul neni în acâsta înaltă cameră, fac propu­
■norea St. Ioan de cătră supuşii ger­ de mare a alacerei ovreului Dreyfus, nerea :
mani catolici din cetatea sfântă. osândit pentru trădare şi exilat pe Bucovinei. înalta Cameră să decidă:
Sultanul din Constantinopol a luat „insula Dracului", spiritele în Francia Viena, B Octomvre a. c. „Guvernul ces. reg. este cu urgenţă
măsuri, ca în tăte oraşele Asiei-mici, sunt fărte turburate. Seim, că afa­ — Coiesp. part, a „Gaz. Trans.“ — provocat, de a înfiinţa pentru ducatul Buco­
pe unde va străbate Wilhelm, să cerea lui Dreyfus a fost dată spre vinei o proprie curte de apel, cu sediul în
i-se facă primire demnă, dăr mai hotărîre Curţii de Cassaţie din Pa­ Deputaţii români bucovineni din ca­ Cernăuţi“.
ales în Constantinopol se fac pre­ ris. Acăsta curte va hotărî în curând mera deputaţilor de aici, deşi puţini la nu­ V i e n a , 3 Octomvre 1898.
gătiri mari, pentru a primi pe îm­ să se revisuescă procesul lui Dreyfus, măr, au dat probe, că sciu să se valoreze,
păratul Wilhelm cu pompa sărbăto- ori să se nulifice, în care cas osâu- şi înainte de t6te au în vedere adevăratele
răscă cuvenită. Prin călătoria acesta ditul va fi readus în Francia. Afară interese ale micei lor ţărişore şi în deo­ Prigonirea limbei românesc!
mare şi grea, puternicul împărat al însă de afacerea Dreyfus poporul sebi ale poporului român băştinaş din Bu­
Germaniei vrâ să dovâscă, că e des­ frances este torturat şi de alte griji. covina, care în raport cu cele-lalte popdre Nisuinţa contrarilor noştri de a
tul de mare şi tare a scuti şi apăra In Sudan Francesii au fost siliţi să ale imperiului, nu s’a împărtăşit păn’acuma prigoni şi isgoni limba română pe
pe Nemţii lui, ori în care parte a se retragă dinaintea Englesilor, cari decât de-o tractare vitregă. tote căile, este vechiă. In timpul din
lumii s’ar afla ei. Tot pentru a arăta au pus mâna pe oraşul şi ţinutul Nu mai trebue, cred, să Vă spun, că urmă ea se face pe o scară atât de
acâsta trimise pe prinţul Henric în Faşoda, împrejurare, care-i supără în fruntea representanţilor bucovineni, cari întinsă, încât rar s’a mai vă4ut ţâră
depărtata Chină, ca să ia răsplată mult pe Francesi. Evenimentele din formâzâ clubul român din Reichsrath, stă­ şi guvern cu organe superiăre şi
pentru uciderea a doi misionari ca­ China încă neliniştesc pe Francia, ruie şi luptă în direcţia arătată inteligen­ sublaterne, în care limba locuitori­
tolic! german!, 4* c0]Q d, că-şî ţine de care nutresce temerea, că ea nu-şi tul şi energicul deputat Dr. Gr. Bopovid, lor, cari nu fac parte din nâmul ce­
sfântă datorinţă a apăra pretutindeni va pute apăra acolo interesele colo­ alesul poporului din curia Il-a Iniţiativei lor, ce-1 stăpânesc, se fiă prigonită
averea şi viâţa Germanilor. Călăto­ niale în măsura, în care pot să şi-le sale este a-se datori, că în şedinţa de erl cu atâta fanatism şi ură neîmpăcată,
ria împăratului Wilhelm la Ierusalim apere Anglia, Germania şi Rusia. a camerei deputaţilor, au fost presentate ca la noi.
mai are şi alt scop. Se şi păte Mai mult însă decât tăte acestea, trei propuneri de mare interes şi impor­ De curend s’a întâmplat un lu­
că nu fără temeiu, că Wilhelm II agitaţiunea spiritelor o măresce fap­ tanţă pentru Bucovina şi în special pen­ cru nespus de revoltător şi volnic
vră să ia el în mâna sa scutul asu­ tul, că prinţul Ludovic Napoleon, care tru poporaţiunea ei română mult negli- pe terenul prigonirei şi nimicirii
pra creştinilor din Asia-mică. Din servesce în armata rusescă, ca sub geată. dreptului nostru de limbă. Judele
se
pricina acăsta Francia e cam supă­ colonel, şi este fiiul fostului împă­ Fiind, cum (ji b aceste propuneri de cercual din Lipova, despre care se
rată pe Germania, căcî pănă acum rat Ludovic Napoleon, va merge la mare interes, vi-le voiă comunica aici în 4ice, că s'ar fi născut din mamă
singur Francia avea dreptul protec­ Paris. Nu se scie hotărît scopul aces­ traducere fidelă, după adnexele tipărite la română şi care după nume se chiamă
toratului asupra creştinilor din acea tei călătorii a prinţului, dăr se crede, protocolul stenografie al camerei deputaţi­ Bene Gâbor (Găvrilă), a dat o po­
parte a lumii. Va să 4ică, este vorba că el nu merge de capul lui acolo. lor (Sesiunea XV 1898). Etă-le. runcă tătărescă cătră funcţionarii
şi aicî de poftă de domnire. Diplo­ Foile francese republicane atacă Propunerile deputatului Dr. Popovicî dela judecătorie, în care le opresce
maţia şi puternicii Europei se cărtă înverşunat pe principe bănuindu-1, a mai folosi altă limbă, afară de
asupra scutului, ce ar fi să se dea că ar voi să folosescă împrejurările şi soţî: limba maghiară. Le poruncesce caorî-ce
creştinilor din Orient, pe când în turburate din Francia, ca să ajungă I. Considerând, că măsurile luate fel de cerere său predare, care nu
mijlocul acestei certe mohamedanii pe tron, resturnând republica. pentru dobândirea unei corăspundătore cul­ este scrisă în limba maghiară, se o
şi Cerchesii turc! ucid fără milă pe tivări a elevilor dela pedagogiul de învă­ respingă. Der nu numai în oficiu, ci
creştini. Nu ne aducem aminte, cum * ţători şi învăţătdre în Cernăuţi în folosirea chiar şi în contactul privat, ei sunt
au păţit’o bieţii Armeni ? Der în Englesii se pregătesc a da o limbei de propunere română, nu sunt de ajuns, provocaţi a-se folosi numai de limba
Creta nu sunt ore măcelăriţi creş­ mare lovitură împărăţiei chinese. spre a face ca acei elevi să scie cum se maghiară. Porunca acesta a fost co­
tinii 4i rnare, cu t6te că puterile După detronarea tînărului împărat cade amintita limbă a ţării, subsemnaţii fac municată şi advocaţilor din Lipova,
ua
europene şi-au trimis acolo ostaşi şi Tsan-Tien, despre care se susţine, propunerea: âr partidelor interesate li-s’a făcut
corăbii de răsboiu, ca să facă ren- că a fust ucis, în China se lăţesce înalta Cameră să decidă: „Guvernul cunoscută prin o aşa numita „pu­
duială? Europa creştină a privit cu tot mai mult mişcarea revoluţionară. ces. reg. e cu urgenţă provocat de a în­ blicare".
mânile încrucişate, când bieţii Greci Faptul detronării îl privesc Englesii fiinţa la pedagogiul c. r. de învăţători şi în- Acest ordin, vrednic numai
au fost făcuţi puzdării de cătră ca o înfrângere a politicei lor şi ca văţâtore în Cernăuţi clase paralele cu limba de vecul întunecimilor, a fost dat
c
Turci, pentru-că — ce se 4> î — o isbutire a politicei rusescî. Din de propunere română". de cătră un funcţionar, care n’are
era în interesul lor, ca cassele mari pricina acesta Anglia vre să pedep- II. Subsemnaţii fac propunerea: dreptul a face legi şi a da porunci
de bani europene să ajungă stăpâne săsca, rogu-te, pe China. Ea îşi mo- înalta Cameră să decidă: peste capul mai marilor săi, şi care
pe financele grecesci, 6r hârtiile de bilisăză flota de răsboiu din Orien­ „Guvernul ces. reg. e cu urgenţă pro­ scie fărte bine, că mai esistă încă

— D’apoi, că aşa-i norodul nos­ năstre aşa, vre-o sută cincizeci ani, sunt mai rare... nu mai răspunde... duiau bine, cu legi bune şi cu muncă
tru, el vecinie pomenesce pe omenii pănă când au început să curgă mari tăcere. rodnică, pănă ce au venit cutnpene
vrednici, ce i-a apucat din bătrâni. nevoi asupra lor. Armata română se întărce îa grele pe ei.
— Aceşti doi mari crai s’au — Să nu-ţi uiţi vorba, d-le Că­ redută, vrăjmaşul să retrage în — Ei lasă, acum îmi aduc
răsboit multă vreme prin ţările năs- prar; der nu sciu ce se vede miş­ Plevna. aminte de unde am stat cu vorba:
tre, că era vităz şi unul şi altul; la când pe colo, 4i Trifan arătând II. Au început a curge asupra ţă­
3e
cele din urmă a biruit Traian îm­ cu patul puştii în spre Plevna. rilor năstre puhăie de norăde, ce
păratul, er craiul Dacilor Decebal, — Să vede vrăjmaşul, nu-1 pierde E linişte în reduta Griviţa... veneau despre răsărit, lifte rele şi
s’a ucis el singur, ca să nu cadă viu din ochi, eu mă duc să dau de veste Nici ţipenie, numai pasul cadenţat neîmblân4ite, păgâni fără milă, cari
în mânile vrăjmaşului. Şi decă a d-lui sergent. al sentinelei se aude pe alocuri. se hrăneau cu carne crudă şi beu
robit Traian împăratul Dacia, adus’a Alarma se dete în năuntrul re­ — Nu te lasă în pace Turcul, sângele vrăjmaşului, ce umblau veci­
noiod mult din tătă împărăţia, ca dutei, oştirea obosită fu gata de 4ise Trifan, aşe4endu-se la un loc nie de-a călare, ucigând şi răstur-
să fiă cine să tragă folăse din bo­ luptă. mai înalt. nând tot ce întâlneau în calea lor.
găţiile ţărilor năstre, şi să facă pe — Cercă de ve4î, la ce depăr­ — Vrednici ostaşi mai sunt şi — Ore aceştia să fiă căpcăunii
se
Daci să se amestece cu norodul tare e vrăjmaşul de noi, 4' căpi­ Turcii, 4> Căpraru^, neadormiţi şi cei cu un ochiu în frunte şi unul
se
adus. Le-a mai dat apoi Traian îm­ tanul. ispitelnici, ei au cre4ut, că ne vor în cefă ?
păratul legi şi ocârmuitorî buni, ş’au prinde pe nesciute după o luptă aşa — Da, Trifane, ămeni aşa cum
mers lucrurile bine, înmulţindu-se — Chitesce, Trifane, bine în de omorîtore. 4ici tu n’au fost nicî-odată pe faţa
80
bogăţiile şi bunul traiu, dându-se cu movila cea nâgră, 4' Căprarul. — Hei, d’apoi nici noi nu ne pământului, der ceea-ce se 4ic® în
toţii pe partea legilor şi graiului O detunătură isbucnl, la care dăm, să nu ne prindă somnul... ia norodul nostru, că au fost căpcăuni,
Roman, ca unele ce erau mai înde- răspunse un şir de detunături. d-le Căprar, bine ai face să-mi mai apoi vor fi fost cam cum a fost pu­
se
mănăse şi se puteau sluji de ele cu — Aşa vă e vorba, 4i căpi­ spui câte ceva din cele ce începu- hoiul norădelor, care au năvălit şi
toţii, atât din vechii Daci, cât şi lo­ tanul, apoi îndreptându se cătră mij­ seşi mai nainte. pustiit ţările năstre, cu ochii la lo­
cuitorii aduşi din nou cu sciinţa le­ locul companiei comandă: foc! — Dăr nu-mî mai aduc aminte cul lor, dăr cu inima crudă ca de
gilor şi limbii romane. Cu chipul O detunătură puternică, apoi de unde am lăsat. o fiară.
acesta s’au făcut locuitorii din ţările alta, la care răspunde din partea — Iţi aduc aminte eu; spunea-i, Ce să facă? Mai întâiu a
năstre una cu toţii, şi le 4i° unii vrăjmaşului un şir de detunături, că prin ţările năstre se aşe4ase he­ căutat să ţie piept, er mai apoi, vă-
Daco-Romanî, âr noi îi numim Ro­ der mai apoi răspunsul e mai slab, murile, care le adusese împărăţia 4end, că nu este chip, s’au tot tras
mâni. Ş'au trăit locuitorii din ţările vrăjmaşul se, retrage, detunăturile cea puternică a lui Traian, şi hălă- cătră partea muntelui la locurile tari,