Page 95 - 1898-09

Nr. 211—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

o l e g e cjisă a naţionalităţilor, Chizdia 1604, Ouveşdl 1368, Comeat 413, De aici s’au dus cu toţii întâii! la biserica ternă română e însă numai de 25. Se scie,
adusă la anul Domnului 1868, care Dorgos 676, Belotinţ 1265, Hususău 1482, română greco-catolică, unde canonicul Moise că atât greco-catolicii, cât şi greco-orien-
dă îndreptăţire egală limbii popâre- Oheîmac 1250, Şistaroveţ 1193, Laleşinţ Neş, dimpreună cu preoţii: loan Maga, ca­ talii din Oradea-mare sunt Români. Cu
615, Mes-Dorgos 121, Petirs 341, Săcaş
lor nemeghiare la comitate, jude­ 699, Vizma 607 — la olaltă 13,530 locui­ nonic onorar, S. Oiceronescu şi capelanul tote astea, numărul copiilor români obli­
cătorii, comune etc. tori ; Comune române-germane, 1: Alios D. Murăşianu au oficiat liturgia ocasională gaţi la cercetarea şcolei, după statistica
In cercul Lipova acâstă îndrep­ cu 1932. Era de faţă în biserică şi Prea Sfinţia Sa amintită, e numai 25. Acâstă blăstămâţiă
tăţire a fost mult puţin respectată Din acâsta statistică se pote vedâ ■— episcopul Mihail Pavel, prepositul T. Ko- însâmnă la Unguri „statistică oficială/“
pană acum. In comitatul Caraşului, continuă foia ungurâscă — că poporaţiunea vary, canonicii G. Iuhas, A. Şarcadi şi alţi Fiica unui preot român trecută la cal-
de care se ţine şi Lipova, se adusese din cercul Lipova este în coverşitore majo­ preoţi şi fruntaşi români. Clerul român vinism. Din comitatul Treiscaunelor, unde
deja la 1861 o decisiune, prin care ritate română. In astfel de împrejurări de greco-oriental era representat prin proto- avem mai mare lipsă de preoţi români, cari
limba românescă se statoresce, ca limbă a dat jodele cercual Bene ordinul presbiterul Toma Păcală şi preotul Andreii! să premârgă cu bun esemplu înaintea po­
limbă oficială la judecătoriile cercuale său neînţeles, uşuratic şi fără cugetare. Ce Horvat. După terminarea serviciului divin, porului în ceea ce privesoe alipirea la nâ-
— alături cu limba maghiară. De- vrâ el cu acâsta? — Ordinul lui va pro­ au trecut toţi în biserica română gr. or., mul şi legea strămoşâsoă, primim următo-
cisiunea aceea dă dreptul fiă cărui duce nemulţămire între Germanii cu bune unde liturgia a început mai târejiu, fiind rea soire : „In comuna Lisneu din comita­
locuitor, ca în trebile administrative sentimente maghiare, care de dragul dom­ oficiată de protopresbiterul T. Păcala asis­ tul Treiscaunelor s’a întâmplat de curând
şi justiţiare, în cele civile şi crimi­ nului Bene nu pot învăţa limba maghiară. tat de preotul A. Horvat şi de capelanul o cununiă, pe oare noi Românii num.8i cu
nale se se folosâscă de limba sa Copiii lor învaţă unguresce, ei însă sunt I. Bode. Clerul român greco-catolic era re­ bucurie n’am putut’o saluta. S’a întâmplat
maternă. prea bătrâni pentru asta. Ordinul va mări presentat prin canonicii G. Iuhas, Moise
nemulţămirca între Români.... Neş şi capelanul D. Murăşian. De aici tot adecă, că preotul român gr. or. de acolo,
A c u m vine judele Bene şi prin- George Olariu, alias Fazaluxs, şi-a măritat
tr’o poruncă de cea mai revoltătbre La judecătoriile cercuale din Buda- publicul s’a dus în localul institutului, unde unica sa fiică după un gendarm ungur.
volnicie, isgonesce limba română din peşta nu constitue crimă în contra limbei preoţii gr. cat. şi gr. or. au făcut de-odată Asta încă ar mai fi ce-ar fi, căci e ces-
usul public şi privat încât privesoe maghiare, dâcă domnii judecători desbat sfeştania. Din partea gr. cat. a sfinţit apa tiune de — gust. Dâcă o fiică de preot
nu numai pe funcţionarii subalterni, nemţesce cu Jidanii, cari nu sciu unguresce. canonicul Moise Neş în sala de şedinţe a român află potrivit a-şl alege de bărbat
Asta se întâmplă în fiă-care di. Rugăm dâr direcţiunei, în care timp protopopul T.
ci chiar partidele interesate în dara- un gendarm ungur, e trâba ei. Oeea-ce
verî civile şi criminale. Fapta acesta pe d-1 ministru de justiţie să nulifice ordi­ Păcala asistat de părintele Horvat a făcut însă a făcut oă ne uimim este, că tatăl ei,
a isbit ca un fulger în inimile Ro­ nul judelui Bene, căci dor şi Germanii şi acelaşi lucru în localul din front al comp- ca preot român, s’a învoit, ca fiica sa să-
mânilor. Ea este comentată şi com­ Românii din Lipova sunt tot aşa cetăţeni, tabilului. „In decursul acestui serviciu, ’şl părăsâscă legea, să se cunune în bise­
bătută chiar şi de-o fbie din Peşta, ca Jidanii din Budapeşta... spune „Familia", publicul a umplut tote rica reformată şi de preot reformat! Decă
Tot patriotul maghiar est9 dator a şalele şi la uşile deschise cântările rituale
despre care nu se p6te <^ice, că ne preotul Olariu-Fazakaa ar fi om sărac,
este prietină. Etă ce scrie „Allwt- propaga limba maghiară, însă arma propa­ ale ambelor confesiuni se contopeau într’un ar putâ cineva să-l scuse în presupunerea,
măny dela 7 Octomvre n. : gării şă nu fie sîla, ci iubirea! întreg armonic şi nedespărţit. Apoi preoţii că a căutat să-şi fericâscâ fiica după cine
a
Decă chiar o gazetă ungurâscă au sfinţit tote încăperile; în urmă tot pu­
Porunca acâsta este greşită. Oă judele a putut. Dâr lucrul stă altfel. Preotul, din
s’a scandalisat de volnicia „patrio- blicul, domni şi dame, au sărutat crucea.
Bene a poruncit personalului său, ca în vorbă, şi-a înzestrat fiica bine, cum puţini
tului“ jude din Lipova pănă într’a- A fost un moment fârte înălţător, când se
contactul lor să nu folosâscă nici limba preoţi români îşi mai pot înzestra fetele.
tâta, ca gasesce acest cas de revol- înteluiră cei doi preoţi oficianţi Protopres­
română, nici cea germană — trâcă ducă-se. tătâre prigonire a limbilor nema­ biterul gr. or. Toma Păcala, prin o sublimă El ar fi putut deci să-şi ia un ginere şi
Porunca acesta am aproba-o şi noi, decum- ghiare vrednic de a-1 combate şi în­ inspiraţiune românâscă, a sărutat crucea fără de a-1 plăti cu trecerea la altă lege,
va n’ar avâ mirosul curios, că chiar şi super­ căci acâsta nu se unesce cu un preot ro­
fiera, ca o călcare de lege, — ce ţinută de canonicul gr. cat. Moise Neş,
bilor impiegaţi maghiari ai statului trebue mân, dela care se aştâptă să premârgă cu
se cjicem noi Români, cu ce cuvinte care la rândul său, inspirat de aceeaşi sim­
să le poruncesci a folosi limba acelui stat, esemplu în crescerea familiei ! u
ar trebui noi se înfierăm acâstă ba- ţire, a sărutat crucea protopresbiterului.
a cărui pane o mănâncă. Inse de ce porun- şibuzucâscă poruncă a unui funcţio­ Acestă scenă mişcâtore a emoţionat pe
cesce judele cercual Bene subalternilor Pentru Românii incendiaţi din Grid am
nar fanatic şi poftitor de glorii pa- toţi, rade de bucurie străluceau în ochii mai primit atjl din partea d-lui loan Gră­
săi să respingă necondiţionat pe partidele,
trioticescî, pe socotela drepturilor tuturora şi o fericire negrăită cuprinse tote dinar din loc, suma de 1 fl. Ajutârele so­
cari nu-şi înainteză petiţiile în limba statu­
nâstre inalienabile? inimele". — După acesta, direcţiunea s’a site pănă acum la administraţia cjiarului
lui? Judecătoria cercuală este ea o răspân-
Fapta judelui Bene, cjicem in- întrunit în şedinţă plenară, âr la urmă nostru sunt 9 fl.
ditâre de limbă ? Noi pănă acum am cre-
c’odată, e vrednică numai de vecul membrii direcţiunei prime, ai comitetului
clut, că este numai o instituţie, care servesce fioros al întunecimilor! de revisiune şi funcţionarii institutului s’au DojS esposiţii în Sebeşul săsesc. Co­
justiţia. Domnul Bene este şeful judecăto­ mitetul central al „Reuniunei române de
fotografat împreună. Şirul serbărilor s’a în­
riei cercuale din Lipova. După statistica agricultură din comitatul Sibiiului" a ho-
cheiat cu un vesel banchet.
oficială din 1895 numărul poporaţiunei, SOIRILE DILEI. tărît să arangeze în tomna acâsta două
după limbi, e următorul în cest cerc: ) Congregaţiunea comitatului Braşov. De esposiţii în Sebeşul săsesc, şi anume o es-
Comune curat maghiare: nici una; — 23 Septemvre v. acjl într’o săptămână, pe cjiua de 15 Oc­ posiţie de pome, struguri etc., care va
Comune maghiare-germane : una (Ujfalu cu w tomvre n. c., se va întruni din nou repre- ţinâ din 26 pănă în 30 Octomvre n. c., de
Inaugurarea „Bihorenei . Sâmbătă în
603 locuitori); Comune germane-maghiare sentanţa comitatului Braşov, care este con- vite cornute, care se va ţinâ în 30 Oc­
(unde poporaţia maghiară e în minoritate) 1 Octomvre st. n. s’a inaugurat noul in­ chiămată de astă-dată la adunarea gene­ tomvre. La esposiţia de pome pot lua
sunt două: Altringen cu 228 şi Remetea- stitut românesc de credit şi economii ^Bi­ rală de tomnă. Şedinţa comisiunei perma­ parte, ca esponenţl, toţi locuitorii comita­
germană cu 661, la olaltă 889 locuitori; horeana^ din Oradea-mare. Serbarea acâsta,
Comune române-maghiare (unde Maghiarii cjice „Familia", prin însămnătatea şi frum- nente se va ţine la locul îndatinat în 14 tului Sibiiu, âr la cea de vite eslusiv pro­
sunt în minoritate) una: Chichiş cu 802 seţa sa, a electrisat pe toţi, cei cari au 1. c. la 9 ore a. m. prietari din cercul petorial al Sebeşului
locuitori; Comune române - germane - ma­ săsesc şi al Mercurei. Pe lângă diplome,
ghiare (Ungurii ârăşl în minoritate) numai luat parte, căci o manifestaţie atât de fru- Cum fac Ungurii statistică. Foile un­ la esposiţia de pâme se vor împărţi premii
una: Lipova cu 7000 locuitori; Comune mosă a fiinţei românescl din părţile acelea guresc! din Oradea-mare spun, că poliţia în preţ de 100 fl., âr la cea de vite 250 fi.
curat germane 5: Hidegkut 3091, Traunau nu s’a mai văcjut în Oradea-mare. Membrii de-acolo a făcut, „cu ajutorul învăţători­
1244, Charlottenburg 291, Maslak 1582 şi direcţiunii, ai comitetului de revisiune şi lor", o statistică a copiilor obligaţi la cer­ Primarul Vienei ia laşî. D-1 Eduard
Ujfalu 1252, la olaltă 1440 locuitori; Co­ funcţionarii institutului s’au întrunit dimi- cetarea şcolei. După acâstă statistică, în Ghica, consilier comunal din Iaşi, fiind la
mune germane-române (Românii în mino­
ritate) 3 : Zabraniu 142, Bogda-Rigos 424 neţa la 8 âre în splendidul local al insti­ Oradea-mare se află 536 de copii greco- Viena, a fost primit de d-rul Lueger, pri­
şi Buchberg 279, la olaltă 1045 locuitori; tutului, care se află tocmai între cele două orientall şi 534 greco-catolicl obligaţi a marul Vienei. D-1 Ghica s’a întreţinut cu
Comune curat române 14: Chesinţ 1866, biserici române din piâţa S-lui Ladislau. cerceta şcola; numărul celor cu limba ma­ d-rul Lueger asupra diferitelor cestiuni de

lăsând văile în mâna vrăjmaşilor Ş’au stat Românii pe traiu mai Român! şi pănă astăcj! tot rob! vor erau împrăsciaţî şi n’aveau de ni*
păgâni. Ş’au tot curs nâmur! prin bun şi liniştit, pănă ce au venit prin se-i 'aibă. căir! nicî un sprijin, dâr acum când
aceste locuri; dâr Românul nici că părţile ţerilor nâstre nâmul cel cum­ Venit’au mai apoi asupra pă­ este o ţeră Românescă şi un înce­
s'a dat. Venit’au înse într’o vreme plit şi păgân al Ungurilor, care s’au mânturilor nâstre şi alte hârde bar­ put de sprijin în piepturile nostre
peste ei în munte un neam numit aşeejat în spre apus de noi, dincolo bare, der cea mai cumplită a fost ostăşesc!! Decă un Ştefan-Vodă cel
al Slovenilor, seu al Rusniac-ilor, cum de apa Tisei. aceea a Tătarilor, car! au făcut multe mare şi un Mihaiu Vitâzu au fost
îi numim noi, fiind acest neam.strîm- — Eu cunosc Ungur!, par’că prăcj! prin părţile locurilor nostre, în stare în vremile lor se facă mi­
8e au intrat prin munţ! şi au răscolit nuni de vitejiă cu âmen! puţin!, apoi
torit de alţi păgân! năprasnic!. La sunt şi ei creştin! papistaşî, cji
început nâmul românesc nu s’a lă­ Trifan. tâtă România, luând pe mulţi în ro­ bre strănepoţii lor nu vor fi în stare
sat în amestec cu păgânii Sloven!, — Aşa e acum, der ei când au bie, anjâDd şi pustiind pe unde tre­ se ţie piept vitejesce străinilor, cari
ci numai atuucî, când pe încetul au venit prin părţile nostre erau pă­ ceau. Atunci ai noştri au început a voesc se-i înghită?
început a-se creştina; ş’au trăit aşa gân!, şi numai mai târejiu s’au creş­ se lăsa prin văi şi a-se strînge sub Scii tu vorba moldovenescă, apa
unii şi alţii câtă-va vreme râsleţî, tinat. oblăduirea Cnezilor şi a Voevocjilor; trece pietrele rămân; aşa şi cu apă­
pănă mai apoi cunoscendu-se mai Dâcă s’au aşeejat Ungurii în atunci s’a făcut descălicarea ţerilor sătorii: vor trece ca apa, Românii
bine, s’au încuscrit şi încetul cu în­ ţera lor, nu s’au mulţumit cu pră- nâstre. vor rămână ca pietrele, căc! sunt
cetul s’au topit într’un singur neam cjile de pe la vecin!, ci au căutat Acei ce au rămas prin partea legaţi cu .sângele lor de aceste pă­
românesc, care era mai numeros se supue şi pământurile, se aibă îm- muntelui, au stat tot sub Ungur! şi mânturi şi de mii de an! hălăduesc
şi mai învăţat; de atunci în limba perăţiă mai mare; şi fiind ai noştri stau şi astăcj!; nu de mult, fără voia pe acolo; nu e venetic Românul în
nâstră au prins putere multe vorbe împrăştiaţi, er ei venind cu grămada, lor, ţâra Ardeiului au lipit’o la cea ţâra lui, ci streinii, cari au venit
slovene, car! trăesc şi pănă astăcj!. i-au zăpsit pe ai noştrii. ungurescă şi caută prin tâte chipu­ peste el. Şi acum când se arată lu­
— Se fiă în nâmul nostru mulţi rile se i facă pe ai noştri Unguri. mina despre cjiuă şi e vorba pe lim-
Sloven! amestecaţi? întrebă Trifan. — De atunci avem Român! Un­ — Aşa am aucjit şi eu din pecjâlă, apoi Trifane, aşa stă lucrul:
— Aşa mulţ! tare nu, der cu gureni. âmenî, că Ungurii din Ardeal, deşi Noi Românii suntem după sânge şi
vremea şi prin încuscrire, sângele Se vede, căs de aceia, car! sunt puţin! la număr, der fiind stă­ înfăţişare Dac! seu Trac!, âr după
cel mai tare al Românului a covîrşit, vin pe la noi prin ţâră cu cărăuşia, pâni, vor se robescă pe ai noştrii, graiu şi obiceiuri Roman!.
şi copii! după o vreme n’au mai seu cu turmele de oi. luându-le pământurile şi dându-le la
avut dela Sloven! nici înfăţişare — Da, de aceia, şi mult au avut ai lor.... Rele vrem! pe acolo III.
Dimie, nicî sânge, âr limba o perduse ei se sufere din domnia ungurâscă, — Trifane, cjise Căprarul, decă Lumina dimineţei se întinsese
de mult. făcut’au învingătorii rob! din învinşii, Românii noştri nu s’au dat când asupra redutei Griviţa şi dădea ore-