Page 96 - 1898-09

/
Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 211—1898.

edilitate şi în special asupra eestiunei ali­ peste cji eeea-ce credeau, că le-ar fi de „tre­ se află şi fantasia de Caudela „fubire şi Adunare de învăţători.
1
mentarei oraşului Yiena cu carne. Lueger buinţă ', âr nâptea, când tâtă lumea dur- frăţie". începutul concertului la 7'/ sâra,
2
i-a declarat, că va face tot posibilul de a mea, ei de-odată şi în cete mari deteră preţul de întrare 30 cr. Protopopiatul Lipovei, 5 Oct. n. 1898.
scăpa Yiena de exploatarea Ungurilor şi năvală asupra şetrilor, începând să le jă-
învăţătorii din tractul protopresbite-
se va ocupa serios de propunerea, ce s’a fuâscă. Tergoveţii se deşteptară din somn
Persecutarea tinerilor români in ral al Lipovei s’au întrunit anul acesta în
făcut, a-se aprovisiona cu carnea necesară în mijlocul unui sgomot mare. La început comuna Laleşinţ, lângă Mureş, în cjma de
din România. In acest scop d-rul Lueger stăteau încremeniţi şi nu sciau de ce să se armată.
17 (29) Septemvre.
va merge la Iaşi să visiteze abatoriul de apuce. După ce se mai reculeseră însă şi
Homorod, Octomvre 1898. încă în cjiua premergătâre, învăţătorii
acolo. vădură, că primejdia e mare, se hotărîră cari au plecat cu trenul de cătră Arad,
să primâscă lupta. Astfel se încinse un răs- In biserica română gr. c. de aici, con­
0 poveste de Carmen Sylva. „Le Gau- M. Radna, în frunte cu neobositul Dn< pro­
boiu formal între târgoveţi şi ţigani. Ceşti form ordinului Prea Yen. Consistoriu din
lois“ din Paris, cu data de Duminecă 2 Oc- topop şi inspector şcolar Voicu Hamsea,
din urmă însă nu putură susţină lupta pănă Blaşiu, încă s’a săvîrşit s. liturgiă cu ec-
tomvre st. n. publică o poveste de Carmen ca preşedinte al reuniunei nâstre, coborîn-
în fine, ci o luară la fugă spre oraş, unde tenia morţilor în amintirea împărâtesei-
Sylva, precedată de următârele rânduri: du-se de pe tren în oomuna Câpruţa, au
însă, pentru-ca’ să nu le fiă ostenâla za­ regine Elisabeta. Intre alţii se aflau de
Acâstă poveste, care va face pe cei mari fost întimpinaţl de d-1 preot Hădan şi câţl-va
darnică, mai jăfuiră câteva case şi apoi faţă, în paradă, şi ostăşimea dela casarma .
se cugete şi pe cei mici să rîdă, a fost cavaleriei din loc, în frunte cu locotenen- j' economi fruntaşi din Laleşinţ; apoi au tre­
dispărură în întunerecul nopţii. Abia în
editată în puţine exemplare, pe care Car­ cut Mureşul şi ajungând la faţa locului în
diua următâre aflară şi gendarmii despre tul, sublocotenentul şi suboficerii.
men Sylva — M. S. Regina României — porta s tei biserici, au fost salutaţi de pri­
acestă vitejie a Faraonilor. Mare parte D-1 paroch G. Repede, care are fru­
le-a distribuit persânelor, care au onârea marul acestei comune şi petrecuţi de plă­
dintre ei au fost prinşi şi s’au găsit la ei mosul obiceifi de-a predica poporului mai
de a fi în suita Reginei. Augusta autâre a cutul sunet al musicei din Soborşin. Ne-am
şi bogăţiile jăfuite, de cari însă n’au avut în fiă-care Duminecă, a ţinut şi cu ocasiu-
soris în limba germană textul original — aşedat apoi, spre puţin răpaos, în o şatră
parte, măcar’că le-au câştigat nu prin cerşit, nea acâsta o predică câţ se pâte de potri­
reprodus în fac-simile şi spiritual ilustrat împodobită cu verdâţă, anume ridicată, de
nici de pomană, ci prin luptă „vitejâscă". vită ocasiunei. Ca motto şî-a luat citatul
de compatriotul nostru d-1 Andrâ Lecomte unde am fost împărţiţi pe la cuartire, spre
din plângerile luiEremia: „Căcfut'a cununa
du Noiiy — cu o întreită traducere în fran- a conveni din nou în numitul loc, după
„Foia pentru toţi , ce apărea la Bu- de pe capul nostru, vai de noi, căd am pă­
u
ţuzesce, românesce şi englezesce. O indis- cină, ce s’a şi întâmplat, petrecând în con-
curescl şi al cărei director era la început cătuit. Iu desvoltarea acestei teme, d-1 pa­
creţiune ne-a pus în posesiunea unuia din versărl interesante şi cântări plăcute pănă
d-1 D. Stăncescu, a încetat de-a mai apare. roch arăta, că augusta răposată e jălită nu
preţiâsele exemplare ale Domnului Pulcinel la 9 âre sâra.
numai de un popor, ci de tote ; o leasă nu
(Titlul povestei.) Ar fi fost păcat de a lipsi Biuroul camerei de comerciu si indus- se clădesce numai din o pâtră şi nici nu­ A doua eh, Joi, la 7 âre dim. s’a în­
i
publicul frances de acestă îneântătâre po­ trii din loc, cu începutul ditai de 10 Oct.
mai din petrii mari, ci fiă-eare petricică îşi ceput serviciul divin cu chiămarea Duhu­
veste, demnă de Andersen; nicăirl autârea îşi va ţină ârele ofioiâse dela 8 —12 înainte
are locul ei necesar, spre a întări zidul; lui Sânt, celebrat de D-1 protopop Yoiou
„Cugetărilor unei Regine" nu este atât de de amâdl şi dela 3—5 după amâdl.
un regiment, o armată nu este compusă Hamsea, asistat de D-nii preoţi: Maleş din
gustată, ca în ţâra nâstră. Carmen Sylva numai din ostaşii unui neam, ci din tote Belatinţ şi Dehelean din Hususău. La fine
Şcolele profesionale în Saxonia. Saxo-
o scie, şi va găsi fără îndoâlâ un motiv de naţiunile, precum este şi compania de faţă. s’a făcut parastas în memoria decedatului
nia este ţâra care numără mai multe şcâle
indulgenţă pentru indiscreţia nostră. Aşa şi statul însu-şl nu e compus numai învăţător Constantin Creciun, fost prim
profesionale. Deja la 1886 ele erau în nu­
Noua reuniune română de consum „Co- măr de 235 cu 1700 elevi, sâu industriali, din un popor, ci din tote popârele, etc. vice-president al reuniunei nâstre. P. O.
Alusiunea, ce predicatorul a făout’o D-n protopop în cuvinte duiâse arăta per-
mâra", ce s’a înfiinţat în Şasea montană, cari urmau cursurile. Esistă trei şcoli, spe-
cu diua de 1B Septemvre n. c. şi a înce­ oilae pentru fabricaţia jucăriilor, una cu prin aceste cuvinte, a fost forte bine ve­ derea, ce a îndurat Reuniunea prin mârtea
put activitatea în localul închiriat (Nr. 200 elevi, alta cu 150 şi ârăşl alta cu 80 nită, deâre-oe după cum am observat, sol­ răposatului, care ani de-a rândul a repre-
189) faţă în faţă de biserica română gr. elevi; sunt apoi vre o 4—5 şcâle de tor- daţii români de aici de multe-orl sunt per­ sentat reuniunea nâstră în calitate de vice­
or., având de vântjare toţi articulii trebu- sătură; 35 şcoli pentru fabricaţia panglicii secutaţi. Aşa, de esemplu, tînărul corporal preşedinte, fiind pururea un aprig luptător
incioşl. Rămâne acum, ca preoţii şi învă­ de mână. La Dresda o mulţime de elevi Vasilie Pastoiă a fost în multe rendurî în­ al causei nâstre învăţătorescl. Corpul în-
ţătorii români din acel ţinut să lumineze învaţă arta ţăsutului. Saxonia este mai duplecat să nu mai ţină la neamul nostru, (fi- văţătoreso şi-a esprimat oondolonţa faţă de
poporul şi să-l îndemne a-şl cumpăra cele ales bogată în şcâle de eomeroifi. cu mii căndu-i-se să se maghiariseze, căci şi numele răposatul prin cuvintele: „Dumnecjău să-l
de lipsă dela bolta acestei societăţi şi să de elevi; are apoi şcole industriale, cer­ îi este maghiar, numindu-l Pusztaj Ldszlo. ierte !*
nu se lase a fi stors de speculanţii străini. cetate de un mare număr de tineri. Bravul tînăr însă, care a studiat şâse Din biserică ne-am dus cu toţii în
classe gimnasiale, n'a voit nid într’un chip şcâlă, unde D-1 Protopop, ca preşedinte, a
Cununii. D-1 Traian G. Păcală, absol­
Crima şi sinuciderea unui baron. Tî- să se maghiariseze. deschis adunarea prin o vorbire însufleţită şi
vent de teologie şi învăţător în Galaţi,
nărul baron Mayerski din Yiena, cunoscut De sigur, că numai din causa acâsta, plină de învăţurî morale, combătând sectele
comit. Făgăraşului, se va cununa Sâmbătă
în întrâga aristocraţie, a ucis cu un glonţ el, care ca tînăr deştept şi cu studii fru- de credinţă rătăcită a unor âmenl din tim­
în 3 (15) Cctomvre c. cu d-ra Eugenia G.
de revolver pe soţia lui, sinuci(jându-se mâse a fost dela început în cancelariă şi pul modern, cum sunt: anarchismul, socia­
Liiău, fiica d-lui preot Gerge Ludu din
apoi şi el tot cu acelaşi revolver. Tragedia era să devină sergent, în loc de-a fi îna­ lismul, spiritismul, nihilismul şi nazarenis-
Preşmer.
s’a petrecut în vila baronului la Baden, intat, a fost scos din cancelariă şi mutat în mul, şi sfătuind pe învăţători, ca fiă-care
— D-1 Nicodim Dogariu, învăţător în lângă Viena. Nu se cunosc înoă motivele grajd, âr în cancelariă a fost pus, în locul să nisuâscă a cresce elevii de sub condu­
Teliu, se va cununa Dumineoă în 4 (16) acestei sângerâse drame, care a produs o lui, un Maghiar. cerea lor în spirit adevărat creştinesc, re-
Octomvre o. ou d-ra Efrosina Frateş din mare emoţiune în tâte cercurile aristocrate. Acâsta dovedesce, că nici în armată ligios-moral, ca să devină tot atâţia băr­
Preşmer. tinerii români nu sunt scutiţi de înţăpâ- baţi tari în credinţă strămoşâscă drept
Sincerele nâstre felicitări tinerilor pă- Un cercel de diamant a fost perdut turile veninâse ale şovinismului maghiari- credinciâsă, âr nu nisce semidocţi cu cre­
rechl! erl după amâcjl pe „Târgul grâului", ori satorilor. dinţe rătăcite.
pe unul din trotoarele din jurul pieţii Bra­
0 vitejie ţigănescă. pilele acestea s’a Persecutaţi sunt şi în armată tinerii A urmat cetirea rapârtelor, s’a ales
şovului. Aflătorul e rugat a se însciinţa la
ţinut în Careii-marI târgul de ţâră, la care români, şi încă persecutaţi amar. A făcut o comisiune pentru censurarea acestor ra-
poliţiă, având de-a primi numai decât o
înoă ou o cji mai înainte sosise şi o câtă tare bine d-1 paroch Repede, că în predica pârte, apoi s’a ascultat prelegerea din Fi-
remunerară de 100 fl. sa a arătat, cum trebuesc să se cinstâscă
de ţigani corturarl. Se ’nţelege, aceştia sică, despre greutate, a învăţătorului din
naţiunile conlocuitâre unele pe altele, re­
merseseră la târg, ca de obiceiu, nu cu Concert. Mâne, Duminecă, se va da loc Ştefan Mihailovid, după care s’a ţinut
ferind acâsta tocmai la armată. — Ştefan.
scopul ca să vândă, ci mai mult ca să în sala cea mare a casei de Concerte (Re­ conferenţa didactică, esprimându-i-se nu­
„cumpere" tot, ce vor pută plăti cu cinci dută) un concert de cătră musica orăşe- mitului învăţător, ou puţine observări, laudă
degete şi-o fugă repede. Faraonii ochiseră nâscă. Intre piesele interesantului program pentru diliginţă.

cum o salutare vitejilor, cari căcjuse La duşmani. Cei duşmani nu-s âmnenl proşti: Dâr’ Tu, Dâmne, faci minuni,
morţi pe câmpul luptei; pe feţele i Ei sunt prietini ţie foşti. Tu pe toţi scii să-i îmbunl.
lor vitejesc! se cetea veselia morţei, (poporal.)
care o dă dreptatea pricinei pe care Plină-i lumea de duşmani, Nu scii ce le-ai făcut rău, Unui iai şi altui d a i ;
o aperi, mulţumirea, că ai îndeplinit Ca valea de bolovani. Ei să ţin de capul tău, La Tine nu ţîi ce iai.
sarcina sfântă ce-ţî era pusă. Dâmne, spre mărirea Ta,
— Vecji tu, Trifane, în ejarea dâ- Bolovanii-s petrii reci Şi să fac, că te iubesc, Fă odat’ şi voia mea:
lului despre răsărit cum se arată Şi duşmanii-s âmenl seci. Dâr mereu te amărăso.
marele luminător al lumii? dise Că­ Pe duşmani să-i umilesc!,
prarul, privind cu nesaţ la răsăritul Bolovanii-s’ colţuroşl Pot să-ţi fie şi de leao, Ca pe ei să-i îmblâncjescl;
sorelui ? Şi duşmanii-s’ năzuroşî. Dar’ tu să le dai de hac.
— Ved, d le Căprar. Să mai vecjî şi Tu odat’
— Aşa va răsăil sârele drep­ Bolovanii să tocesc, Că nu i bine, ca să-i laşi Cum e omul împăcat.
tăţii nostre, şi atunci va cunăsce lu­ Dâr’ duşmanii să ’nmulţesc, Să se primble-aşa trufaşi. Ş’atuncI bine să le d a i ;
mea cine-i Românul, va spulbera ca Poţi şi dela min’ se iai.
plăva în vânt vorba, că Românul e Ca omida prin grădini, Şi când vrâu să-ţî facă rău,
venetic în ţera lui, şi va prinde te- Când pomii de forl sunt plini. I-i orbosce Dumnezeu. Poţi şi straje să mi-i pui,
meiu vorba, că rădăcinile nemului Dâcâ altui nu ai oui.
românesc în pământurile ţărilor Bolovanii închegaţi Când sunt orbi, ei sunt sirmanl;
nostre s’au afundat de mult şi adânc. Fac un munte cât CarpaţI; Ah, aman d’ai tăi duşmani! Ori n’ar fi ce străjui
Şi la ei trâbă n’ar fi.
— Aşa să fiă, cjtae Trifan, dân-
■du-se jos de pe înălţimea şanţului Illr duşmanii la un loc Ba nici inimă nu au, Dâmne, spre mărirea Ta,
pentru a schimba sentinela. Munte sunt, ce varsă foc. D’aş putâ lor să le-o dau, Incă-odată Te-aşI ruga:
— Aşa va fi! c^ise Căprarul ur-
mându-1. Bolovanii să-i sdrobescl, Ca se simtă, cum simţ eu, Pe duşmani să-i îmblâncfesd,
Pe duşmani să-i străjuescl; O, ’ndrepta-i-ar Dumnecjeu!
u
(,,Aibiua. ) Gr. C. Buţureanu. Ori de nu, să-i străjuesd.
B r a ş o v , 22 Sept. 1898.
Că de laşi pe voia lor, Rău e Dâmne şi când ai, I. Dariu.
EscI de rîsul tuturor. Ce nu poţi altui să dai.