Page 98 - 1898-09

Pagina 6. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 211—1898.

literatură. orî cu apă curată şi cu asta lucrul sufletul. Limba-ţl să fia vorbitdre de solemnă pentru un chines de a vă spune
Cultura Plantelor. Din preţiosu s’a isprăvit. bine. A-ţî ţină, a-ţl înfrâna limba. adevărul.
u
„Manual de agricultură răţionalâ al d-lui Decă însă mucigaiul s’a încuibat A nu face nimic în silă. A desfiinţa Jurământul chines să cetesce în chi­
George Maior, profesor la şcola centrală de
tare, atunci trebue desfăcut butoiul duşmăniile. A urî nedreptatea, este pul următor:
agricultură dela Ferăstrău, în BucurescI, a cu totul, fiă-care d6gâ se frecă bine propriu virtuţii. A nu insulta pe cel
apărut în Tipografia „A. Mureşianu din „Decă nu spun adevărul, să mă înec,
w
Braşov, partea II. Fitotechnia sdu cultura cu o periă aspră cu leşiă, seu cu ce te batjocoresce. Dispunând de de mă voiţi duce pe apă; corpul meu să
specială a plantelor. Acest volum se estinde apă rece, ăr după-ce s’a spălat bine mijldca, să nu fii mândru; dr când nu fie nici odată închis în mormânt şi să
pe 611 pagine, format mare şi conţine în mucigaiul, aşa ca nici urmă se nu-i eşti lipsit de mijldcele vieţei, să nu looueso în tot-d’a-una depărtat de China,
text 202 figuri. Cuprinsul e forte bogat, mai rămână, se legă ddgele ărăşî la te umilesc!. departe de vederea femeii mele şi a co­
arătând cu de-amăruntul soiul, modul de olaltâ, butoiul se opărese bine, se
cultură, bolele şi vindecarea lor etc. pentru 8) Thales Milcsianul sfătuia se nu piilor mei!“
fiă care plantă, precum cereale (tot felu afumă cu pucidsă şi se face cum facem ceea-ce am condamna, când *
de bucate, ca grâu, săcară, orz, ovăs. orez, am arătat mai sus. ar face alţii. El dicea şi următdrele: Maimuţele si focul.
t
i
meitt, cucuruz, hrişcă, etc.); apoi mazere, Pentru a feri butdiele de mu- Dobândesce lucruri eterne. Tre-
linte, măzăriche, rapiţă, mac, şofran hemeifi, cigaiu, trebue ca îndată ce se de­ Buffon, uu învăţat naturalist istori-
in, cânepă, tutun, cartofi, tot felul de sfecle şertă vinul din ele, să se afume cu bile nemergeudu-ţî bine, nu înjura. sesce, că umblând prin ţâra maimuţelor cu
hren, curechiu şi alte multe. Apoi diferitele Dă înapoi ceea-ce ţi-a fost dat spre mai mulţi călători, au băgat de sâmă, că
plante (de nutreţ, ca lucernă, trifoii!, mohor, pucidsă, apoi să se ţină astupate la păstrare. Viitorul este nelămurit. Iu- maimuţele s’au adunat în jurul focului, pe
cucuruzul verde de nutreţ, diferite compo- un loc uscat, ca să nu le prindă besce învăţătura, înţelepciunea, pru­ care îl lăsaseră aprins şi se încâldiau la el.
siţiunl pentru fânaţe şi păşunî artificiale mucigaiul. Cu câte-va 4'^ înainte denţa, adevărul, diliginţa, economia,
e
etc. Alt capitlu tracteză despre cultura fâ- de-a pune din nou vin în ele, se Un învăţat frances umblând prin Su-
naţelor, altul irigaţiunl, altul despre păşuni spală, cum s’a 4> s ma i sus. arta şi pietatea. matra a observat o societate de maimuţe,
etc. Decă butoiul e nou, trebue opă­ 4) Solon Athenianul sfătuia aces­ cari mâncau în jurul unui foc. Societatea
Pentru fiă-care econom, acestă carte tea: Nimic peste măsură. Nu minţi, o formau trei familii de maimuţe. Era
e de cea mai mare trebuinţă, putendu-i rit forte bine cu leşiă, lăsându-1 să între ele o femelă bătrână, al cărei este-
servi ca cea mai bună călăuză în toţi ramii stea aşa astupat mai multe dre, ci vorbesce adevărul. Mediteză asu­
economiei sale. Asemenea scrieri nici n’am ba şi o 4i întrdgă; apoi se afumă pra lucrurilor importante. Nu avea rior mărturisia, că a trecut prin multe nă-
avut pănă acum în limba română. Tote cu pucidsă, se spală şi se clătesce relaţii cu cei răi. Fii‘blând. Fugi de oasurl. Sînul drept îi lipsea şi cu ani de
gazetele nostre, tote reuniunile economice, bine cu apă curată. Nefăcend ast-fel, voluptatea (plăcerea), care nasce în­ (fii© înainte primi o rană grea la genun­
toţi bărbaţii noştri luminaţi şi pricepuţi în tristare. De te vei învăţa să fii gu­ chiul stâDg din care causă şchiopăta. în­
ale economiei, au salutat cu multă bucuriă vinul se strică sigur în butoiul nou. vernat, vei sci bine să guvernezi şi văţatului i-a bătut la ochi, că maimuţele
apariţiunea acestei preţiose cărţi, care face Poveţe mai amănunţite în tot tinere sâmână forte mult cu băieţi de 12—
onore literaturei nostre, putând sta faţă cu ce privesce păstrarea, fierberea şi tu. Nu sfătui lucrurile cele mai plă­
cele mai de frunte scrieri de acest fel ale facerea vinurilor din tot felul de cute, ci cele mai bune. 13 ani. Privind societatea, deodată ob­
celor mai culte popore din Europa. servă, că maimuţele au pus bucăţi de
pdme, se pot afla în cartea „ Vinuri 5) Bias Prieneanul considera de
Tuturor economilor români, cari do­ de p6me de Grigorie Halip, care nenorocit pe acela numai, care nu lemn pe foc, însă cu âre care temere şi
u
resc să facă o înaintare în purtarea eco­ asvârlindu-le pe jăratec din o depărtare de
nomiei lor, le recomandăm deci să-şi pro­ costă 20 cr. (cu posta 23 cr.) şi se pdte să suporte cu bărbăţiă nenoro­ 20 paşi. După acâsta se apropiară cu mare
cure acâstă preţiosă carte. Preţul volumului pdte căpăta şi dela Tipografia „A. cii ea lui; el sfătuia acestea: Urăsce
II este 4 fi. (trimis cu posta recomandat Mureşianu" din Braşov. repedea vorbire. Pe un nedemn băr­ atenţiune de focul aprins, întocmai ca omul
4 fi. 25 cr.) Pentru România 10 lei, plus bat, nu-1 lăuda pentru averea lui primitiv, care privia în foc o divinitate.
porto.
Mori pentru patriă. Stăpânesce-te *
Din partea întâii! Agrologia, care trac-
tâză despre cultivarea pământului: aratul, P O V E Ţ E . pe tine însu-ţl. Ajută pe amici. Laudă Un regiment dispărut.
semănatul, gunoitul etc. etc., de asemenea virtutea. Ţine-te departe de viţiu. „ Amicul Poporului“ din Cincinati
se mai pot căpăta esemplare cu preţul de Fii vorbitor de bine. Cruţă timpul. (America) scrie:
2 fi. 50 cr. (plus porto recomandat 25 cr.), Pentru a curăţi de pe degete pe­ Nu pismui pe nimenea. Să fii în re­
Pentru ambele tomuri de-odată procurate tele ee tutun. Fumătorii, cari nu se laţii cu cei înţelepţi. Urăsce calomnia. Regimentul Michigan Nr. 32 s’a per-
este a se plăti porto 40 cr. dut între Jacksonville, Plo şi Islad Lake.
servesc de ţigarete, îşi păteză de­
Se pote procura dela Tipografia „A. 6) Periandru Corintliianul asigură, — In lumea cea vechiâ s’a aucjit de sen­
Mureşianu" din Braşov. getele cu fum şi pete galbene-negre că prin silinţă şi lucru tdte se aduc tinele şi patrule dispărute, er biblia ne
nu se spală cu apă, şi nici chiar cu la bună ispravă. El sfătuia urmă­ povestesce despre dispariţia unui măgar
săpnn. Asemenea pete se ridică tdrele: Mediteză (studieză, cerceteză) şi unui fiu, — der nu s’a audit pănă as-
Pregătirea butoielor pentru vin. lesne muind degetele pătate în acid totimea (totalitatea). Plăcerile sunt tădl, despre peirea unui regiment întreg,
cxalic topit în apă într’o proporţie
Butoiele de stejar, în cari a stat ore-care, şi apoi spălându le cu apă muritdre, virtuţile nemuritore. Te- care consistă dintr’un număr însemnat de
vin bun pană de curend, sunt cele curată. moritatea e lucru periculos. Când oficerl, dela colonel pănă la sub-locotenent
mai bune pentru păstrarea vinului. * esc! fericit, să fii modest, er când şi din vre o 1009—1200 soldaţi. 6re pote
Butbiele, cari au prins inucigaiu, se Pentru cunoscerea ouelor, decă esc! nefericit, să fii cu minte. Pre- să dispară de pe faţa pământului fără a
desfundă într’o parte, se frbcă pe sunt prospete, ori vechi, se reco­ gătesce-te a deveni demn de părinţii lăsa vre-o urmă?
dinăuntru cu o periă aspră cu leşiă mandă şi următorul mijloc: Intr’un tăi. Nu divulga vorbele secrete. Locuitorii din Michigan au devenit
tare, seu şi numai cu apă rece, dbr litru de apă se topesc 125 grame Opresce pe cei-ce au să păcătuescă. forte neliniştiţi de dispariţia concetăţenilor,
nicî-decum cu apă fierbinte, căci sare de bucătăria, şi apoi se pune Pănă când trăescî să fii lăudat, er amicilor şi rudelor lor şi s’au adresat se­
acăsta tace se între mucigaiul mai oul în aeăsta apă sărată. Dâcă e după mărte să te fericescă. Să fii natorului Burrow.
afund în lemn. Se clătesc apoi bu- prospăt, el va căde la fundul vasului; acelaşi cătră amicii ce sunt neferi­ Acesta a telegraf at generalului Cor-
tbiele cu apă curată de vre-o doue- oul ouat de 2 4^ e nu va atinge ciţi, ca şi cătră cei fericiţi. bin, care la rândul lui a telegrafiat în tâte
orl şi se lasă se se sbicescă. Sbi- tocmai fundul, er cel 4—6 4^1© e- 7) Chilon Lacedemoniamd sfătuia direoţiile, der în zadar, nu s’a dat peste
r
eindu-se, se înfundă şi se afumă cu mâne cătră suprafaţa apei. următdrele: Cundsce-te pe tine în- nici o urmă a regimentului. El speră însă,
pucidsă. su-ţl. Nu vorbi de rău pe vecinii tăi. că în cele din urmă se va descoperi în
Afumatul cu pucibsă se face Respecteză po mai marele tău. Nu-ţî vre-o localitate din Porto-Rico, seu lângă
astfel: Butoiul se aşecjâ la un loc Cei şepte înţelepţi şi maximele lor. bate joc de cel nenorocit. Domine- Manilla.
potrivit afară şi se tbrnă puţină apă ză-ţl mânia. Nu dori lucruri impo­ Ceva american!
în el. Apoi se ia o bucată de sermă In timpurile cele vechi ale Gre­ sibile. Supune te legilor. Fiind ne­ *
lungă de / pănă la un metru, se ciei, şepte bărbaţi se distinseră prin dreptăţit, împacă-te. Limba să nu Judecată turcescă.
1
2
face la un capet al ei un cârliguţ, prea marea lor înţelepciune, prin alerge înaintea gândirei. Preferă mai Un turc omorîse trei femei. Cadiul
de care se anină o petecă muiată cunoscinţele lor, der mai ales prin bine pagubă, decât un câştig ruşi­ era în încurcătură, nesciind ce pedepsă
în puci o să topită, şi apriucjendu-o, preceptele lor, practice şi fdrte în­ nos; căci aceea te va întrista nu­ se-i aplice. Pentru acest lucru se duse la
se slobbde în butoiu aşa, ca se ţelepte, cu cari au căutat a face să mai o singură dată, ăr acestea (te Sultan să-l consulte:
ajungă cam pănă la mijlocul lui. progreseze artele seu meseriile şi va întrista) în tot-deuna. La dspe- — Pe Alah! striga acesta, să-i ad­
Apoi se aşâcjâ repede dopul, ca se prin urmare adevărata fericire a dme- ţele amicilor să mergi încet, ăr la ministrezi cinci lovituri de baston şi să-i
nu potă eşi fumul afară. Peteci nilor. Acei 7 înţelepţi au fost: nenorocirile lor alergă iute. dai drumul!
muiate în puciosă topită se pot (Din grecesce, după „Ovidiu“). A doua fi, un alt acusat. Acesta
cumpăra gata, der acestea trebuesc 1) Pittacos din Mitilene socotea omorîse cinci femei. Deci ăstuia judecăto­
împărţite în patru părţi, căci una bine-facerea cătră amici şi inimici, rul trebuia să-i dea opt lovituri de baston
singură ar fi prea mult pentru bu- ca cea mai mare dintre fericiri. El MULTE ŞI DE TOTE. şi o treime. Magistratul, după câte va mi­
tOiele mai mic!. sfătuia următdrele: nute de reflecţie, făcu următoi’ul raport
Cel ce afumă, trebue se bage de Intrebuinţdză măsura. Nu te cătră Sultan:
semă, ca se nu-i intre fum de pu- înavuţi în mod rău. Neplăcut lucru Jurământul chines. „De-ore-ce este imposibil a se admi­
ciosă prin gură, seu prin nas. înainte este nelucrarea. Neînfrânarea este Tribunalul din Bruxella a judecat o nistra unui culpabil o a treia parte din-
de afumat, cum am cjis, trebue se lucru vătămător. Neînvăţătura seu afacere, în care se afla implicat un Chines, tr’uu baston, rog ordonaţi, ca acusatul s&
se tOrne puţină apă în butoiu, pentru lipsa de bună crescere e lucru supă­ anume Yah-Yin mai omâi’e şi pe a şâsa femeiă, pentru-ca
ca se nu ardă dOgele de puciosă răcios. Nu crede tuturor. Nu fii le­ să putem a-i administra dece lovituri".
aprinsă, ce ar pute picura din pe­ neş, n’ai pute să te înavuţesc!. Cei de faţă au fost martori la pu­ *
tecă. Nu-ţt împodobi faţa, der fii bun nerea jurământului în chip chinesesc, dat
Butoiul se lasă cu fumul în el a meserii. în cursul procesului. Execuţiune şi graţie.
cam o jumătate de (fi, otî şi mai 2) Cleobul Rodianul considera, că Un frumos cocoş a fost adus de fiul Prinţul August Friderio era, în !803j.
bine, apoi se destupă, se clătesce cel mai bun dintre state este acela, Imperiului Ceresc, care trebuia să depue major la armata de liniă. Ca atare, el
mai îutâiu cu puţină apă spre a-1 ai cărui cetăţeni se tem mai mult ca martor. Patru ChinesI s’au pus în ge­ primi dela colonelul Iohan de Delwigk or­
curăţi de bucăţile de pucidsă, ce au de condamnare, decât de pedepsa nunchi, şi unul din ei, inarmat cu o secure, dinul de-a comanda împuşcarea unui de-
căcjut p6te în el; apoi se aşe4ă ' egei. El sfătuia cele ce urmdză: a retezat gâtul cocoşului, pe când tâlma­ sertor recidivist (adecă care a deşertat a
lângă o fântână şi se umple cu apă Măsura în tdte este fdrte bun ciul recita formula jurământului şi nori de doua-oră). in secret însă colonelul i-a dat
curată, lăsându-se o cji întrăgă. După ucru. Părinţii trebuesc respectaţi. tămie se ridicau în sus. avisul, ca în loc să comaudeze „Foc , să-
w
aceea se târnă apa stătută din el, A instrui, a da bună crescere copii- Acest chip ciudat de a lua pe Dum- strige: „Graţiat!“ Prinţul a făcut întocmai
se clătesce bine odată, ori de doue- or. A ave în bună stare corpul şi necjeu drept martor, e formula cea mai cum ’i s’a ordonat, der soldaţii,, cari erau.