Page 1 - 1898-10
P. 1
REDACŢIUNEA, „gazeta* iese în uscare di.
Adiiiistratiunea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., po săso luni
Scrisori nefrancate nu 6 fl., pe trei luni 3 fl.
se primesc. Manuscripte N-rii de Duminecă 2 fi. po an.
nu se retrimet. Pentru România şi străinătate:
Pe un an 40 franci, pe şăse
IHSERATE se primesc la AD-
■INISTRAŢIUKE în Braşov şi la luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
următorele Birouri de anunolurl: N-rii de Duminecă 8 franci.
In Viena: M. Dukes Nachf. Se prenumeră la tdto ofi
Sax. Augenfeld AErnerloh Lesner, ciale poştale din întru şi din
Helnrloh Sohalek. Rudolf Mosse. afară şi la d-nii oolectorl.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppellk. Abonamentul pentru Braşov
InBndapesta: A.V. Goldber- Administrafiunea, Piaţa mare,
Qer, Ekstoln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
bnrg; Marolyl & Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şâse
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o oolCnă 6 or. Cu dusul în casă: Po un an
şi 30 or. timbru pentru o pu A 1 T T J L LSI. 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publioărî mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. sân 15 bani. — Atât abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cftt şi inserţiunile
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 214. Braşov, Joi 1 (13) Octomvre. 1898.
Cine ameninţă pe Saşi? din vechime o parte constitutivă a Bucurescî şi în contra nisuinţelor Crisa pactului.
poporaţiunei ţărei, cu un trecut fru membrilor din Germania, şi mai ales
Am arătat de repeţite ori, că mos istoric şi unde elementul ro din Prusia, dea supune comuna Contele Thun, Dr. Kaizl şi noul mi
fiarele maghiare ori de câteorî li-se mân, chiar şi ajungând a esercita evangelică din Bucurescî nemijloci nistru austriac de comerciu br. Dipauli au
ofere ocasiunea, sparie pe Saşi cu egemonia politică, nu ar ave nici tei influenţe a consiliului superior sosit erl în Budapeşta. Acjl br. Bânffy şi
w
Româoii şi cu „periculul cel mare , odată acea putere, ce o are în re bisericesc din Berlin şi că în decur contele Thun vor avâ o întrevedere pen
ce i-ar ameninţa pe conlncuitorii gatul vecin. sul verei anului acestuia el a dus tru a-se înţelege, că ce e de făout.
noştri de viţă germană din partea Se vedem acum, răzimaţr pe la sfirşit victorios lupta acesta. Apoi De-odată cu sosirea miniştrilor aus-
elementului român. Aşa vecjurăm, un esemplu viu şi practic, cum este se adauge: „Meritele d-lui Rietz au triacl în Budapeşta, foile de acolo şi din
că numai de curând „Budapesti Hir- „ameninţat şi înghiţit" elementul fost premiate şi recunoscute şi din Viena vorbesc erăşî de nori grei, ce se ri
lap“, vorbind despre resultatui ale- săsesc imigrat în România liberă. partea Regelui Carol prin conferirea dică pe firmamentul pactului. In cercurile
gerei dela Herman, scia se spună înainte cu câte va cjile, „Sieb. unui ordin". guvernamentale din Peşta circulă între al
câte verc|I şi uscate despre acesta d. Tageblatt" din Sibiiu a adus soi ÎDtă în ce mod este „ameninţat tele soirea, că scopul călătoriei lui Thun în
pretinsă primejdiă. rea, că unul din cei mai stimaţi şi înghiţit" elementul germano-săsesc capitala ungară ar fi să se clarifice cestiu-
Numitul cjiar şovinist maghiar membri ai coloniei Saşilor ardeleni în centrul statului naţional român ! nea, dâcă guvernul lui Banffy se învoesce
spunea între altele, ca cercurile in din Bucurescî îşi va serba în 18 1. c. Am voi să ne spună cei dela ori nu la un provisoriu de câte-va luni?
fluente ale opiniunei publice ger aniversarea a 80 a a cjilei nascerei „Budapesti Hirlap", când s’a întâm Banffy — ch ce 0 fâie guvernamentală —
mane ar sci, că şi sub stăpânirea sale. Acesta este comerciantul din plat aici, în statul ungar, unde după va cere dela Thun garanţii, că pote să-şi
ungurescă „esistenţa etnică a Saşi Bucurescî Gustav Rietz, patriarhul legile esistente guvernul e chiar da creeze o majoritate, cu care să voteze ne
lor din Ardeal e ameninţată cu Saşilor de-acolo, pe care întrega co tor a sprijini dâsvoltarea şcolei şi a schimbate proiectele. Aceeaşi foie însă
peire, nu din partea poporului ma mună îl numesce „tata Rietz". Se bisericei săsesc!, ca în cei 30 de ani adauge, că cei din apropierea ministrului
ghiar, ci din partea Românilor". După spune, cum prin diliginţă şi probi din urmă acest guvern să fi propus preşedinte unguresc sunt convinşi, că, drept
acesta afirmare, mai mult decât cu tate el şî-a ridicat comerciul său la Majestăţii Sale premiarea şi distin răspuns, miniştrii austriacl vor pune în ve
tezată, foia ungurâseă întrebă: „ce o stare înfioritâre. Apoi se cjice des gerea printr’un ordin a vre unuia dere cabinetului din Peşta, că numai
s’ar întâmpla cu neînsemnatul nu pre el: dintre cei ce au desfăşurat activi atunci se vor vota proiectele în „Reichs-
măr de Saşi, dâcă în Transilvania, „Mai însemnată însă este lu tate spornică pentru promovorea rath", decă se vor corege, căci avantagiile
devenită autonomă, ar ajunge şi crarea sa neobosită şi desinteresata acestor temelii ale esistenţei naţio mari, ce le dă proiectele lui Badeni Unga
egemonia politică în mânile Ro în favorea coloniei germane din ca nale săsesc! ? riei pe teren economic, nu le va primi ca
mânilor?" pitala română, ale cărei interese el încât privesce raporturile Ro mera din Viena.
Pentru a putâ judeca cu un s’a nisuit a-le promova în tâte di mânilor de aici din Ardeal cu Saşii, Situaţiuuea o agravâză mult şi îm
esemplu real şi forte elocent, întru recţiunile. Activitatea sa s’a estins am documentat mai de multe-orî, prejurarea, că, după o versiune răspândită
cât este întemeiată afirmarea des asupra întregei vieţi a comunei; el cât de nebasată şi tendenţiâsă este asupra planurilor guvernului austriac, mi
pre periculul, în care s’ar găsi ele a avut un rol conducător în reuniu afirmarea, că Românii ar ameninţa nistrul de finanţe Dr. Kaizl a raportat
mentul german locuitor în mijlocul nea industrială, în reuniunea de esistenţa etnică a Saşilor. Suntem săptămâna trecută monarchului despre
Românilor, va fi de interes, credem, cântări săsâscă („Liedertafel"), în convinşi, că chiar şi „cercurile in schimbările, ce ar fi de făcut în proiectele
a arunca o ochire asupra situaţiu- reuniunea de gimnastică şi de tir, fluente ale opiniunei publice din lui Badeni şi că monarchul i-ar fi aprobat
nei Saşilor imigraţi în România, în în reuniunea „Transilvania" (tâte Germania*, cu totă simpatia, ce o vederile.
legătură cu un însemnat eveniment săsesc!) şi a fost mai ales promovă- arată momentan faţă cu Maghiarii Ungurii sunt făcuţi acum foc şi pară
în viâţa lor naţională. torul şi sfătuitorul Saşilor ardeleni şi cu maghiarismul, nu pot lua în contra Austriacilor. Ei ameninţă cu aceea,
Premitem, că decă adevărat ar mai târcjiu imigraţi. O activitate serios acăstă absurdă afirmare. că o „cdrectură în proiectele pactului ar
a
fi, că esistenţa etnică a poporaţiei distinsă a desvoltat el, ca membru Cum stă însă cu ameninţarea provoca cea mai sălbatecă obstrucţiune în
de viţă germană este atât de ame din vechime al comunei bisericesc! Saşilor din partea elementului ma parlamentul ungar şi o crisă ne mai po
ce
ninţată în mijlocul elementului ro evangelice, pentru biserică şi şcălâ, ghiar? Etă ce c[i despre acâsta menită în monarchie.
mânesc, atunci acest pericul ar tre basele esistenţei naţionale, a căror eres- „Sieb. d. Tagblatt" : La tâte acestea se mai adauge şi ces-
bui se fiă neasemănat mai mare cere progresivă dela mici începuturi „Pe lângă activitatea sa estinsă tiunea cuotei. Se scie, că Austriacii pre
pentru micile colonii săsesc! din pănă la starea infloritdre de acţî, el în noua patriă, tata Rietz a urmă tind, ca Ungaria să urce cuota la 38°/ ,
0
România, care este un stat naţional le a promovat cu munca sa credin- rit cu atenţiune mersul lucrurilor la motivând acesta pretensiune eu avantagiele
român independent, decât ar pute fi ciâsă..." poporul, căruia aparţine şi a luat economice, ceri i-se dau Ungariei în noul
într’o Transilvaniă autonomă, unde După acesta se mai spune în parte la suferinţele lui, de cari sărita pact. Fără acesta urcare nici spera măcar
poporaţiunea săsescă este mult mai „Tageblatt." despre „tata Rietz", că nu Va ferit * nu se pote votarea noului pact în parla
11
număr6să şi compactă, şi formeză el a apărat comuna evangelică din mentul din Viena.
FOILETONUL „GAZETEI TRANSILVANIEI". Nord, pentru a-şi căuta repaos în afară de bătaia tu apere acestă posiţiune pănă la cel din urmă om, pănă
nurilor. la ultima picătură de sânge. Spiritul său eroic, perseve
(19)
renţa sa se transmise asupra tututor comandanţilor în
Cu mândrie şi mulţumire sufletâscă putură apără
Colonelul Baron Urs David de Margina torii fără semăn ai insulei, putu comandantul ei neîn subordine, asupra fiă-cărui soldat, încât unanim fu sen
timentul, hotărîrea fie-căruia a resista pănă la fine, a
trecut să privâscă succesul eluptat; dâr grele griji trebue,
la Solferino şi Lissa. muri cu onore.
că i-a muncit pe ei şi pe el, când se gândeau la 4i
ua
Aşa se zări a treia dimineţă de 20 Iulie. Ea părea
Conferinţă ţinu'ă de Colonelul austro-ungar Francisc Riegcr în cer următore. Garnisona întregă stătu fără a fi schimbată
cul militar din Sibiiu şi Braşov, la 2 Ianuarie şi 20 Februarie 1898. 2 dile şi o nopte în luptă, servarţii prin lucrările dela că aduce sfîrşitul dramei, desastrul. Insula era acoperită
cu o ceţă desă, tot ce pută să fiă mai desolabil pentru
— C o n t i n u a r e . * ; — tunuri obosiţi, infanteria prin marşurile multe dela unul apărători! Ei nu-şi vedeau inamicul. Orî-ce s’ar fi părut,
la altul din punctele ameninţate, marşuri într’o căldură
Pe când se petreceau tote aceste, bastimentele tropicală, într’un teren stâncos, fără comunicaţii şi aco în filele trecute, mai greu, mai invindibil, n’a fost aşa
„Varese" şi „Teribile" bombardau întăririle dela Comisa perit cu tufişuri spinose. Tunurile reduse la a treia de groznic, ca ceţa acesta; şi dâcă sorele prin căldura
şi Castelul Max. Proiectilele inimice ajungeau d P rte parte numerică, pentru apărarea portului St. Giorgio nu sa escesivă paralisa mai tote forţele în timpul dilei, cel
e
a
în interiorul insulei, fără însă a causa pagube mari, der mai erau decât 15 tunuri. puţin lumina totă diua şi înlesnea o privire în depăr
prin acesta garnisonele erau fixate, încât nu putură con tare, o observaţie clară a mişcărilor puternicului inamic.
Insă eroul dela Medole, nu fu omul, care să se des-
cura la respingerea lui Albini, ce începuse încercări de Şi acuma el nu se pute vede, ci numai simţi. Repede
curagieze. El nu se gândea la nici o capitulaţie, pentru şi una după alta sosiră la comandantul cetăţei, Baronul
debarcare la Stonăica şi Gradac.
densul nu exista nici un stâg alb, de şi Persano se pute Urs, raporte din multe părţi, că inamicul se apropie de
Aşa, ameninţat din tote părţile, în luptă contra
aştepta, ca în dimineţa următore să-l vadă fâlfăind pe ţărm. Din Chiave se comunică, că adversarul ar pregăti
unei flote de 34 bastimente, între care 12 colosurl chi-
ruinele intăririlor. acolo o debarcare. Colonelul Urs întări îndată garnisona
rasaţi, a căror foc distructiv copleşea întăririle insulei,
Colonelul Br. Urs n’a organisat de gâba posiţia fortului Georg, trimise o 7 companie şi 2 tunuri pe în-
2
în fine, în aceste condiţiuni grele, mica garnisonă ţinu
de reservă pe platoul Oosmo-St. Andrea. Prin acestă nălţimele dintre Chiave şi Karober. Restul garnisonei
pept colosului inamic şi a doua 4b apărându-se eroic,
disposiţiune el a spus tuturor subalternilor săi, cu o răcurse în posiţia de reservă de pe platoul Cosmo-St.
şi spre seră fu reconpensată cu prisos, vădend pe pu
claritate neîndoiosă, că el chiar după perderea bate Andrea.
ternicul inamic cum se retrage din nou departe spre (Va urma )
1
riilor, după debarcarea şi invasia adversarului, tot nu
1
*) Vecii „Gezeta Transilvaniei* Sr. 202 din anul curent. va renunţa la resistenţă, şi că este hotărît să ţină, să
