Page 10 - 1898-10

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Ni\ 216 1898.

helm este acum de a câştiga Anglia pen­ noştri, ca şi pressa, să se ocupe mai adânc merei comunelor. Ralia, Marquisul Pan- 8 de călăraşi; oficerii şi serviciul sanitar.
tru tripla alianţă, în care, eventual, şS ducă cu politica esternă. La noi însă se pune in­ dolfi, fost deputat. Norvegia, Iohn Lund, Ţinuta trupelor a fost escelentă. La acestă
şi pe Turcia. împăratul Wilhelm nu vre teres faţă cu afacerile esterne numai pe preşedintele Lagthingului. Olanda, E. N. paradă, M. S. Regele era însoţit de A. S.
nici mai mult, nici mai puţin decât a isola timpul când sunt sesizate delegaţiunile, Rahusen. Portugalia, Jao de Saiva, Româ­ R. ducele de Saxa-Meiningen, cum şi de
cu desăvârşire pe Francia şi poporul fran- după aceea se cjice: laisser fdire, laisser al- nia, V. A. Urechiă, fost ministru, senator.
toţi trimişi speciali şi ataşaţi militari stră­
ces şi a-i micşora pretutindeni nimbul. ler. Şi e păcat, căci c’o astfel de politică Suedia, Eduard Wasrinsljy. Elveţia, Albert ini. Publicul a fost cât se pote de numă-
In Oonstantinopol s’au făcut pregătiri nu putem pune stavilă agitaţiunei pansla- G-obat, consilier naţional.
ros, er timpul frumos. După defilare, M. S.
estra-ordinare pentru primirea lui 'W’ilhelm. viste. fiarele ndstre scriu mult despre ru­ Pentru conformitatea copiei: Preşe­ Regele s’a întreţinut, timp de 50 de mi­
Pe câmpul de eserciţii de lângă Jildiz- blele călătore, fără însă de-aşi sfărma ca­ dintele, Houzeau de Lehaie. Secretarul ge­ nute, cu d-nii generali şi ataşaţi militari
chiosc se va face o revistă militară, la care pul cu isvorul de unde vin. Rubla tot- neral dr. Albert Gobat.
străini, făcând critică manevrelor, er la ora
va lua parte un corp de armată combinat, deuna vine la noi pe căi laterale şi ea
1 din <ji Majestatea Sa a plecat la gară,
format din 12 batalione infanterie, 2 bata- pornesce din aşa numita secţie a afacerilor unde era de faţă o mare mulţime, care
SC1RILE DILEI.
libne de zuavî din Syria, 2 batalione-zuavl asiatice din Petersburg. Agitatorii pan- i a aclamat forte viu pe augustul Su­
din Albania, 2 batalione vânători, apoi 4 slavişti slovaci din Nordul ţării ajung la
— 2 (14) Octomvre. veran. Pe peronul gărei, M. S. Regele a
regimente de cavalerie şi 3 regimente arti­ ruble prin un preot rusesc, ce staţioneză fost întâmpinat cu aceleaşi onoruri, ca şi
lerie de câmp. Trupele acestea vor fi co­ statornic în Viena (pe care îl cunosc în Metropolitul Miron Romanul greu bol­ la sosire. Dâmnele au oferit Majestăţei
11
nav. Cetim în „Telegraful Român , ce ni-a
mandate de Sercbet-paşa. Deja de câte-va personă), se înţelege însă, că în bancnote Sale frumose buchete de flori. Trenul regal
săptămâni trupele sunt mereu instruite pen­ austro ungare... Ou puţină cheltuială şi cu sosit astăcjî, următorele : „Cu adâncă durere s’a pus în mişcare la 6ra l şi 15 m., în
tru revistă şi de două-ori ele au făcut eser­ ceva bunăvoinţă am putâ să ajutăm mult aducem la cunoscinţa cetitorilor noştri, că mijlocul uralelor nesfîrşite ale mulţimei,
ciţii înaintea Sultanului. Pentru a-se mani­ acestui rău. Politicii noştri însă nu se starea sanitară a Escelenţei Sale 1. P. S. D. adunată pe peron. Majestatea Sa a luat
festă stima deosebită faţă de împăratul ger­ ocupă cu astfel de lucruri, deşi acesta & o Archiepiscop şi Metropolit Miron Romanul dejunul în tren, cu tbte personele, cari îl
man, zuavii din Albania au primit uni­ afacere internă şi încă însemnată . s’a întors spre rău, şi în orî-ce moment pote însoţiau. Trenul a sosit la Sinaia la orele
14
11
forme, în colori alb-negru-roşu, naţionale Vâmbery cjice mai departe, că pen­ intra o catastrofă . 8.55 sera. In staţiunile, unde s’a oprit tre­
germane. tru a-se pune stavilă estensiunei puterii Adunare extra ordinară a representan- nul regal, gările erau pavoasate şi deco­
„Gazeta di Venezia“ ocupându-se de rusesci, e lipsă în primul rând de restabi­
ţei comunale. Luni, în 17 Octomvre n. rate, er autorităţile civile şi militare, cum
călătoria împăratului "Wilhelm dice, că prin lirea Poloniei, căci Polonia este pentru Ru­
1898, la 3 ore p. m., se va ţinâ în casa şi un număros public, erau de faţă. Pretu-
faptul, că împăratul a renunţat la merge­ sia călcâiul lui Achille, ea numai acolo ar Sfatului, sub presidiul d-lui vice-şpan Dr. tindenea, primirea făcut Suveranului a fost
rea lui în Egipet, el a vrut să dea o do­ pute fi rănită. O Polonie independentă ar Friderio Jekel, o adunare extra-ordinară a forte căldurosă.
vadă de intenţiunile lui pacinice, cu t6te fi piedeca cea mai sigură, ce Europa ar representanţei comunale cu următorea or­
acestea însă diferenţele esistente în ces- pute s’o ridice contra curentului rusesc. Br. Beck — generalissim. „Slovo
dine de (ji: ocuparea postului de primar,
tiunea protectoratului asupra creştinilor, nu Naţionalitatea Polonilor din Austria este Polslci“ este informată, că Majestatea Sa
precum şi a posturilor, ce prin acesta vor
sunt câtuşi de puţin delăturate. garantată, sub scutul autonomiei lor ei nu deveni eventual vacante de consiliar ma- va numi pe Br. Becii de generalissim al
Este drept, că Curia romană nu pri- se pot teme de nimic. gistratual (senator), de proto şi vice-notar, armatei austro-ungare, după altă versiune
vesce cu ochi atât de răi acesta călătorie, Aceste sunt părerile orientalistului de asesor la oficiul orfanal, de vice-căpi- de inspector suprem, er pe vice-mareşalul
însă drepturile seculare ale Franciei la pro­ maghiar despre politica rusâscă şi pericu- tan al oraşului şi de comisar de poliţiă. Fiedler de şef al statului-major. Fiedler
tectorat, mai ales asupra creştinilor cato­ lul ee-o involvă ea pentru Maghiari. este cel mai tînăr comandant de corp şi
lici, nu pote să le arunce pradă unui prin­ Membrii români ai representanţei co­ residâză actualmente în Lemberg.
cipe protestant. Singur acest protectorat munei orăşenesc! vor ţine în vederea ale-
Propunerea de desarmare. gerei de primar etc. Duminecă la 11 ore Papa şi desarmarea. Se atribue in-
mai susţine acjl legătura între Francia şi
Roma, legătură, pe care dâcă Roma ar Delegaţii grupurilor interparlamen­ a. m. o consultare, la care se aşteptă să trigelor guvernului italian faptul, că Sântul
lăsa să se slăbescă prin o atitudine vacci- tare s’au întrunit dăunăcji la Bruxella şi ia cu toţii parte. Locul de întrunire va fi scaun dela Roma nici pănă acjl n’a primit
lantâ a ei, ar pricinui resens mare la Fran- au adresat contelui Muraview următorea la restaurantul de pe promenada de jos invitare la conferenţa de pace convocată
cesî şi ar resulta o sguduire mare a cato­ adresă: (Erdelyi) salonul dela drepta. de Ţarul, măcar că Papa a fost cel din-
licismului în Francia. tâiii, care anii trecuţi se ocupase într’o
Domnule ministru ! Un frumos exemplu. Cetim în „Dra­ lungă alocuţiune a sa cu ideia desarmărei.
11
pelul : Domna Elena d-r Turnescu, cunos­
Delegaţii grupurilor parlamentelor din După cum anunţă un <j.iar italian, Papa
Ungurii şi politica rusescl Europa, formând biroul conferenţei inter­ cută şi generosă filantropâ, care a dotat încurând va da o nouă circulară în ces-
atâtea instituţiuni culturale din ţera nostră
parlamentare pentru arbitragiii şi pace, pro­ tiunea desarmărei, admoniând şi rugând
Faimosul orientalist ungur, Vdmbery a dăruit suma de 1000 lei pentru edifica­
fită cu bucuriă de ocasiunea primei lor în­ pe domnitori, să caute cea mai sigură ga­
Armin, a avut o convorbire cu eorsponden- rea unui local de scolă în comuna română
truniri, pentru a ruga pe Excelenţa Vdstră ranţie a păcii în crescerea religiosă.
tul unei foi din străinătate asupra politicei Marcoş din Transilvania. Fapta veneratei
de-a presenta Majestăţei Sale împăratului
a
Rusiei. Pol. Ert. publică întreg cuprin­ 11
v Nicolae al II lea, espresiunea respectuâse- d-ne Turnescu, al cărei [nume va fi săpat Şedinţa sociala a societăţii „Junimea ,
sul acestei convorbiri, în care Vâmbery a pe frontispiciul scolei, este o operă de care a avut loc Duminecă sera, a decurs
lor felicitări pentru mesagiul adresat la
desfăşurat şi sentimentul, de care sunt cu­ bine-facere, care alină durerile inimilor ro­
24 August trecut representanţilor tuturor fbrte animat — spune „Patria" din Cer­
prinşi Maghiarii cu privire la politica ce-o mâne şi atrage după sine binecuvântarea năuţi. — Au participat cam 60 de membri.
puterilor acreditate pe lângă Curtea impe­
urmăresce Rusia. atâtor generaţii de Români subjugaţi şi Partea oficială a fost presidată de d-1 preş.
rială din St. Petersburg.
Vâmbery s’a pronunţat mai întâifl
Am fi recunoscători Ex. V., decă veţi ameninţaţi de Unguri cu desnaţionalisare. Dragoş Bumbac, care într’un discurs des
asupra manifestului de pace al Ţarului Ni- Felicitând pe d-na Turnescu pentru acest întrerupt prin aplause, a espus noilor mem­
transmite M. S. urările nostre cele mai fer-
colae II, numindu-1 „o comedie şi „o tra­ frumos exemplu, ne exprimăm speranţa, că bri măreţul scop al societăţii. Deosebit de
11
binţi pentru succesul conferenţei, care avea
u
gere pe sforă a puterilor contra Angliei. toţi bunii Români, cari dispun de avere, demn a fost momentul, când s’au predat
de misiune, urmând elocintele nostre cu­
El contesta ori-ce sinceritate a acestui vor avâ simţul patriotic, ca să-l imiteze, noilor membrii (14 inşi) insigniile treicolor.
vinte de-a face să triumfe marea concep­
manifest. înlesnind astfel edificarea şcolilor, în care După terminarea părţii oficiale a urmat,
ţie a păcei universale şi de a cimenta în
Vorbind despre atitudinea, ce Austro- cultura şi naţiunea română îşi găsesce cel sub presidiul d lui Dr. Nicu Blându, partea
acelaşi timp acordul tuturor Statelor prin
Ungaria trebue s’o aibă faţă de politica mai preţios sprigin şi cel mai sigur apă­
o consacrare solidară a principiilor de echi­ neoficială a comersului, care a luat un curs
Rusiei, orientalistul ungur clise între al­ rător.
tate şi dreptate, pe cari se întemeiază si­ vesel. Un singur lucru s’a remarcat cu re­
tele, că între aceste două puteri nu esistă
guranţa statelor şi binele poporelor. Societatea de lectură „loan Popasu 11 gret Duminecă sâra : absenţa celor mai
nici o înţelegere secretă, deore-ce intere­ mulţi membrii emeritaţî şi a tuturor mem­
sele Austro-Ungariei în Balcani se cioc­ Nimeni mai mult, decât membrii aso- a studenţilor dela gimnasiul rom. gr. or. brilor onorari. „Junimea este singura so­
11
nesc cu interesele Rusiei. Influenţa impe­ ciaţiunei, nu sunt autorisaţi de a aplauda din Braşov şî-a ţinut şedinţa de constituire cietate, care legă atât de intim bătrânii
riului moscovit în Orient n’a încetat, din la aoestă generosă iniţiativă a M. S. Nico­ pentru anul şcol. 1898/99, în 26 Sep. v. a. de tineri şi este un fenomen trist, decă
potrivă ea îşi esercită puterea acjl într’o lae al II-lea. c. sub conducerea d lui profesor Nicolae fruntaşii noştri trec cu vederea legăturilor,
măsură şi mai mare şi îngrozitore. Chiar Etă împliniţi nouă ani de când uniu­ Puican, preşedintele societăţii. S’au ales: ce le au cu tinerii, cari ne representă
şi Bosnia-Herţegovina rămâne sub guverna­ nea nostră, formată din membrii parlamen­ Vice-preşedinte I. Şortan, cl. VIII g.; se­ viitorul — cjLe organul român din Cer­
rea austro-ungară numai pană când îi va telor tuturor naţiunilor europene, întruniţi cretar G-. Tulbure, cl. VIII g.; vice-secre-
plăce Rusiei. de bună voie prin devotament pentru tar T. Suciu, cl. VII g.; cassar I. Nemeş, năuţi.
Vâmbery arată apoi puterea, de care causa păcei, s’a fondat pentru a-se consa­ cl. VII g.; controlor C. Potcovă, cl. VIII Nou fişpan în comitatul Hunedora. Ale­
dispune acjl Rusia, marea ei estensiune şi cra studiului mijlocelor de-a realisa idealul g.; bibliotecar G. Tocit, el. VIII g.; vice- gerea lui br. Szentlcereszty, fişpanul actual
numărul locuitorilor ei, care pe timpul lui la care, după mesagiul Ex. V., trebue să bibliotecar G. Gârda cl. VII g. In comisia din comit. Hunedora, ca deputat, este atât
Petru I era numai de 15 milione, adi însă tindă sforţările tuturor guvernelor şi la literară: V. Banciu şi D. Stoica, cl. VIII de sigură — dice o foie din Peşta — în­
e de 90 milione (Rusia europenă). care sunt câştigate vederile umanitare şi g,; I. Minea şi O. Moga, cl. VII g. In co­ cât cercurile mamelucescl de acolo vorbesc
— „Dâr Maghiarii n’ar trebui să ia marinimbse ale M. S. împăratului. misia bibliografică : G. Todica, cl. VIII g. deja despre viitorul fişpan. Se afirmă, că
K
şi ei posiţie contra Rusiei ? fu întrebat In acest nobil scop, noi am insistat şi I. Găvruş, cl. VII g. acesta va fi br. Alexiu Nopcea, fost inten­
Vâmbery, care răspunse astfel: în mod constant pe lângă t6te guvernele Defilarea dela Roman. Marţi, la orele dent, din a cărui numire va resulta o nouă
— „Fără îndoială. Rusia este inimicul pentru adoptarea tratatelor de arbitragiii. 11 diminâţa, s’a făcut la Roman, în pre- alegere de deputat în cercul Orâştiei.
nostru firesc şi rublele călâtore îşi află te­ Noi am supus chiar aprecierei lor, un senţa M. S. Regelui, defilarea trupelor, cari
ren bogat în Ungaria. NimeDÎ nu ne pote proiect de organisare a unei instituţiuni de au participat la manevre. Trupele erau aşe- Pedepsă cassată. Monitorul oficial al
lua în nume de rău, decă în primul rând arbitragiii, a cărei practicare a prevenit deja cjate pe câmpul Romanului, lângă satul honvecjilor publică porunca prea înaltă a
ne ocupăm de politica interioră (maghia- multe conflicte. Carol, pe şoselele Roman-GadinţI şi Ro- Majestăţii Sale monarchului, prin care pe-
risarea? — Red.) Acesta e şi necesar, Rugăm pe Ex. V. de a primi, etc. De­ man-Luţca. M. S. Regele a trecut mai în- dâpsa, ce era în us pănă acum la miliţie,
11
der trebue să ne gândim, că nu numai legaţii grupurilor interparlamentare: tâiă în revistă trupele, în mijlocul uralelor „fiâră scurte , va fi cassată la armata co­
Austria, ci şi Ungaria este un stat, unde Germania, Schmidt şi dr. Hirsch, de­ soldaţilor, apoi începu defilarea, care a mună, la honvedime cât şi la gendarmerie.
politica interioră trebue să stea în legă­ putaţi din „Reichstag . Austria, Baron avut loc în ordinea următore, sub comanda De aici încolo, când un individ trebue să
11
fiă pedepsit pentru insubordinaţiune, maxi­
tură cu cea esterioră. Nu numai în intere­ Pirquet, fost deputat. Belgia, A. Beerna- d-lui general Iarca, comandantul corpului
mul pedepsei va fi 30 cjile arest de ca-
sul nostru al Ungurilor, ci şi în intere­ ert, preşedinte al Camerei şi A. Houzeau IV de armată : Vânătorii, regimentele 12
sarmă.
sul Europei ar trebui să fiă, ca monarchia de Lehaie, senator. Danemarca, Fr. Bayer, 25, 13 şi 14 de linie ; batalionul 2 de ge
ungară să fiă susţinută neatinsă, mai ales fost deputat. Spania, Artur de Marcourtn, niu ; regimentele 15, 27, 16 şi 29 de linie Numire. Ministrul unguresc de justiţie
de când Austria a pornit spre descompu­ senator. Francia, Emile Labiche, senator. regimentele 8, 12 şi 4 de artilerie ; regi' a numit pe d-1 Gavriil Hango, preot şi eco­
nere. Ar fi de dorit deci, ca şi politicii Anglia, Philipp Stanhope, membru al Ca­ mentele 2 şi 4 de roşiori; regimentele 7 şi nom la seminariul teologic-pedagogie din