Page 101 - 1898-10

ItEDACŢIUNEA, „gazeta“ iese în flăcare }i.
Almnistraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fi., pe şdse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori ne francate na N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franol, pe ş6so
IHSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
BINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
nrmătdrele Birouri de anunolurl: Se prenumeră la tdte ofi­
In Viena: M. Dukes Nachf. ciale poştale din întru şi din
Hax. Augenfold i, Emerloh Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalsk. Rudolf Mosse. Abonamentul pentrn Braşov
A. Oppellks Nachf. Anton Oppellk.
In Budapesta: A. V. Boldber- Aămmistraţiunea, Piaţa mare,
ger, Eksteln Bernat. In Ham- Tergul Inului Nr. 80, etagiu
burg; Barolyl & Llsbmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şâse
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o colină 6 or. Cu dusul în casă : Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu­ -A- LT TT 3L L X I . 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. —- Un osomplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atât abo­
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi inserţiunile
seria 10 cr. sin 30 bani. sunt a se plăti înainte.

u
Cine desnaţionaliseză? In mai mare decrescere, decât tote grozave sunt resultatele nisuinţelor massa al Agrioi, „TJnirea din Blaşiu
celelalte naţionalităţi sunt inse, după lor de pănă acum. consideră soirea de mai sus ca te­
In cfilele de ac}T, când Ungurii datele de mai sus, Românii, cari în Aşa şi în caşul de faţă. Vrend meinică şi publică din acest incident
mai mult se lac, decât se nasc, nu 1840 steteau faţă de totalitatea lo­ se inspire curaj în şirurile maghia- un articul plin de amărîciune. Intre
c :
va put6 se surprindă pe nimenea cuitorilor în proporţiunea de 17 i0%,' risatorilor, se desarmeză pe ei în­ altele Z' e
v
„descoperirea", ce o face serm-ofi- pe când în 1890 n’au ajuns nici şi-şi, presentând indirect pe Români „Nici nu ne aşteptam noi la alt-ceva.
ciosul „K. Szemle" în numerul seu la 15%. ca pe elementul cel mai inofensiv Suntem dedaţi a fi nebăgaţi în sâmă şi a
mai nou, că adecă Ungurii se în­ Va se (ţică, după datele serni- din punctul de vedere al contopirei fi folosiţi pururea de instrumente. Aşa am
mulţesc relativ mai repede, decât oficiosului din cestiune, Maghiarii de rasse, în timp ce, când e vorba, fost folosiţi de instrumente în cele poli­
t6te celelalte naţionalităţi din statul stau la locul prim în ceea ce pri- de esemplu, de-a intimida pe Saşi, tice şi naţionale, aşa în cele bisericescl. ..
ungar vesce crescerea numerică, pe când tot ei sunt, cari ne presentă ca pe „Dâr orl-cum ar fi, acesta nu îndrep-
Pe basă de date oficidse, amin­ Românii, tocmai din contră, sunt elementul cel mai periculos, 'i’ot ast­ tăţesce pe nimenea, ca să ne socotâscă şi
tita 16iă vre se constate deci, că într’o decrescere mai tristă şi mai fel fac şi în lupta, ce-o pbrtă ac}î pe viitor de instrumente, fie în cele poli­
Ungurii n’au motiv de a se teme, îngrijitbre, decât t6te celelalte na­ pentru introducerea limbei maghiare tice, fie în cele bisericescl.
că prin sporirea relativ mai mare ţionalităţi din statul ungar. în bisericile greco-catolice, invocând
a naţionalităţilor nemaghiare, hege­ ca motiv ocrotirea „Maghiarilor gr. „In special în cele bisericescl trebue
monia lor ar pute fi cu timpul pe­ Se admitem pentru un moment, cat.“ în contra „valahisărei". să se scie, că noi acjl am ajuns la con-
riclitată. că datele semi-oficiosului maghiar Dăcă am ţinut se facem aceste sciinţa drepturilor, ce ni-se cad în cadrul
bisericii catolice. Noi seim, că suntem fac­
Prin acestă constatare, f<5ia un- sunt pe deplin autentice. In caşul constatări, nu am făcut’o pentru-că
gurâscă involuntar da de minciună acesta ce înţeles mai are esistenţa doră am da vre-un crecfăment sta­ tor egal îndreptăţit cu latinii în sînul bi­
pe toţi magbiarisatorii, despre cari atâtor „Kulturegylet“-urî printre Ro tisticei lui „K. Szemle", deore-ce sericii universale şi în sînul bisericii ca­
se scie, că pentru a-şî ascunde per­ mâni? Pe cine vor Ungurii se „re seim, ce însemnă în timpul de afli tolice din ţâră în special. Din consciinţa
fidele uneltiri de maghiarisare, sus­ maghiariseze" prin aceste „Kultur- statisticele ungurescî. Am voit înse acâsta deducem îndreptăţirea nostră asu­
ţineau şi mai susţin şi astăzi, că scopul egylet“-uri, după ce ei înşi-şi cons­ se arătăm contrazicerile, de cari Zil­ pra averilor bisericii catolice din patrie.
întemeiării societăţilor lor de ma­ tată, că Românii, necum se români- nic se isbesc adversarii noştri în Averile acelea sunt donaţiunî făcute
ghiarisare printre Români nu este seze pe cineva, dâr ei înşi-şî sunt apucăturile lor. de regi bisericii catolice din Ungaria, er
altul, decât ca se ocrotăscă pe Ma­ în decrescere şi încă într’o decres­ Nici nu se pbte altfel. Când nu numai bisericii de ritul latin. Urmâză
ghiari în contra „curentului cutro- cere relativ mai mare, decât tdte cine-va e prins cu ocaua cea mică, din acest principiu, că la acele averi are
pitor de valahisare“, dedrece, c}i- celelalte naţionalităţi din patriă? de geaba înebrcă se-şî ascundă fap­ drept biserica catolică a ţării întrâgă, fără
ceau ei, elementul maghiar aflător Şi cum stăm mai ales cu afir­ tul înaintea justiţiei, căci numai se deosebire de rit.
printre naţionalităţi şi mai ales prin­ marea atât de cutezată, ca numai încurcă şi la urmă adevărul tot ese „Dâr să dice, că trebue prâ mare sumă
tre Români se stînge vecjend cu în diecesa română unită a Oradiei la lumină. pentru regularea congruei preoţilor uniţi.
ochii, fiind înghiţit din partea Ro­ mari 8’au „valahisat", pote tocmai Ooncedem, că suma întru adevăr e mare,
mânilor. în intervalul deJa I840înc6ce, 20,000 In cestiunea congruei. şi că e neproporţional de mare faţă cu
Ei bine, datele aduse de semi- de Maghiari, er în a Gheilei şi a Bla- suma, ce se cere pentru regularea congru­
oficiosul „K. Szemle" dovedesc con­ şiului alţi 12,000 de Maghiari, cari F6ia ungurescă „Politikai Szemle , ei clerului latin.
u
trarul. După aceste date, Maghiarii fiind ac}î greco-catolici, trebue se despre care se pretinde a fi bine in­ „Ei bine, şi ce urmâză de aici ? Ur-
în 1840 formau abia din li-se introducă limba maghiară în formată, aduce soirea, că episcopatul mâcjă aceea, ce de mult sciam şi simţiam :
totalul poporaţiunei din ţâră, pe biserică? catolic nu este aplicat a crea un fond că clerul latin a fost şi pănă acum fârte
când în 1890 numerul lor se urcase In orbia fanatismului lor, şo- pentru salarisarea clerului de rit grecesc, bine situat, âră clerul nostru a fost neso­
la 42’81°/ . Un mic spor se mai ob­ viniştii unguri se isbesc de cele mai debreme suma, ce s’ar pretinde pen­ cotit, neîndreptăţit şi negligat, în contra
0
servă şi la Germani, al căror număr flagrante contraziceri. Când îi apucă tru acest scop, ar fi prea mare şi promisiunilor, solemne, ce i-se făcuseră când
în acest interval s’a urcat dela furia maghiarieărei, născocesc date episcopii latini nu înţeleg, pentru-ce cu actul unirii.
,
.ll O2°/ la 12 15°/ , pe când tbte ce­ cari de cari mai încornurate pentru se vină ei se creeze salare, pentru „Aceea, ce trebue deci să urmeze, e,
0
0
lelalte naţionalităţi sunt în decres- a-şî masca demersurile ostile contra alţii. ca să vadă clerul înalt al bisericii latine,
cere. Aşa, de esemplu, numerul Slo­ ndstră. Când însă simt lipsa de a-se Avend în vedere, că o enun că de 200 de anî a scurtat clerul unit şi a
vacilor a scăcfut dela 16*1 la 1101%, încuragia unii pe alţii în lucrarea ciaţiune de acest fel făcuse odinibră reţinut pe săma sa nisce averi, din cari acum
al Rutenilor dela 3*44 la 2*21%, al lor de maghiarisare. sciu se găsăscă şi răposatul cardinal Haynald, er în de 200 de ani ar fi trebuit să facă parte
Croato-Seibilor dela 16-65 la 15-05%- alte date pentru a arăta, cât de timpul mai nou archiepiscopul Sa- clerului nostru.

a
FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ Proefatiuncula ad lectionem EvangeUi . fiinţat în Sântana din comitatul Aradului cetire se vede, că mai mult se ocupă cu
v
la anul 1778. Convieţui l’a încredinţat con- unirea bisericei din totă lumea; acesta e
„En dragosztea csa entru Hristosz
ducerei părinţilor piariştî, între cari a fost firul şi curgerea ideilor peste tot, ameste­
Bibliografia vecliiă. adunâcz, siku szengsele lui csel preszkump şi pater David Biro, care se vede a fi fost când apoi şi unele puncte cu referinţă la
reszkumperâcz Kristiny, Evangelia pe âsz-
— F i n e . — traducătorul acestei cărţi. (Vecjl: „A Kassai Români şi la Ardeal,
tezi renduite szkiszau szfent Luka Evange-
In fine vom mai aminti pe scurt şi lisztul la doazeos si unul de kap, la doa- katholikus Convictus kârdâsâhez“ de Ign. Cuvântul înainte se estinde pe 12
altă carte : zecs si csincs de sztih; kare szpre limbe Zimandy, adaus la „M. Âllam“ din 1882.) feţe, în acâsta la început se arată cele 12
h) „Evangelie la toate duminics si szer- Remâanaszke asa szau telmecsuit, aszkultacz înainte de a termina mai amintim părţi, despre cari tractâză pag. 1 — 8, apoi
batorj pesete tot anul carele cu endemnarea ku frike Dumnezejoske . După acesta mai unul din manuscrise, nu pentru vechime, molitvele sfintei uniri. De aci încolo trac­
11
prea Csinsztitej şi sslevitej Doâmnej Consilia- urmâză o scurtă -rugăciune (Oratio ante căci e numai din 1830, ci mai mult pentru tâză obiectul mai mult în formă de diser-
riczcy Margaretei Tomejan szpre limibe Iiem- Concionem) ca invocare. cuprinsul lui: taţiune, decât istoriă, provocându-se la unele
lendszlce au telmecsuit si dirept veszelia jij Din textul evageliilor reproducem: i) E un manuscris în 8° mare legat întâmplări din istoriă şi mai cu deadinsul
szufleczăszlcâ cu orthografie ungurâszlcâ la tipar cu table şi, precum se vede, pregătit anume la sinode; terminând cu obiectul la pag.
Dominica I adventus. Luc. 21. v. 25.
au dat P. I)avid Biro dela szfcnt Petru den pentru tipărire, trecut prin revisiune şi 128, urmâză 10 date cronologice numărând
Pendul Piarisztilor. La Icolocza leu tiparul En vrema acsaja zisze Iszusz Ucseni- având admisiunea: „Admittitur. Claudiopoli anii: 1) dela facerea lumei (5773); 2) dela
Piarisztilor, la Anul 1769“. csilor szej : vorfi szemne en szoâre si en l-a Odobris 1832. loannes Szabo mp. Libro- nascerea lui Christos (1830); 3) dela Răs­
Am scris după ortografia, cu care e Lune, si sztelye, sipepement tânguire pege- rum Eevisor . Decă s’a tipărit, ori nu, acâsta tignire (1797); 4) dela Ariu (1505), [5) dela
u
tipărită cartea întregă. Formatul e 4", se nilor pentru lipsza szfatului szunend marea, nu ne este cunoscut. E scris cu cirilice şi Foţiu (971); 6) dela despărţirea bis. ro­
estinde pe 76 de pagine, după cari urmâză si undele. Mai murind oameni de frike, si se estinde pe 129 foi paginate şi 14 nepa­ mane (778); 7) dela Marcu. Efesiu (391);
pe trei pagine întrebările şi răsponsoriele de aşteptarea cselor cse vor neveli pre ginate. Titula întregă e următorea: 8) dela Luter (309); 9) dela Calvin (259);
rituale întâiu la botez, apoi la cununiă şi tot pementul, ke putârile cserurilor szevor „Oglinda sfintei uniri acuma întâiă- 10) Dela Tunsul, popa Ioan Rusan popa
u
se termină cu formula de jurământ. Tâtă kleti etc. 6ră diortosită şi la lumină chiar adusă de din Ponor şi Şofron din Ciora (71); apoi
cartea cuprinde în sine evangeliile de peste Credem, că din acestea va pute se-şl cucernicul în Christos Domnia sa Nagy adauge: „Aceştia ab origine toţi greci au
tote Duminecile şi sărbătorile de peste an facă on. cetitor o idee clară despre stilul Bernad de szek alias Candid Petru nemeş fost fără de lege“.
după ritul apusân începând cu „Dominica şi limba din acestă carte, rămâne să mai neporţias şi jurat asesor varmegielor Turzei De aci încolo (pag. 129—145) urmâză
I. adventus Luc. 21 v 25 . înainte de evan­ amintim, că Margareta Tomejân a fost vă­ şi Belgaradului de jos. anu 1830“. catalogul pontificilor romani în şir crono­
K
gelie, pe dosul f6iei titulare este tipărită o duva lui Iacob Bibics, consilier de curte, Din titulă se pote deduce şi cuprin­ logic şi timpul domniei lor după ani, luni
prefaţă din 6 şire (acomodată) la cetirea carea a dăruit suma de 254.742 fl. pentru sul, şi încât tractâză despre unire, ai cu­ şi dile, începând dela S. Petru apostolul
evangeliei de cuprinsul următor: fundarea unui convict catolic, ce s’a şi în­ geta unirea Românilor în special, însă după (an. 45) pănă la Pius (1829); în fine se în