Page 102 - 1898-10
P. 102
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 235 - 1898.
„Acum erâşl nu vor să dea, ci vor mandant Edelsbeim, fiind-eă se esprimâ în de comitetul diriguitor, der fără succes, tanul, ca diu cerchezii turcesci să formeze
să ne lase în mâna statului! Dâr la asta înţelesul dorinţei Ungurilor, a fost demi împrejurarea acâsta însă nu pâte să îm- nisce trupe în felul regimentelor de cazaci,
nu ne învoim noi. La averile catolice a- sionat. pedece activitatea legală a congresului, âr Sultanul a primit cu bucuriă acest sfat.
vem drept şi cerem partea, ce ni-se cu In armata austro-ungară învingerea deore-ce, înafară de proiectul amintit, sunt Destul, că atjî întrâga pressâ vorbesce
vine Decă nu ne dau de voe bună, vom Ungurilor va fi primită cu sentimente forte multe alte afaceri importante, cari aşteptă de-o alianţă între Wilhelm şi Sultanul, care
pretinde. Şi nu vom suferi nici odată, ca varii... Caşul e destul de interesant: Pre- să fiă fără amânare resolvate de con- nu pote fi, decât o alianţă de arme reci
independenţa clerului nostru să fiă sa tutindenea în oraşele unguresc! se ridică gres. procă. Prima scire despre o asemenea
crificată statului, pentru ca clerul înalt monumente martirilor revoluţiunii din 1848, •La acestea se mai adauge, că articu- alianţă a sosit din Germania.
latin să se îmbuibe în averile cele co pe când un singur monument, care reamin- lului de lege IX din 1868, privitor la or- „Norddeutscbe Algemeine Ztg. însă
u
losale. tesce luptele şi învingerile austriace, trebue să ganisarea congresului autonom — care ar declară categoric, că soirea răspândită de
„Dâr dânşii nu vor voi! Apoi este dispară. tieul de lege a servit ca basă a rescriptu- „Frankfurter Ztg. cu privire la alianţa
u
cine să i silâseă. Dâcă Sfîntul Scauu crede, lui prea înalt dela 20 Maiă 1897, — con germano-turcă nu este, decât o pura fan
că biserica nâstră are misiune, atunci îi va gresul i-a satisfăcut prin mai multe hotă- tastă.
Representaţiunea Şerbilor cătră
căuta să grijâscă de independenţa clerului rîrl şi ordinaţiun! mai vechi ale sale, aşa
nostru. monarch. că acum ar putâ fi vorba cel mult numai
„Datoria nostră este, să-l facem, ca Am amintit, că majoritatea membri despre perfecţionarea acestor botărîrl şi SOIRILE DILEI.
î
să eunoscă lipsa, în care ne aflăm. Şi aju lor congresului naţional al bisericei sâr disposiţiunl. — ‘21 Ostomvre v.
torul nu ne va pută lipsi“. besc! au înaintat o representaţiune cătră Se atrage mai departe atenţiunea Membri comunei Braşov sunt invitaţi
Majestăţii Sale asupra împrejurărei, că din
Majestatea Sa, în care se plâng în contra pe mâne, MercurI, eventual şi Joi, la adu
causa ţinerei neregulate a şedinţelor con
procederei ilegale a guvernului unguresc. narea, ce se va ţine la 3 ore după arnâcjl
0 voce germană despre monumen Gravaminele cuprinse în representa gresului nici nu s’a putut pune la probă în casa sfatului. Ordinea 4il®i constă din
organismul autonom aprobat de pănă acum
tul lui Hentzi. ţiune culmineză mai ales în faptul, că con 28 puncte.
vocarea congresului se amână în continuu; al şi decă nu se pote trage aşa uşor dungă
Afacerea depărtărei monumen peste el, sâu înlocui cu un organism, care Reuniunea femeilor române din Biaşiu
doilea, că ministrul-preşedinte unguresc a con-
tului lui Hentzi, precum era de pre să stea în contrast cu desvoltarea naţio şl-a ţinut a 16-a adunare generală în 23
strîns comitetul permanent al congresului, ca
văzut, a indignat mult opiniunea să-i înainteze socotelile fondurilor biscricescî nală a bisericei sârbesci şi cu progresul Octomvre n., cu care ocasiune s’a consta
publică din Germania. Acestei in cultural al poporului sârbesc. tat, că reuniunea are 115 membri, la cari
pe anul 1897 şi budgetul pe anul 1898 în-
dignări îi dă espresiune şi „Muncii- Cât da păgubitore sunt urmările ne- s’a adaus şi d-na Victoria Erdelyi ca mem
nainte de ce acestea ar fi fost înaintate con
u
ner AUgemeine Zeiiung într’un artieul activităţii congresului o dovedesce faptul, bră fundatoră cu 50 fi., apoi d-na Căpuşan,
gresului. Comitetul le-a şi înaintat, dâr
scris cu multă reservă, der totuşi fiind-că pretensiunea ministrului-preşedinte că socotelile despre administrarea averilor d-na Maior şi d-ra Căpuşan ca membre
destul de semnificativ pentru a marca stă în contrazicere cu organismul biseri bisericescl, şcolare şi fundaţionale n’au pu ordinare. Din fundaţiunea „ Wlassa s’au
a
impresia, ce a produs’o în Germa tut fi înaintate congresului, după cum pre împărţit la finea anului şcolar trecut premii
cei, n’a luat asupră-şl răspunderea pentru
nia soirea despre cea mai nouă con tinde regulamentul, înainte de-a se fi în- în valora de 13 fi., er din fundaţiunea „Ne-
acesta faţă de congres.
cesiune făcută Maghiarilor prin ad naintat guvernului pentru control, ci la gruţiu s’au împărţit elevelor dela scâla de
u
miterea depărtărei monumentului lui In representaţiune, care e redactată pretensiunile repeţite ale guvernului au fete din Biaşiu ajutore de 18 fi. 40 cr.
Hentzi. în limba germană, membrii majorităţii con trebuit să fiă înaintate direct acestuia. Din fondul propriu al Reuniunei s’au îm
gresului arată, că după o pausă de mai
Etă, între altele, cum se pro Astfel prin ignorarea congresului, s’a făcut părţit elevelor 12 ajutore în sumă de 330
mulţi ani, a fost convocat anul trecut con
nunţă foia germană: problematică întrega autonomia garantată fi., âr în budgetul anului 1899 s’au prevă-
gresul naţional bisericesc, însă fiind-că
prin legi a bisericei serbescl. 4ut spre acelaşi scop 300 fi. Comitetul s’a
...Depărtarea monumentului lui Hentzi congresul nu s’a supus pretensiunilor co
.Representaţiunea, care e subscrisă de ocupat mult în decursul anului cu proiec
din Budapesta va rămână ca un simbol al misarului guvernial, în 6 August a fost pe
59 membri în frunte cu baronul loan Jiv- tul arangiării unei tombele, spune „Unirea“.
domnirei împăratului Francisc Iosif. Ma- neaşteptate amânat.
kovicl, vice-preşedintele congresului, în-
jestatea Sa împăratul şi regele a cedat do Comisarul guvernului a pretins adecă, cbeiă cu următorea rugare: Logodnă. Anunţăm cu plăcere logodna
rinţei Ungurilor şi stăruinţei lui Banffy, ca ca primul obiect de desbatere al guvernu „Să Yă înduraţi, Majestate, a dispune d-lui Niculae A. Eopovicl din loc doctor în
monumentul, ce era dedicat apărârei cre- lui să fiă proiectul pentru reorganisarea drept şi a4î advocat în Bucurescî, cu gen
dinciose a citadelei Buda prin generalul autonomiei bisericei naţionale sârbesc!: şi preagraţios, ca să se continue şedinţele tila d-ră Marietta llasievicl, fiica d lui Ipo-
congresului, ce a fost amânat în 6 August
Hentzi contra ostei insurgenţilor unguri, pănă când nu se va isprăvi ou acesta, alte 1897 pe timp nedeterminat, pe lângă res lit llasievicl, profesor la gimnasiul român
să fiă depărtat si în locul lui să se aşede obiecte dela ordinea cHl ! să nu fiă ad pectarea dreptului congresului, de a-şl pute de aici. Logodna s’a săvârşit erl âră. —
0
statua reginei Elisabeta. Generalului Hentzi mise în discuţiune. Congresul însă, care a u Adresăm tinerei părecbî şi familiilor feli
şi bravilor săi luptători li-se va ridica un stabilit ordinea de di pe basa regulamen stabili însu-şl ordinea de (ji . citările nostre cele mai cordiale.
monument în cimiterul militar din Bu tului său şi între marginele legei, a credut
dapesta. a-şl împlini numai o datorinţă legală a sa, Alianţă germ ano-turcă? Banffy cetăţen de on6re al Budapestei.
Acesta e sfîrşitul unei cestiunl, care când a voit să resolve mai întâii! şi mai Un număr mare de membri ai municipiu
„Frankfurter Ze\tung“ scrie, că resul- lui oraşului Budapesta au botărît, ca în
cam de vre-o 12 ani a ţinut Ungaria în în grabă cestiunile administrative, ce ani
tatul călătoriei împăratului german în Orient adunarea generală a represenţanţei capita
mare iritaţiă. Pe acel timp generalul aus de (fii® au fost trăgănate, ca aşa să-i ră
este încheiarea unei alianţe, în puterea că lei, ce se va ţinâ mâne, MercurI, să facă
triac Jansky a încununat monumentul şi mână cu atât mai mult timp pentru aface
reia Germania va apăra integritatea posesiu propunerea, ca baronul Banffy să fiă ales
prin asta a dat ansă la tumulte pe stra rile legislative şi în primul rând pentru
nilor din Asia ale Sultanului, er în schimb cetăţân de onore al Budapestei. Membrii
dele Pestei şi la vehemente discursuri din opera organisărei. Faţă cu acâsta, comisa
pentru acesta va primi dela Turcia anumite oposiţionall din representanţă pregătesc o
partea oposiţiei maghiare în contra arma rul guvernului a suspendat şedinţele con
privilegii industriale şi comerciale. Calea fe mare contra acţiune. — Sigur, că acâstă
tei comune. Ministrul-preşedinte Tisza a gresului ; ast-fel activitatea congresului a
rată va fi prelungită dela Anatolia până distincţiune a ministrului-preşedinte Banffy
timbrat atunci purtarea lui Jansky ca fără fost împedecată şi un an a trecut în ne-
la sinul persic, trecând prin Diarbekir şi vor s’o facă mamelacii săi în semn de mul-
tact şi, cu tâte că archiducele Albrecht luă în lucrare.
Bagdad. Din punct de vedere strategic, ţămită pentru succesul dobândit în cestiu
apărare pe general, punctul de vedere al Ungurilor Adevărat, că într’acestea mai mulţi
Portă consideră aoâstâ cale ferată ca forte nea cu statua lui Hentzi.
a aflat perfecta aprobare din partea Majestăţii membri ai congresului au ţinut la patriar- importantă, construindu-se ea la graniţele
Sale prin autograful împărătesc din 7 Au cbul câte-va conferenţe private cu scopul FişpanT noi. Din Caransebeş se tele-
rusesel. Din acâstâ liniă principală, se vor
gust 1886. Jansky a fost depărtat din Bu de-a încerca să mijlocâscă o înţelegere în grafesă, că noul fişpan al comitatului Ca-
construi alte linii laterale, spre porturile
dapesta; în schimb însă şi generalul co- privinţa proiectului de organisatiune lucrat raş-Seyerin, Carol Pogdny, este numit din
din Asia mică şi spre centrele comerciale
partea ministrului unguresc de interne co
ale acesteia, precum este Akka, Beirutb,
misar guvernial al comunităţii de avere din
Haifa, laffa şi Tripolis. Probabil, că Ger
cheiă cu diferite însemnări pe câte-va foi n) Gramatica romănăscă de D. 1. Eliad mania va sprijini contragerea unui nou îm Caransebeş, în locul secretarului de stat,
nepaginate, însă scrisorea e de altă mână. dată la tipariu cu cheltuiala D. coconului prumut turcesc luând chiar asupra sa o Jakabffy, care a fost absolvat dela acâstă
Mai avem încă şi alte cărţi, cari din Scarlat Eoseti, 1828, cu o prefaţă intere parte din el. Sultanul consideră tot atât de funcţiă. — In comitatul Hunedorei este
anumite împrejurări merită atenţiune, parte santă pe XXXIY de pag. importantă, influinţa din punct de vedere numit fişpan, în locul lui Szentkereszti
pentru cuprinsul lor, parte pentru-că au Gyorgy, contele Nicolau Bethlen, fost pro-
Dintre cărţile, de rugăciuni merită aten religios a Germaniei în Ierusalim, ca şi in
devenit mai rari. Astfel este între altele : tonotar al comitatului Torontal. — In co
ţiune deosebită atât pentru stil, cât şi pen fluinţa ei politică în Consvantinopol. Singur
l) „ Catechismul cel mare cu întrebări şi tru sistema ortografică, despre care trac- Papa este în contra influinţei Germaniei mitatul Pojunului este numit fişpan, în lo
răspunsuri de Georgie Gavriel Şincai, direc tâză la început XVII pag. la scrierea cu în Ierusalim. cul lui Szalaszky, baronul Vay Dânes,
u
torul şi catechetul scolei cei normălescl din litere latine: Raporturile din Oonstantinopol ale membru al camerei magnaţilor şi mare
Blaşiiî, tipărit (cu ciril) în Blaşifi 1783 cu diarelor rusesel constată şi ele în unanimi proprietar.
o) Acathist sau carte cu multe rugă-
aprobaţiă subscrisă de Ştefan Sabo, loan v tate, că visita împăratului german la Con- Advocat archidiecesan în Blaşiiî, în
tsuni pentru sotaria fiestequorui creştin etc. de
Halmagi rânduiţi revisorl şi teologi ai s. stautinopol a ridicat mult vada Germaniei locul regretatului Olteanu, este numit d-1
Samuil Klain dela Szad. Sibiu 1801. — Des
Metropoliei Făgăraşului etc. Merită aten în Turcia. In dina plecărei, împăratul a Dr. luliu Maniu, advocat îu Şimleul Sil-
pre sistema ortograf. Clainiană vorbesce
ţiune şi mai mult şi pentru „Cuvântul îna- stat de vorbă cu Sultanul două ore întregi, vaniei.
Cipariu în principie de limbă pag. 307—312.
inte“. D. Iarc îl produce cu 30 de animai discutând asupra tuturor cestiunilor, cari
Nu e de-a se trece cu vederea nici:
nainte, de unde s’ar pute conchide şi la o privesc actualmente pe Turcia. Resultatul Carantină de câni. Fiind-că Dumineca
ediţiune mai vecbiă. Ediţiunea nostră se p) Calendarul românesc pe anul dela convorbirei a satisfăcut forte mult pe Sul trecută în Nou un câne turbat a muşcat o
estinde pe 179 pagine. Sistema ortografiei Christos 1829, tipărit în Buda de Ştefan tanul, care să se fi esprimat cătră Munir- căprioră domesticită şi un porc, s’a pus o
Şincaiană (v. T. Cipariu, Principie de 1. P. Niagoe cu litere latine şi în alăturare paşa, care a servit ca interpret, că flm- carantină de câni de 40 4il® pe întreg te
pag. 312—317). cu cirilice. După partea calendaristică, dela păratul german îi este un sincer amic . ritoriul oraşului Braşov. In tot timpul
u
Dintre gramatice, dispunem, afară de pag. 39 începe un „dialog între învăţătoriu După corespondentul din Constanti- acesta cânii trebue să fiă provă4uţI cu bot
şi scolariu“, la pag. 129 se începe ortogra niţă şi conduşi de sforă.
•cele mai nouă, de : nopol al lui „Novosti , împăratul Wilhelm
u
fia limbei daco-rom. cu litere latinescl scrisă
m) Gramatica romănăscă alcătuită de II a dat Sultanului sfatul, ca în cestiunea Reîntorcerea împăratului german din
remânesce şi germânesce pe 14 pa.
JRadu Tempca tipărită în Sibiiu la an. 1797, Cretei să satisfacă tuturor aşteptărilor celor Ierusalim. După cum anunţă „Wolff’sche
care merită atenţiune nu numai pentru G h e r l a , 1898. patru puteri mari, ca prin acesta să-şi potâ Bureau“, medicii ar fi sfătuit pe împără-
sine însă-şî, ci şi pentru cuvântul înainte loăn Papiu. mănţinâ suveranitatea asupra insulei. tesa Germaniei, ca reîntorcerea să nu o
şi pentru datele din ea. — Nu de puţin Lui „Petersburgkia Yiedomosti ’i-se facă prin Palestina şi Syria, deore-ce acolo
u
interes este şi: raporteză, că Wilhelm a sfătuit pe Sul- i i domnesce în present o căldură tropicală
