Page 103 - 1898-10

Nr. 235—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina

Se presupune, că părechia imperială ger­ Teatru german. Cunoscuţii au­ mari din comitet şi comisiunl alese cu acla- ULTIME SOIRI.
mană se va reîntorce în Germania pe mare. tori companioni Schonthan şi Koppel-Ell- maţiunl entusiaste.
feld cari au scris şi piesele „Comtesse Am fi fericiţi, dâcă şi în societatea Londra, 7 Noemvre. „Oficiul
De ale miliţiei. Cu începerea anului Guckerl" şi „Goldene Eva", surprinde acum cea mare românâscă s’ar petrece lupte în Reuter" anunţă, că trupele eDglese
1899 la regimentele de tren şi postă nu­ din districtele militare de vest <m
publicul cu o nouă creaţiune a lor, „Re- felul acesta şi decă s’ar termina tot aşa
mărul oficerilor activi se vor spori, anume primit ordinul de mobilisare. Pregătirile
naissance", comedie care escrisă în versuri de norocos, cum s’au petrecut şi terminat
cu 2 căpitani de classa I, cu 1 locotenent pentru echiparea marinei continuă.
fin combinată şi mult originală. Originală la societatea „Petru Maior", ca mai târefiu
cu 3 aspiranţi de oficerl, âr numărul sub- mai mult prin aceea că sujetul ei care îţi să se ajungă la unanimităţi, cum s’a ajuns Paris, 7 Noemvre. O depeşă spe­
oficerilor cu 3 sergenţl-majori şi cu 2 ser­
presintă o mulţime de scene mişcătore se acolo. cială anunţă, că oficerii englesl, cari
genţi. — Dirigenţii musicelor militare, se
apropie în coloritul lui mai mult de dramă Pentru-ca să luăm la cunoscinţă şi au sosit de curend în Cannes spre
scie, că pănă adl nu sunt împărţiţi în nici
ca de comedie. Şi acâsta mai cu sâmă la să ne bucurăm, că studenţii noştri din a petrece acolo timpul ernei, ar fi
o clasă, astfel, că viitorul lor nicl-decum
începutul şi finitul piesei. Pesta sunt acum toţi una şi hotărîţl să primit ordin se se întdrcă neamânat
nu e sigur. Fondul lor de pensiune atât e
Personalul artistic al d-lui director mârgă cu paşi mari înainte, era destul, în garnisbna lor.
de bagatel, încât dirigenţii retraşi în pen­
Bauer s’a presintat cât se pote de bine decă ni-se spunea acesta şi că au ajuns
siune, pe lângă condiţiunile cele mai mo­ Constantinopol, 7 Noemvre. In
atât în piesa sus numită, ce s’a dat Du­ acolo, unde era natural să se ajungă, unde cercurile politice bine informate de
deste, din ajutorul, care-1 căpăta nu se
pot susţină. După cum se anunţă acum, în minecă sei*a, cât şi în comedia „Jugend însă nu se putea ajunge fără cele petre­ aici căderea guvernului se consideră ca
freunde ‘ de L. Fulda representată asâră. cute în anii trecuţi; de altfel şi aşa luăm
u
ministeriul comun de răsboiă se lucrâză la cunoscinţă lucrul acesta şi cred, că nu­ sigură. Acesta este prima consecenţa
un proiect, în sensul căreia dirigenţii mu Cu mult temperament şi chiar cu neaşteptată a renunţărei la Creta.
sicelor militare vor fi clasificaţi în rangul entusiasm a jucat dl Held în Renaissance, mai bucura ne putem toţi. In Yildiz-Kiosk esista de mult teme­
amploiaţilor militari. asemenea d-ra Weiser care în rolul lui Numai cât eu ţin să constat, că afir- rea, că încetarea suveranităţii Tur­
Yittorio a fost de tot adorabilă. D-ra Mo- maţiunile despre „desbinărl" şi „elice" co- ciei asupra Cretei va produce
Teatru. De seră se va da drama în răspund tot aşa de puţin adevărului, ca
retto cu înfăţişarea i fină şi simpatică se mar! agitaţiuni în întreg impe­
3 acte „Liebelei" de Schzitaler, tot ca şi acelea despre „scenele furtunose" la
făcu de tot bine ca marchisă. Er d-1 riul turcesc, cari la urmă pot te
„Novitate". alegeri.
Werner ca călugăr şi d-1 Zilner ca ma­ se întdrcă în contra Sultanului.
Tot-odată iau asupră-ml să-i dove­
Un Metusalem. pilele acestea muri gistru au fost splendiţl. Acjl înse e fapt, că marile puteri
locuitorul Ştefan Marinca din BudescI, Un elegant Bonvivant ne oferi d-1 desc orl-cui, cine a fost în anii trecuţi la nu vor se recundscă nici măcar
comit. Maramureş, în etate de 115 ani. El Siro Zerbi în piesa „Jugendfreunde“. Pres- Budapesta şi s’a interesat de causa co­ formal suveranitatea Sultanului asu­
se născuse la 1783, în împrejurări mate­ taţiunile celor-lalţl domni şi dame au fost mună, că a fost chiar şi „Censor" nu odată pra Cretei şi de aci vine agitaţiunea.
riale destul de bune. Ou timpul, mai ales ca şi în piesa primă mult lăudabile. în care-va dintre „elice". Dâcă nu a fost
Insă în 1848, şî-a pierdut tot ce a avut, pe vremea aceea la Budapesta, atunci „Cen­
rămânându-i numai sănătatea. In 1866, sor" vorbesce după aucfite şi deci nu e D I V E R S E .
simţindu-se debil, şî-a gândit, că de-ar pute O mteaupinare. competent să apreoieze şi judece despre ce
s’a petrecut, şi mai ales nu e competent Florea predilectă a decedatei împără-
face o cură de lapte la munte ar căpăta
ârăşl. Unui ţăran cu o stare bună i-se făcu D l profesor N. Puican, ca fost să scrie vre-un cuvânt despre acestea. tese-regine Elisabeta. Impărătâsa-regină Eli-
milă de el şi-i împlini dorinţa. In urma preşedinte al societăţii „Petru Ma­ Acâstă rectificare nu o fac nu de târna, sabefca era mare amătore de flori, îi plăcâ
ior" din Budapesta, ne r6gă a da ca să nu-şi formeze cine-va vre-o părere ori ce flore, dâr mai mult îi plăceau ga-
acesta Marinca ârăşl s’a întrămat, aşa că
loc unnătdrei întâmpinări: nefavorabilă despre societate seu despre rofele. Cele mai frumâse garâfe le-a văclut
trăi încă 32 de ani.
care-va dintre foştii sâu actualii ei mem­ Majestatea Sa Elisabeta cu ocasiunea pe-
Doctorii băbescî. In comuna Corlă- Braşov, 22 Octomvre v. 1898. brii, ci pentru-că nu-’ml place, ca cine-va trecerei Sale penultime în Riviera, la Yille-
ţelul din judeţul Mehedinţi (România) co­ Onorată Redacţiune ! Ca rectificare să afirme conscient sâu inconscient vre-un franche, ce se află între Nizza şi Monte-
pilul Alexandru Drânceanu, fiind bolnav, la corespondenţa din Budapesta apărută neadevăr despre cine-va seu ceva, ce mă Carlo. Garofele erau în grădina din faţa
părinţii săi i-au dat nisee buruieni, care se în N-rul 226 din 16/28 Octomvre a. c. al interesâză. casei primarului, care cultivă cele mai fru-
numesc „struguri de mare", în urma că­ preţuitului D-Yostră cliar, Yă rog să bine­ Şi o fac în felul acesta în credinţa, mose garofe şi îngrijesce de ele ca de
rora copilul a murit în cele mai teribile voiţi a publica următorele: că „Censor" nu scie ce vorbesce; dâcă aşi ochii din cap. Decâte-orI Majestatea Sa
dureri. Tot ce se spune în pasagiul al doi­ fi avut vre-un motiv să cred, că a scris cu împărătâsa-regină trecea pe dinaintea gră­

Un Jeszenszky defraudator. Din Ca- lea despre anii trecuţi cu „scene furtu- intenţiunea să dea în persone sâu lucruri dinei primarului orăşenesc, se uita la mi­
M
locea se scrie, că Jeszenszlvy Kalman vice- nose" la alegeri, „desbinărl şi clice e ne­ petrecute, m’aşl fi mărginit la a declara nunatele flori cu un fel de lăcomiă. Intr’o
notar orăşenesc, prin înşelăciuni şi falsifi­ adevăr. „Scenele furtunose" la alegeri sunt de poveşti ce a scris, reservându-ml drep­ di Majestatea Sa întrâ în grădină şi ceru.
poveşti din domeniul celei mai pure fan­ permisiunea să culâgă câte-va garofe.
care de acte publice, a defraudat 21,000 fl. tul de a-i dovedi acâsta mai amănunţit şi
din banii orfanilor, ce se aflau în cassa tasii . clar după-ce îşi va fi spus mai întâii! nu­ Omenii casei rămaseră suprinşl, deâre-ce
oraşului. Că atunci, când se schimbă nu nu­ mele. văclură, că necunoscuta damă este dintr’o
mai litera legilor, ci şi spiritul unui corp, Primiţi, Yă rog, asigurarea deosebitei familiă distinsă; ei permiseră necunoscutei
Încetarea Ciumei. Din Yiena se anunţă
acâsta nu se întâmplă fără lupte între spi­ mele consideraţiunl. să-şi rupă două garofe. Mai târdiu aflâ pri­
nă comitetul permanent pentru localisarea ritul vechili şi cel nou, e un adevăr, pe Nicolae Puican. marul din Yillefranche, că cine a fost da­
ciumei şl-a sistat activitatea. Primarul Lue-
care acfi nu-1 mai contestâză nimenea. Nici Observăm, că din spiritul, în ma necunoscută, şi când tocmai Majesta­
ger în şedinţa de Sâmbăta a municipiului
nu doresce nimenea să se întâmple alt-fel, care e scrisă corespondenţa din nr. tea Sa era să plece cu vaporul, un servi­
a mulţumit comitetului pentru succăsa sa
căci ar dori un lucru imposibil, nenatural 226 al fâiei ndstre, nu apare nici tor veni în grabă şi predete împărătesei-
activitate, de-asemenea tuturor funcţiona­
şi care nu a fost nicăirl şi nicicând, nici regine un buchet minunat de garofe. Ma­
rilor statului, cari au contribuit la locali- chiar la cei mai idealişti omeni; şi la cea mai mică tendinţă de-a ataca jestatea Sa, forte surprinsă, trimise prima­
.sarea ciumei prin măsurile luate în timpul pe cine-va. Corespondentul „Censor"
aceştia mai puţin, decât la orl-carl alţii. şi-a esprimat numai satisfacţia, ca rului în semn de mulţumită un bilet cu
periculului. In spitalul „Francisc Iosif"
Căci cu cât au idealuri mai înalte şi vo­ spiritele între membrii societăţii s’au corona împărătâscă şi cu subscrierea: „Eli-
de-asemenea s’au sistat măsurile de res
inţă şi putere mai mare de a încerca să liniştit şi nu mai sunt acum în agita­ sabeth", âr pe dos scrisă câte-va cuvinte
•fricţiune privitore la primirea şi visitarea le realiseze, cu atât e mai vehementă lupta de mulţumire. Acest autograf al Majestăţii
bolnavilor. ţiunea, în care au fost anul trecut,
între ei. — agitaţiune, pe care şi d-1 Puican Sale împărătesei-regine se păstrâză în casa
Aetna clocote. Din Catania se anunţă, Pentru ca să dorim unanimităţi la o recunosce. Alta este, decă agita­ primarului din Villefranche, ca cea mai
■că în ţinuturile din jurul muntelui Aetna tâte ocasiunile, ar trebui să fim mai întâii! preţiosă reliquie.
ţiunea a fo3t firescă şi motivată, ori
se aud de câte-va cfile vuete suterane şi Chinezi, să ne aplecăm toţi înaintea celui nu. Acesta corespondentul nu o „Tata cel betrân." Un incident hazliu
ts’au simţit şi cutremure de pământ. Intre dintâifi venit, să ascultăm de cel ce mai discută. s’a petreout (filei acestea înaintea tribu­
0
locuitorii din jurul muntelui e mare spai­ întâia îşi spune cuvântul, să ne lăsăm ega- nalului din Londra. Pe banca acusaţilor
ma şi multe familii se refugiâză. Locuitorii lisaţî, uniformaţî, fără nici o voinţă. Că sta un făcător de rele acusat pentru mai
din comunele Caltagirona, Rometta, Lin- acesta nu e aşa, e o dovadă de interes viu, POSTA REDACŢIUNEI. multe fărădelegi. Acusatul, fiind din Ir­
guaglossa şi altele din jur dorm pe câmp, forţă şi viâţă. Lupta e deci inevitabilă, Fraţilor dela Oradea-mare. Mulţămindu-VS landa, nu scia bine limba englesă şi astfel
’i s’a dat un tălmacii!. Când judecătorii,
unde şi-au ridicat corturi. După tunetele însă nu trebue să întristeze sâu indispună pentru aducerea aminte, Ve resalutăm cu aceeaşi cu seriositate sărbătorâscă întrară în sală
căldură frăţescă.
.şi vuetele infernale, se aştâptă o esplosiă pe nimenea pănă când e purtată corect şi în frunte cu bătrânul preşedinte îmbrăcat
teribilă. în mod cinstit, e chiar necesară pentru-ca IL11 e s* a t ii r ă. în talarul său roşu, acusatul iute se’ntorse
Quartir liber într’un palat regesc. Din mai târdiu să se ajungă la unanimităţi spre tălmacii! şi-i şopti ceva la urechie, âr
tălmaciul îi răspunse mânios prin un gest.
,'Stuttgart se anunţă următârea întâmplare acolo, unde e lipsă de ele. „Ţintea Viteazul", tradiţiunl, le­ Preşedintele observa acâsta şi întreba pe
curiosă : In palatul „"Wilhelm" reşedinţa Acesta a fost caşul şi la societatea gende şi schiţe istorice, de loan Pop-Eete- tâlmaciu, că ce s'a întâmplat? — „Nimic!"
ganul. Acâsta, pe cât seim, e cea mai com­ răspunse tălmaciul. — „Cum îndrâsnesol să
u
regelui 'Wilhelm de Wiirtenberg a sărit „Petru Maior . Maifi întâiil a fost nimicit
pletă scriere despre eroul Pintea. In ea minţi, striga preşedintele furios, când toţi
■dilele trecute un necunoscut peste gardul spiritul vechili aflat de cei mai mulţi de
se cuprind forte interesante tradiţiunl şi am văcjut, că acusatul ţi-a şoptit ceva la
.grădinei şi se furişa neobservat prin fe- nesănătos, apoi s’a luat dela ceilalţi dela ureche. Spune ce s’a întâmplat!" — Gra-
istorisiri din tote părţile, pe unde a um­
restră in palat. Acolo afla deschisă uşa de­ fiă-eare ce a avut mai bun şi folositor ţiose stăpâne, efise tălmaciul cuprins de frică,
blat Pintea. Se află de vândare la tipo­
partamentului unui principe, care tocmai ple­ pentru toţi, omiţându-se, de multe-orl âră mă iârtă, dâr ceea ce mi a şoptit omul
grafia „A. Mureşianu" în Braşov şi la au­ acesta nu se pote spune aici". — „Dâcă
case în călătorie. Fără a se mai e-ândi prin lupte, ce au avut rău. Şi dâcă luptele
torul în Reteag (Retteg). Preţul 20 cr. (cu nu spui numai decât, te pedepsesc", (fise
mult, necunoscutul întrâ în odaia princi­ vor fi părut une-orl personale, acesta e bătrânul forte iritat. — „Dâcă poruncit/,
pelui şi se făcu el stăpân. După ce se des- pentru că de multe-orl e imposibil să des posta 23 cr.). atunci sunt silit să spun — (fise tălmaciul.
brăcâ îşi puse cişmele afară la uşă, ca să părţi principiul de persona, care îl re- Minunate sunt pentru popor scrierile — Omul acesta m’a întrebat, când aţi în-
i-le cureţe; aprinse o ţigară, folosi hârtiile presentă. fericitului loan Creangă, cari conţin cele trat în sală: „ Cine e acea femeia bătrână
de epistole cu emblema princiară, apoi se Da, au fost lupte şi încă crâncene, mai drăgălaşe poveşti, istorisiri, poesii ete. învălită în plaponiă ?“ In sală s’a produs
culca în pat. Dimineţa se aşedâ pe cori­ dâr nu la alegeri, ci după ele, şi nu între N’ar trebui să lipsâscă aceste scrieri nici mare ilaritate. Preşedintele însă supăra-,
întreba pe tălmaciu: „Şi d-ta ce ai răs­
dor, îmbrăcat numai în cămeşă, dâr nu s’a partide în înţelesul rău al cuvântului, şi dintr’un sat, în care esistă cetitori români, puns? — „I-am dis: Taci măgarule, ca
putut mult delecta, dedre-ce servitorii îl „elice", ci între omeni cu vederi diferite. căci ele procură cetitorului nu numai forte acel tată bătrân te va duce la spându-
•observară şi-l prinseră. Necunoscutul sus­ Alegerile au decurs în modul cel mai plăcute momente de petrecere, dâr îi dau rătâre!“
ţine, că ar fi şi el din sânge princiar. S’a demn şi corect posibil, şi ar putâ servi de şi forte preţiose poveţe şi învăţături. Tote
-constatat, că nenorocitul era smintit şi s’a model tuturor alegerilor de orl-unde. A- scrierile la-olaltă costă numai 1 fi. trimise Proprietar: î&r. AureU Maireşlaim.
•dispus -să fiă internat în casa de alienaţi. câsţa se pote face şi fără unanimităţi; am francat şi se pot căpăta la tipografia „A. Redactor responsabil: fâregjorStus. Maior.
văcjut însă şi în timpurile acestea părţi Mureşianu" în Bi’aşov.

/