Page 106 - 1898-10
P. 106
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 236 - 1898.
pe agenţii provocatori, i-aţi desarmat în precum şi la dispreţul oetăţenilorL Pe te deschidere a d-lui delegat Emanuil Ungu- Alba-Iulia 12, la Aiud 10, la Vizocna 9, în
faţa lumei culte şi onorabile, aţi arătat în meiul art. de lege 294 din codul penal, se rianu, care a culminat în următârele: cercul Yinţul inf. 7, în cercul Blaşih (pre-
public, cât de mult s’au desonorat! vede der silit calomniatul a chiăma în ju Salutând pe cei presenţi şi mulţămin- şed, I. M. Moldovan) 7, în cercul Bără-
Indrăznit’au să vă interzică a vorbi decată înaintea curţii cu juraţi pe d-1 D. du-le pentru participare, face istoricul în banţ 6, în al Ighiului 6, în al Uiârei 8, în
românesce; voi le-aţi răspuns, că şi lupta Sturdza. — Preşedintele tribunalului a răs fiinţării Asooiaţiunei şi arată fasele prin I al Yingardului 12, în al Aiudului 7 şi în
românesce o purtaţi! puns, că va înainta petiţiunea Curţii cu cari a trecut, pănă când ea a ajuns să-şi al Zlatnei 5.
Luptători pentru prestigiul tinerimei juraţi. — piarele din Bucuresci spun, că estindă cercul de activitate şi asupra Un
române, luptători pentru drepturile nostre în contra d-lui Sturdza se va cere deschi gariei întregi. Accentuâză activitatea cul Esamene de notari. La esamenul de
naţionale, voi sunteţi espresia sentimentu derea acţiunei penale în conformitate cu turală binefăcătore a numitei Asociaţiuni şi notari, ţinut în 4 şi 5 Noemvre st. n. în
lui public românesc, âr noi avem datoria legea responsabilităţii ministeriale, spre folâsele, de cari se va bucura şi poporul sala comitatului Sibiiu, s’au supus urmă
sfântă de-a ne declara pentru v o i ! care scop ve fi sesizat Senatul şi în care nostru din acest comitat, în fine esprimă torii Români: Iacob Manuil, teol. abs. din
Fofeldea; Octavian Bergheşan, vice-notar în
Că voi sunteţi fraţii noştri, lupta vos- mai mulţi oratori vor susţine cererea de de repeţite-ori convingerea, că fără „avere
tră e lupta nostră; idealul vostru este idea dare în judecată. — Introducerea acestei şi cultură“ nici un popor nu pote să esiste, Aciliu; Alexandru Neagoe, oficial la dir.
finanţ.; George Seulean, not. subşt. în Pia-
Ge
lul nostru ! acţiuni, ch „Drapelul", a produs o viie cu atât mai puţin o progresare. La în-
Poporul privesce cu drag la voi, fii sensaţie în Bucuresci, şi acum din nou eheiarea vorbirei, publicul a aclamat pe nul-de-sus; Vasilie Crişan, canoelist la pre
săi eroici; noi, colegii voştri, suntem mân cestiunea Ghenadie e redeschisă în între d-1 orator. tura din Selişte şi Aurel Hăţtgan, not.
subst. în Sibiel. Toţi candidaţii au reuşit
drii de voi! gimea ei şi va fi discutată la lumina dilei, A urmat constituirea interimală: ca la esamen, doi cu unanimitate, ceilalţi cu
Nu vă îmbărbătăm; bărbaţi sun cu martori, cu acte, după tote formele pres preşedinte s’a susţinut pe sine d-1 delegat,
teţi voi! crise de lege. de notar a fost aclamat d-1 Dr. Mezin, majoritate de voturi.
Nu vă încurajăm; curajul cel mai candidat de advocat, âr de cassar d-1 Dr. Muşcaţi de câne turbat. Cânele tur
înalt îl manifestaţi voi! Organisarea despărţământului Aso- Aurel Cosma, advocat Jjaici. La invitarea bat, ce s’a vădut Dumineca trecută în
Dâr ne adresăm vouă, ca fraţi, şi vă d-lui delegat s’au înscris ca membri: unul Nou, a mai muşcat în aceeaşi di în comuna
ciatiunei în comit. Timiş.
esprimăm dragostea, admiraţia şi aderenţa > > fondator, 4 pe viâţă, 35 ordinari, 14 aju Bod (lângă Braşov) trei copii, cari au fost
u
nostră! Timişâra, 7 Novembre. tători, în numărar a incurs o sumă de numai decât trimişi în institutul „Pasteur
240 fl. v. a.
Deschis’aţI o luptă frumosă; noi vă din Budapeşta. Cânele turbat a fost omorît.
Stâud între două focuri, cari ambele
dorim să-o duceţi pănă în capăt cu aceeaşi trebue să încăldâscă pe toţi, er căldura lor Constituirea definitivă a decurs în u
vitejie! tătă liniştea şi conform dorinţei d-lui dele „Timişeana , institut român de credit
nu este permis să fie decât numai intrămă- gat: „ca adunarea să alâgă pe preşedin şi de economii din Timişâra, cum ni-se
Yă dorim şi ne declarăm pentru tot- tore pentru românismul întreg din acest tele, âră de membri se accepteze pe aceia, scrie, s’a mutat din locuinţa sa vechiă în
dâuna cu voi! comitat, trebue să prefer o descriere secă casa familiei de Moosonyi, tot în cetate
înainte! Neamul întreg şi dreptatea de tot a decursului şi să aprind, după pu pe cari îi va propune preşedintele, ca ast w
fel comitetul să fie omogen . . . Aşa s’a şi (Piaţa „Balazs nr. 1.), situată spre porta
14
slăvită e cu v o i ! tinţă, numai făclia însufleţirei pentru scopul întâmplat: s’au ales D-nii Pinciu protopop Fabricului.
Cluşiii, 4 Noemvre 1898. - măreţ cultural, care, cu voia lui Dumnedeu,
în Ciacova, Dr. Mezin, candid, de advocat Un dar al monarchului. Se scie, că cu
Tinerimea universitară română p6te că se va şi ajunge cu timpul. în cancelaria d-lui preşedinte; Dr. A. Cosma, ocasiunea manevrelor din acest an dela
din Cluşiii. Vă pot asigura, D-le Redactor, că advocat şi Dr. Iuliu Grecu, medic în Timi-
vestea despre măsurile luate din partea Buziaş, înaintea Majestăţii Sale mona>cbu-
şâra, toţi omeni tineri şi stimabili, cari şi
onor. comitet central pentru înfiinţarea lui a concertat reuniunea filarmonică de
Ouota. piarele unguresci din Peşta altcum se bucură în deplină măsură de cântări din Timişora. Acum se scrie, că
despărţământului „Asooiaţiunei pentru lite
publică nunciul deputaţiunei ungare pen simpatia generală a publicului român. Majestatea Sa, în semn de mulţămită pen
ratura rom. şi cultura poporului român" în
tru cuotă, trimis de preşedintele ei Colo- S’a mai ales o comisiune de 3 pentru tru serenada, din 4 Septemvre a. c., a tri
comitatul nostru, a fost primită cu t6tă
man Seăl şi redactat în şedinţa dela 3 autenticarea protocolului, apoi, terminând, mis numitei reuniuni, prin ministrul de hon-
căldura din partea publicului românesc din
Noemvre. Acest nunciu este, după cum se d-1 preşedinte renoindu-şi mulţămita sa, a vecjî baron Fejervary, un pahar de aur
acest comitat, er dâeă actul însu-şi a de
prevede, cel din urmă, şi în cestiunea declarat şedinţa de încheiată. fârte frumos şi în mod artistic ţiselat. Po
curs seu a succes numai aşa de sărăcuţ de
acesta deputaţiunea nu va mai discuta. Dee ceriul, ca făclia însufleţirei pen calul este aşedat pe un picior de marmoră
însufleţire, cum a fost, causa nu se pote
Nunciul ungar este dâr şi un fel de cu tru măreţul scop să se aprindă de aci în surie şi are o înălţime de 35 cm. Pe o
atribui, decât unor împrejurări regre
vânt de adio dela deputăţia pentru coută colo în măsură mult mai mare şi să lumi parte este corâna Ungariei cu iniţialele:
tabile.
din Austria. In el se spune, că diferenţele neze cu lumina adevăratei culturi întreg I. F. I. şi de desubt: „Buziâs, 1898 szep-
La iniţiativă nu au fost .'consultaţi
între părerile celor două deputaţiuni sunt poporul român de pretutindenea, şi în spe
toţi bărbaţii noştri de aici, —• invitările tember 4“. De-asupra, pe capacul păharu-
atât de mari şi esenţiale, încât aplanarea cial pe cel din comitatul Timiş, cam prea lui, se pote vedâ musa poesiei, într’o mână
speciale nu s’au trimis, decât numai la unii,
lor pe calea desbaterilor n’are prospect de amărît cu o liră, într’alta cu o cunună de lauri.
— er însa-şi diua şi ora întrunirei s’a pus,
reuşită. Din causa acesta proiectul austriac
pote fără consultarea mai exactă a calen 0 părechiă de surdo muţi. Din Timi
se declară imposibil de a fi primit. SOIRILE DILEI.
darului, în presăra Sântului Dimitrie, când şora se scrie, că Zilele aceste s’a presentat
preoţimea şi învăţătorimea nu pute absenta
— ‘23 Octomvre v. la representantul stării civile de acolo o pă
14
Mhiistrul-pieşediiite Stnr- dela funcţiunea „vecerniei , care în presăra rechiă de âmenl surdo-muţi. Mirele este un
Guvernul şi bibliotecile poporale. Din
<lza şi fostul metroţiolit-primat numitei sărbători se săvârşesce cu o deose sergent-major pensionat, cu numele Mihail
Glftcuadie. Postul Metropolit - primat bită ceremoniă... Bichiş-Ciaba se scrie: Ministrul de agri Theodorovici, care a luat parte în campa
cultură Daranyi priutr’un rescript adresat
Ghenadie s’a presentat Z^ele trecute la Decursul întrunirei a fost următorul: nia din' Bosnia şi în urma unei escitări
comitatului Bichiş a făcut cunoscut, că a
primul preşedinte al tribunalului de ilfov La ora 3 d. m. spaţiosa sală a beră acute de nervi şi-a pierdut graiul şi au-
hotărît să înfiinţeze în fiă-care comună din
şi i-a remis o petiţiune prin care cbiamă riei cuprindea în sine tâtă inteligenţa ro Zul. Mirâsa este o fată de 18 ani, cu nu
acel comitat câte-o bibliotecă poporală; pen
în judecată pe ministrul-preşedinte D. A. mână din loc, în frunte cu d-nii protopopi: mele Ana Iacob, de-asemenea surdo-mută,
tru înfiinţarea bibliotecilor, cari, se ’nţe-
Sturdza pentru calomnie. In textul peti- Dr. Tr. Putici, din l o c ; Voicu Hamsea, din şi a fost crescută în institutul surdo-muţi-
lege, sunt unguresci, ministrul ofere din
ţiunei se dice, că în „ Voinţa Naţională“ Lipova şi I. Pinciu din Ciacova; vre-o lor din Timişora.
budgetul statului un ajutor de câte 50—125
dela 17 Octomvre v. s’a publicat un discurs 50 — 60 de învăţători, meseriaşi şi indus
fl. fiă-cărei comune, în proporţiunea numă
rostit de primul-ministru într’o întrunire triaşi din loc, cam 10—12 preoţi dela sate Teatru. Desâră se va represeuta „ Cor-
rului locuitorilor. nelius Voss , comedie în 4 acte de Franz
u
publică în Craiova, în care d-1 Sturdza a şi cam 10 — 12 plugari, mai multe domne
ponegrit pe fostul metropolit-primat Ghe române, peste tot cam la 80—100 de per- Alegerile municipale în comitatul Alba de Schonthan. Din repertoriul curţii din
Yiena.
nadie imputându-i „fapte urîciâse, care de sone. Aceştia ocupând locurile designate, iuf. se vor face în 15 Nov. n ; şi anume în
ar fi adevărate, m’ar supune la pedepse, au ascultat cu totă atenţiunea vorbirea de oraşul Abrud se vor alege 6 membri, la
I
corabie mare, dusă de vânt pe lângă insu Speriat, a fugit spre barca sa, ca să se — Oe faci Nardi, striga el cătră un Ajungând aci, Lionetti, mişcat, îşi
lele Lavarezzi. Şi corabia asta mergea aşa ducă la „Bonifacio“ să cheme lumea la marinar, se stînge focul. stînse pipa şi se învăli în mantaua sa,
de repede, aşa de repede, că vameşul abia faţa locului. Nardi arunca în flăcări câte-va bucăţi urându-mi nâpte bună... încă cât-va timp,
avu timp s’o vadă. Deci trebue să credem, * * unse cu păcură, cari s’aprinseră, âr Lio- apoi marinarii povestiră între ei pe şop
*
1
că vasul era „Sglobia *, că o jumătate de netti urma: tite. .. Apoi, una după alta, pipele se stin
oră în urmă, păstorul insulelor audi pe Obosit, că a vorbit aşa de mult, păs — Dâr âtă ce-i mai trist în întâmpla seră... Nu se mai vorbi... Bătrânul păs
stânci ... dâr uite chiar păstorul, de care torul se opri, şi stăpânul începu din nou: rea asta... Trei săptămâni înainte de ne tor plecă... şi eu rămasei să visez în mij
îţi vorbesc; să povestâscă chiar el mai — Da, domnule, bătrânul ăsta ne-a norocire, o mică corvetă, care mergea în locul celor adormiţi.
bine... anunţat. Era aprope nebun de frică; şi Crimea, ca şi „Sglobia“, naufragiase în *
— Bună diua, Palombo !.. . vino de de-atunci creerul lui a rămas cam sdrun- acelaşi mod, aprâpe în acelaşi loc; numai * *
te încăldesce; n’avea târnă. cinat. Nu-i vorbă, a şi avut de ce ... în- că data asta noi am putut scăpa omenii încă sub impresia acestei triste po
Un om cu gluguş, pe care-1 vedeam chipuesee-ţl 600 de cadavre grămădite pe corăbiei şi 20 de soldaţi, cari se aflau pe vestiri, încercai să refac în gândul meu
rotindu se de cât-va timp în jurul nostru nisip, la un loc cu bucăţi de lemn şi fâşii bord. Săracii! poţi să ţi închipui în ce hal sărmana corabiă pierdută şi istoria acestei
u
şi pe care 1 socoteam, ca făcând parte din de pânză... Sărmana „Sglobia! , marea o erau ! Ii duserăm la „Bonifacio“, unde şe agonii, ai cărei martori au fost dor goă-
marinarii bărcii, se apropia de noi. Nu prăpădise... şi atât de bine-o sfărîmase, c].urâ r>ouă dile. Odată pe piciâre, bună landii. Câte-va amănunte îmi bătuseră la
sciam, că insulele au şi-un păstor. Era un că din rămăşiţele ei, păstorul Palombo n’a sâra! şi noroc b u n ! se ’ntârseră la Tulon, ochi, căpitanul în costum de paradă, stâua
vechii! lepros, apropo idiot, atins nu sciu putut decât cu multă greutate să-şi facă de unde, puţin timp mai apoi, se îmbarca duhovnicului, tote m’ajutau să ghicesc pe
de ce bolă, care-i umflase buzele, mai raşre un gard în jurul colibei. Cât despre seră din nou pentru Crimea... Ghîci pe ce ripeţiile dramei... Vedeam fregata plecând
.groza de ele. Cu multă greutate înţelese omeni... aprope toţi erau desfiguraţi... corabie! Pe „Sglobia“, domnule... Noi din Tulon... Ese din port. Marea e turbu
despre ce e vorba. Atunci, ridicând cu de îţi era mare mila să-i privesc! încleştaţi i-am găsit pe toţi, toţi două-(jecI, culcaţi rată, vântul e spăimântător; dâr căpita
getul buza de jos, ne spuse, că într’adevăr, unul de altul... Găsirăm pe căpitan în cos printre morţi, în locul unde ne găsim... nul e marinar încercat şi totă lumea e li
în acea di, pe la prând, audi din coliba tumul de paradă, şi pe duhovnic cu stâua Am găsit chiar pe un drăguţ brigadier cu niştită. Diminâţa s’aşterne câţa. Neliniştea
sa, o lovitură înspăiinântătore pe stânci. la gât; într’un colţ, între două stânci, un mustăţi fine, un blondin de Paris, pe care-1 începe. Totă lumea e ’n piciâre. Căpitanul
Cum insula era mai tâtă acoperită de apă, mic negru, cu ochii deschişi... ai fi cre- găzduisem la mine acasă şi care ne făcuse nul mişcă de pe dunetă.. . Soldaţii sunt
n’a putut eşi, şi abia a doua ZZ deschi 4ut, că încă trăesce; dâr nu! A fost scris să rîdem atât de mult cu povestirile lui grămădiţi în între-punte; s’a întunecat;
zând uşa, văcju ţărmul acoperit de sfărî- ca nici unul să nu scape ... glumeţe... Când l’am văcjut, mi-s’a rupt aerul s’a încălZit. CâţI-va sunt bolnavi,
mături şi de cadavre aruncate de mare. Aici stăpânul se opri. inima. Ah! Sfântă Feciâră ! . . ! culcaţi pe sacurile lor. Corabia se ple.'ă
