Page 107 - 1898-10
P. 107
Nr. 286—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina
Pentru jubileul vicarului 1 tio. Ea constată, că de aici înainte ţâra va Spania se va învoi, ca în preţul unei des D-ra E. Weiser şi d-1 Karl Wald,
, sta sub influenţa acelor impresiunl durerăse, păgubiri, să cedeze Americei insulele Fi- care făcură pe tinerii aceştia nenorociţi, au
Barboloviciu. fost atât de natural în jocul lor şi mani
ce le provocă imperios eşecul acesta, care lipine. Guvernul din Washington va adresa
Selagiu, Noemvre 1898. se pute asămăua cu cel dela 1870. — In în privinţa acâsta o notă marilor puteri, festau atât de bine diferitele impresiunl
ale iubirei şi durerei, încât au ridicat efec
teresant este şi chipul în care o parte a că după-ce America a păşit în rândul sta
In atenţiunea clerului şi poponilui român tul piesei, care de altcum ar fi câcjut. D-ra
pressei englese întâmpină învingerea mo telor coloniale, îşi va schimba atitudinea ei Minka Moretto, şi cu deosebire d-1 Zerbi,
gr. cat. din S&lagiu. Adunarea din 4 Nov.
rală a Angliei. „ Westminster Gazette dice, reservată de până acum şi va esercita in prin jocul lor de tot vioiii au adus la valore
u
a. c. pentru serbarea cu solemnitate a iu-
de pildă, că guvernul n’a spus pănâ acum fluenţă asupra sorţii lumei. Cu alte cuvinte, mai cu sâmă actul întâi şi l’au ferit de a
bileului de 25 ani al Rvds. Dn. Alimpiu, nu fi monoton. D-1 Werner, ca tatăl neno
Barboloviciu, ca vicar al Sălagiului, a sta- nici jumătate din cele ce scie. Dâcă el a America vrâ să ia pe viitor rolul de mare rocitei fete, şi d-ra Werner în rolul ei, ca
vrut să isgonâscă pe Marchand din Faşoda, putere în concertul celorlalte state.
torit diua de 26 Noemvre (8 Decemvrc) a. femea unui meseriaş, .merită asemenea laudă.
atunci a puşcat cu tunuri asupra vrăbiilor.
c , care e şi onomastică a înoărunţitu- Din Bulgaria. „Drapelului" din Bu-
lui bărbat. \ t i Cheltuiala înarmărilor de acum, este mai curescl i-se scrie următorele din Sofia : Un N e c r o l o g ; .
mare decât aceea pentru espediţia din
Comitetul constătător din P. T. D-nl curent anti-guvernamental forte puternic
Sudan. Păcat şi ruşine ar fi pentru Anglia, Hermina Ignatu n. Bogşan, fiii săi:
protopopi loan P. Papiriu şi Gavril Vaida, s’a format în public, care de două ori a
dâcă ea ar juca rolul râsboitorului. — Sabin şi Viora, împreună cu toţi consân
Andreiu Cosma, director la „Silvania", Dr. fost manifestat Prinţului, ou prilejul so-
Pressa rusâscă încă întâmpină cu neplăcere genii, cu inimă înfrântă de durere aduc la
Ioan Nechita şi Vasilie Pop advocaţi, On. sirei sale în capitala Bulgariei. întâia oră
demersul Angliei. „Petersburgskija Vjedo- cunoscinţă, că preaiubitul şi pururea neui
Alexandru Sima preot, Vasilie Oltean şi chiar la întrare, când se întorcea dela pa
mosti" tjice, că cestiunea evacuărei Faşo- tatul lor soţ şi părinte:
Alexă Fedorca învăţători, pentru solemni latul său de vară, mulţimea care s’a în
dei este o bună lecţie pentru o altă ces-
tăţile cjilei jubilare a statorit următorul grămădit să-l aclame, a strigat printre Vasiliu Ignatu,
tiune mult mai importantă, adecă pentru
program : urale : Jos guvernul! A doa oră, la intrarea advocat în Beinş, membru fundator al Asociaţiunei
resolvarea cestiunei de a-se evacua Egip
I. In 8 Decemvre pe la 9 âre dim. tul. „Novoje Vremja" e de părere, că pu în parlament, când se ducea să cetâscă pentru liter, rom. şi cultura poporului român,
se va celebra s. liturgiă cu asistenţa M. O. mesagiul aceeaşi mulţime a repetat şi mai provădut cu Sântele Taine ale muribunzi
D. protopopi şi preoţimea, representanţii terile continentale sunt datore a apăra su puternic aceleaşi strigăte. Acâstă demon lor a încetat din viaţă Duminecă în 6
corpului didactic, ai Reuniunei femeilor, veranitatea Sultanului. „Novosti" crede so straţie, deşi'pofce avâ şi o semnificaţie anti-
intelegiDţa şi poporul. sit timpul, ca cestiunea Egiptului, ca ces- Noemvre dim. la 1 âră, după un morb
dinastioă, Prinţul se pare că a luat’o în
II. După s. liturgiă imediat vor urma tiune internaţională, să fie resolvată de un sâmă, căci nici odată nu s'a întâmplat aşa scurt şi greu, în al 55-lea an al vieţii şi
felicitările din partea următorelor eorpora- Congres al puterilor, care trebue să pro 28-lea al fericitei sale căsătorii.
ţiunl: a) Din partea clerului Selăgian; b) clame neutralitatea Egiptului şi punerea lui ceva în Bulgaria, şi de aceea s’a folosit Rămăşiţele pământescl ale preaiubitu
Reuniunea femeilor române săiăgene; c) de cel dintâifi prilej ca să ia o atitudine lui defunct se vor înmormânta, după ritul
Reuniunea învăţătorilor români 8ălăgenl; sub protectoratul tuturor puterilor. ostilă faţă de guvernul său. Şi âtă cum: bisericei gr. cat., Marţi în 8 Noemvre la
d) Despărţământul Sălăgian-Chioran al Aso- In catedrala din Sofia se făcea un servicifi.
ciaţiunei; e) Inteligenţa şi poporul român Congresul •pentru desarmare. divin în care erau ocupaţi doi mari prelaţi ârele 2. d. a.
gr. cat. din Sălagiu. „Lokalanzeiger" din Berlin publică un arti- ce erau în acelaşi timp şi preoţii Ourţei. Beinş, în 6 Noemvre 1898.
III. Pentru eternisarea dilei iubilare cul întitulat „Ţarul şi congresul pentru Fie-i ţărîna uşâră şi memoria binecu
se va înfiinţa un fond pentru ajutorarea co desarmare", din până lui William Stcad, Tot în aceeaşi (ji, Prinţul avu nevoe de vântată !
piilor orfani gr. cat. din Sălagiu, cari vor editorul dela „Revier of Revievs". Stead a preoţi, pentru un serviciu divin ce trebuia
frecuenta scolele din Şimleu. fost primit în Livadia de Ţarul Nicolae, şi să se facă pentru moştenitorul tronului. El
IV. In onorea iubilantului, binemeri articolul său şi l’a scris sub impresia con a trimes atunci să i-se aducă preoţi şi ULTIME SOIRI
tatului bărbat, cei presenţl vor lua parte omenii curţei au şi vestit pe cei doi preoţi
la o masă comună (banchet), ce se va arangia vorbirii, ce a avut’o cu potentatul rusesc. cari erau ocupaţi cu slujba publică. Aceştia Bucurescî, 8 Noemvre. Fiind-că
prin comitetul ales. Stead constată, că Ţarul este un adevărat au părăsit imediat biserica, lăsând pe cre în congresul naţional studenţesc dela
amic al păcii, şi e străin faţă cu politica Turin s’a înlăturat discuţiunile asu
Se aştâptă deci, ca M. O. D. proto dincioşi singuri, şi s’au dus la capela prin-
răsboinică, ea şi tatăl său. In politica in pra Gestiunilor politice şi religiâse,
popi, preoţimea, învăţătorii, inteligenţa şi ţiară. Lucrul acesta a indignat forte mult
ternă consilierii săi îl spriginesc cu căl grupul studenţilor români va duce
poporul român gr. cat. din Sălagiu, cu o pe asistenţi, dâr aceştia nu s’au manifestat.
dură, mai mult decât toţi însă îl sprigi- în cestiunea naţională o acţiune
inimă şi suflet, cu un viu interes să nisu- Guvernul însă văcjându-se slab sprijinit de
nesce ministrul de răsboiă. Rusia cu tofce extra-congresistă. In scopul acesta
escă a participa la serbarea iubilară a ve public, a găsit de cuviinţă să întorcă foia,
acestea nu vrâ o desarmare în înţelesul ei vor convoca la întrunire pe toţi
nerabilului şi mult meritatului vicar, ale şi să-i ia apărarea contra Prinţului. In
strict al cuvântului, acâsta nici n’o va pro colegii lor de gintea latină, în care
cărui ostenele, laboriositate şi zel părin urma acâsta Prinţul chiamă la telefon pe
pune. Ţinta practică e aceea, ca pe tere se va discuta cestiunea naţională.
tesc, aduse pe altarul religiunei-.şi.al naţiu- d 1 Velicîcoff şi-i făcu următorea declara-
nul pretensiunilor militare, să se introducă Afară de acţiunea acesta şi de a-
nei române din Sălagiu, în timp de 25 de ţiune, a cărei autenticitate o garantăm
o pausă. De va fi posibil, se vor face în ceea prin publicarea de articole în
ani, cu nimic nu se pot răscumpăra mai fiindu-ne comunicată de-o perâonă care a
cercări, ca reducerea folosirei materiilor pressa italiană, studenţii români vor
bine, ca prin stima, veneraţiunea şi felici audit-o: „In organul personal al d-vostră
tările meritate, ce sunt a i-se da în (jiua esplosive să se estindă şi asupra armelor „Isfcoc" aţi 'publicat un entrefileu cu un publica un memoriu, care va con
de calibru mai mic. Se va discuta apoi ţine tâte actele de prigonire în con
jubilară. conţinut răutăcios contra mea. D-vostră
Unul din comitet. cestiunea, cum s’ar pute împiedeca grab sunteţi răspunzător da acâsta, căci acel tra Românilor transcarpatini.
nica declarare de râsboiă, pentru-ca ast Viena, 8 Noemvre. „Corespon
diar se inspiră de d-vostră. Ca consilier al
fel să se facă posibilă intervenirea puteri meu nu vă face onâre acâsta. In loc să-mi denţei Politice i-se anunţă din Pe-
tt
Revistă externă. lor neutre. luaţi apărarea faţă de atacurile oposiţiei, tersburg, că basele principiare ale
conferenţei de desarmare au fost
Protectoratul frances in Orient. d-vostră singuri îi daţi material de atac.
Conflictul franco-engles. Ou t6te stabilite de contele Muraview cu
Lui „Daily Telegraph* i-se scrie din Peter- Nu este adevărat, că publicul s’a indignat
■că Francia s’a declarat gata a evacua Fa- cooperarea activă a Ţarului. Aceste
sburg, că guvernul rusesc a adresat o notă contra mea, ci d-vâstră aţi provocat acâstă
şoda, totu-şl încordarea între cele două base trebuesc se fie comunicate gu
identică guvernului frances şi Vaticanului, indignare prin alusiunl în (Ţarul d-vostră.
state continuă. După soirile din urmă An vernelor în mod oficial pe la mijlo
în care declară, că Rusia va sprigini pro Să nu credeţi, ca am uitat agitaţiunile
glia îşi continuă armările şi o depeşă din cul lui Noemvre.
tectoratul frances asupra catolicilor din d-vostră în contra mea când am venit în
Londra spune, că în Devenport, circumscrip Viena, 9 Novembre. Deputatul
Orient. Bulgaria şi nicljtrădarea d-vâstră în chestia
ţia de vest a armatei, trupele au primit or Wolf a numit în parlament pe Po
„magzarului" şi nici planurile d-vâstră ac
din de mobilis8re. Armata marină îşi con- I S6rted Filipinelor. O depeşă din loni părăsiţi, ceea ce produse un tu
tuale şi viitore" (La unirea Rumeliei cu
tinuă de asemenea pregătirile. Pressa fran- Viena anunţă, că în cercurile diplomatice mult. Un ţeran polon i-a aplicat lui
Bulgaria aceşti doi miniştri au făcut o petiţie
cesă scrie cu multă amărăciune despre re s’a răspândit soirea, că conferenţa de pace Wolf o lovitură, încât s’a poticnit.
(magzar) cerând Sultanului protecţia contra
tragerea Franciei în acest răsboiă diploma- ispano-americană se va închide în curând. Se cj'ce, că Wolf ar fi provocat la
unirei şi contra prinţului), In urma acestor
duel pe Griewoss, care i-a Ţis
observaţiunî miniştrii Velicicoff şi Vazoff
ştrengar.
şi-au dat demisia, âr pănă în momentul de
grozav; e cu neputinţă să stai în piciore; isprăvit... nu mai e nici o speranţă... Constantinopol, 8 Noemvre. Se
faţă ei persistă în demisiune.
6e-agaţă de bănci; strigă tare, ca să se merge drept spre costă. Căpitanul se co- susţine svonul, că cele patru puteri
audă vorba. Sunt unii, cari încep a se în bâră în cabină... După un moment revine Trupe austriace in China. „Frem- s’au înţeles pentru a instala în cu
fricoşa. Ascultaţi! Naufragiile sunt dese să-şi ia locul pe dunetă — în costum de denblatt" anunţă, că corveta austro-un- rând pe prinţul grecesc George, ca
pe-aci; cei păţiţi sunt aici, ca să dovedâscă. paradă... pentru morte. In între-punte, garâ „Frundsberg", care s’a oprit câte-va comisarul şi ordonatorul lor în in
ce
Mai cu semă brigadierul lor, un parisian, soldaţii îngrijaţl, se privesc fără să vor- Zile la Talienwan şi apoi a continuat că sula Creta. Se cŢ > că Ţarul ar fi
care palavragesce mereu, nu mai conte- bâscă. Bolnavii cârcă să se ridice ... micul lătoria sa, va debarca un detaşament de gata de-a comunica Sultanului sci
mesce din glume: brigadier nu mai rîde. Atunci s’a deschis mateloţl, care va merge la Peking pentru rea acâsta. In cercurile turcesci se
— Un naufragiă! Dâr asta-i minunat uşa şi duhovnicul a apărut grav pe prag a protege împreună cu trupele celor-l’alte prevede o protestare în contra aces
de tot! Facem o baie rece, o să fim duşi cu stâua sa: puierl, legaţiunile străine. tui demers, deâre-ce Sultanul, ca
la „Bonifacio — ca să mâncăm prepeliţe — In genunchi, copii. Kalif, n’ar putâ se suporte în tăcere
u
Ia Lionetti. Şi dă-i rîsete sgomotose. De Totâ lumea ascultă. Cu-o voce răsu- Teatru german. „Liebelei", drama instalarea prinţului George.
odată însă, o ciocnitură... ce s’a întâm nătore preotul începe rugăciunea muribun- de Schnitzler din repertoriul teatrului Curţii Canea, 8 Noemvie. O corabie
din Viena avu, graţie jocului splendid al
plat ? . . . clilor. De-odată o lovitură formidabilă, un actorilor, o reuşită bună. Piesa în sine nu chirasată turceacă cu soldaţi de ma
— Cârma a scăpat, răspunse un ma strigăt, un singur strigăt, un strigăt imens, este de mare valâre, are acţiune puţină şi rină a fost atacată lângă fortul Ize-
rinar ud leorcă, care străbătea între- braţe întinse, mâni, cari se încleştâză, pri un suget cam dubios. din şi bombardată de insurgenţi.
puntea... viri pierdute, în cari vederea morţii trece Doi tineri studenţi din Viena, pentru a Chirasatul italian „Castelfidardo" a
— Drum bun! strigă afurisitul de bri ca un fulger... Domne, fiă-ţl m i l ă ! . . . avâ petrecere, fac curte la două fete de bur venit s’o protejeze.
ghezi, fără însă a avâ intenţiunl seriâse. Una
gadier — dâr nimeni nu mai rîse. Pe Astfel am petrecut eu tâtă noptea vi Londra, 8 Noemvre. Flotila con-
dintre aceste prevede situaţiunea lor şi lasă să
punte e o mare zăpăcâlă. Câta împiedecă sând şi evocând, după 10 ani, sufletul ne tra-torpilorelor a executat un atac
fiă curtată tot din punct de vedere al dis
vederea. Marinarii vin şi se duc speriaţi, norocitei corăbii, ale cărei sfărămăturl mă tracţiei. Cea de-a doua însă mai tînără şi de nopte în contra portului Ports-
pe bâjbâite. Fără cârmă! îndreptarea cu înconjurau. In depărtare, prin strîmtorile naivă se amoresâză serios de celalalt. Acesta mouth pentru a-i încerca lucrările
neputinţă ! ! . . . „Sglobia", rătăcită, e lăsată insuleţelor, furtuna turbase; flăcările se din urmă, care face curte totdeodată la o de apărare. înarmările marinei con
femeiă măritată, e provocat la duel de băr
’n voia vântului... In acest moment o vă- sbâteau sub suflarea vântului; audiam barca tinuă.
batul acesteia, şi more. Finitul dramei ne
fluse vameşul; sunt 11 ore şi jumătate. In cum jâcă la polele stâncilor, făcând lanţu
presintă durerea şi lupta sufletâscă a tinerei
partea dinainte a fregatei se aude, ca o rile să strige. fete, care o cuprinde la scirea despre mor- Proprietar: ©r. Aurel ISlureştaiM&a
lovitură de tun... Stâncile! Stâncile! S’a D. Munteanu-Rîmnic. tea iubitului ei. Redactor responsabil: fâregoriu Maior.
