Page 109 - 1898-10
P. 109
REDACŢIUNEA, „gazeta* iese îi uscare fli.
Alministraţiunea şi Tipografla. Abonamente pentru Austro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe şăse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franol, pe şâse
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr-, pe trei luni 10 fr.
HINISTRAŢIUHE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
ormătorele Birouri de anunolurl: Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
Hax. Augenfeld & Emerloh Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Bosse. Abonamentul pentru Braşov
A. Oppellks Naohf. Anton Oppellk.
InBndapesta: A. V. Goldber- Admmistrafiunea, Piaţa mare,
ger, Ekstein Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
bnrg: Marolyl & Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şâse
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond. pe o colână 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu i i l T T J L X..XXX. 12 fl„ pe 8 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atât abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi inserţiunile
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 237. Braşov, Vineri 30 Octomvre (11 Noemvre). 1898.
„Perioda de aur“ a Jidanilor. Dâr deca acâsta este pentru Is- anumită ocasiune declaraţiunea, că Cu alte cuvinte, guvernul ungu
raeliţii din Ungaria perioda de aur, el este mai înainte de t6te catolic, resc pregătesce un mare atac în con
Pilele trecute un mare c|' i * nu peste mult, de cumva împreju întregă pressa maghiară i-a sărit în tra bisericei române greco orientale,
ar
8
raelit din Londra cji cea > ca perioda rările politice vor continua de a-i cap, acusându-l chiar ca nepatriot. căci ce ar vre el prin acele studii,
de ac}i cu drept cuvânt se p6te numi favorisa ca pănă acum, ei îşi vor Ce se-i faci, deca perioda de despre care vorbesc loile lui. Sun
„perioda de aur a Jidanilor din Ungaria". formaşi „periodade diamant". Acesta acjî este „perioda de aur a Jidanilor tem curioşi a vede în ce direcţie se
Aceeaşi fâiă arătase, cum „cei mai va fi atunci, când şi în privinţa na din Ungaria"! Lucrurile au ajuns va regula cestiunea despre care se
distinşi Israeliţî" din Budapesta au ţională vor imprima acestui stat ca departe, ce-i drept, şi vor ajunge cjice, că e fârte importantă „din
sciut la timpul seu se pornâscă o racterul rassei lor. încă, dâr catolicii maghiari, tocmai punct de vedere al intereselor sta
mişcare, al cărei resultat a fost re In direcţiunea acâsta pare a se aşa, ca şi ceilalţi conaţionali ai lor, tului". La tâtă întâmplarea, vorba
forma legei instrucţiunei poporale, fi şi început desvoltarea lucrurilor n’au se învinovăţeseă pentru asta pe este de-o estrem de gravă afacere,
făcută indirect în avantagiul Jidani şi încă într’un mod destul de simţit. alţii, decât pe ei înşi-şî. împreună care privesce direct pe toţi Românii.
lor; cum, mai departe, Jidanii au Mai ales de când cu ridicarea con- au lucrat, prin uneltirile lor de ma-
sciut încetul pe încetul se scotă din fesiunei israelite la rangul confesiu ghiarisare, la instreinarea naţionali In cestiunea arendărilor mo
cămera ungară pe toţi deputaţii an nilor recepte, tot mai dese sunt ca tăţilor de cătră Maghiari, er urma şiilor fondului rcligionar din
tisemiţi din periâdele electorale tre şurile, în cari Jidanii Incârcă se-şî rea a fost, că au trebuit se caute ISuCOVina. In parlamentul vienes pre-
cute, trântindu-i la alegeri şi fâcen- ridice capul peste ceilalţi, manifes- sprijinul Jidanilor, pe cari i-au me sentas® la începutul acestei sesiuni deputa
du-şî astfel o cameră după gâna şi tându-se ca rassă de sine stătătore najat şi întărit. tul bucovinean D-l Dr. George PopovicI o
sprîncâna lor; cum Jidani ca redac şi încă cu mari aspiraţiunî. Acum pârte consecenţele, cari propunere, prin care provoca guvernul de
torul lui „Pester Lloyd", Max Falk, Caracteristic este, că începutul de sigur, că încă de aci înainte vor a lua măsuri potrivite, ca ţibanii bucovineni
răposatul Wahrmann etc., „prin in- se face întot-dâuna în Budapesta, fi mai amare pentru ei. să fia favorisaţî la arendările moşiilor fondu
fluinţa lor la curtea împerâtescă, unde se află puterea şi centrul Ji- lui religionar. D 1 Dr. PopovicI a lansat
prin tactul lor minunat" etc. au sciut dovismului. Tocmai acum se plânge propunerea sa ca un remediu în contra
se-şî câştige „merite neperitâre pen o foiă catolică maghiară, că Dumi Ce mai vor ore? miseriei agrare, ce începe a se etabla în
tru causa Jidanilor din Ungaria". neca trecută, cu ocasiunea adunărei „Pester Lloyd , gazeta guvernu Bucovina.
il
u
Astfel încetul pe încetul, lin şi generale a comunităţii israelite din Acum vine „Bule. Post , organul ba
lui scrisă în limba germană, aduce ronului Neculae Mustatza, şi combate pro
pe nesimţite, Jidanii au sciut se se capitala ungară, noul preşedinte
facă stăpâni asupra situaţiunei în ales, Sigismund Kohner, a ţinut un ârăşî o plăcută surprindere pentru punerea d-lui PopovicI pentru motivul, că
cetitorii sei perciunato-maghiarî.
Ungaria. Pressa este ac}î în mânile discurs, în care a declarat, că el ea contravine principiilor, ce le profesâză
lor şi pot lucra necontrolaţî; pe mai întâiu de t6te este israelit, în a Ea spune, că din incidentul ale partidul român din Bucovina privitor la
magnaţii unguri şi-i-au făcut tribu doua liniă e parochian şi numai în gerii metropolitului bisericei române autonomia bisericâscă.
tari,. împrumutându-i cu bani şi as- a treia liniă e patriot. Acesta enun- gr. or., ce se va face în curând, prin Un membru al redacţiunii nâstre a
tupându-le prin acesta gura pentru ciaţiune a făcut’o şeful jidan ca de- cercurile politice din Judapeşta se avut ocasia să aibă o întrevedere cu d-l
tot-deuna; esportul celor mai prin visă menită a fi urmată de elemen indică mult asupra deosebirei nemoti deputat Dr. G. PopovicI. Deputatul buco
cipale producte ale ţerei, mulţumită tul jidovesc, er adunarea l’a apro vate dintre statutele bisericei sârbesc! vinean crede, că organul baronului Mus
„bunelor raporturi, în cari se află bat şi aplaudat. şi ale bisericei românesc!. Prin ur tatza greşesce. Propunerea nu are nimic a
cu magnaţii", l’au monopolisat ei; Cu alte cuvinte, preşedintele mare se accentueză necesitatea de a-se face cu vederile programatice ale partidu
comerciul de bani şi de mărfuri comunităţii israelite din Budapesta regula organisarea ambelor biserici ÎII lui în cestiunea autonomiei bisericescl: Ea
peste tot se află în mânile lor; cele dă Evreilor sfatul se ţină înainte de mod unificat. e pur şi simplu un demers în favorul ţâră-
a
mai estinse şi roditâre moşii din tote la legea lor, în a doua liniă se Oficiosul „Kel. Ert. , leib-organul nimei, o măsură în contra speculanţilor ca
inima Ungariei au început de-ase- se dedice pentru prosperarea insti- lui Jeszenszky, află şi el, că deja la pitalişti, cari exploatâză în mod' neruşinat
menea se ajungă în mânile lor. tuţiunilor rassei lor şi numai în a „locurile competente" s'au făcut în arendele fondului religionar. D-l PopovicI
Marele cjiar israelit din Londra treia liniă se-şî aducă aminte şi de privinţa acesta studii asupra ambelor bi are intenţia să elucide cestiunea în o serie
a avut deci tâtă dreptatea, când a patriă. serici din punct de vedere al desvol- de articol!, ce vor apârâ în „Patria" din
numit perioda de acb „perioda de Fâia catolică, de care am amin tării lor istorice. Studiile acestea Cernăuţi.
Deputatul bucovinean e decis să se
aur a Jidanilor din Ungaria", căci tit mai sus, îşi esprimă mirarea, că n’au fost concretisate încă în mesurî
nu credem se mai esiste un stat, în o asemenea enunciaţiune n’a fost re ce ar trebui se se iee, der ele duc presente cu acâstă cestiune şi înaintea fo
rului alegătorilor săi, convocând o adunare
care elementul israelit se se fi avân marcată de nici una din foile ungu „la regulârea acestei cestiunl forte a ţărănimei bucovinene şi crede, că nu va
tat la o putere şi infiuinţă atât de resc!, pe când astă-vară, când con importante din punct de vedere al inte
fi desavuat.
mare, ca în statul ungar. tele Ferdinand Zichy făcuse la o reselor statului“.
FOILETONUL „GAZ. TRANS". ca un fluture, încinsă cu brâul roşu, ame grijit păn’ acum, Domne, Dâmne,... ard cuibată în casa lui, morte prefăcută în fe-
ninţă cu degetul pe Stanca, nevasta lui, în foc, vecjl ard în f o c . . . ! meiă rea şi câte îi trăsnesce prin cap,
sgrebuită lângă pârleaz. — Să nu te mai aud, să nu te mai câte-i vin în gând.
Un om reu.
— Să nu te mai aud văicărindu-te aud, căţea ! Plângi... plângi câbe, n’ai — Creştine de Dumnedeu, n’ai inimă!
Schiţă, de Marin Stroescu. aşa! Că întru în păcate cu tine! Numai tu mai fi fost pe pământ! Piei din ochii E băiatul tău.
E vară. Sorele lueesce argintind aco ai copii? Altora nu le ia stăpânirea băeţii? mei! ... — Ajunge! de nu l’aş mai vedâ!
perişurile de trestiă ale caselor văruite. Pe M’ai scos din fire! Totă cliua plângi, totă Aşa e George, rău, rău Domne fe- Prâ mai amârît!
uliţa largă ţărina pănă la glesne te arde nopticica te vaeţî. Ţi-s’au uscat ochii în resce. De când Neguţu fiiu-său a plecat
Ia tălpi. Cumpenele puţurilor ridicate, ca cap. Să nu te mai aud! ai înţeles? cântând şi chiuind la pustia de miliţiă, Nu e cămeşă, nu e lucru rămas dela
nisce gâturi de cocostârci scârţie din când George e nemulţumit de tote, neastâmpărat, Neguţu, cu care să nu vorbâscă Stanca în
— Ge-ai tu cu mine, creştine? Vedi-ţî
în când şi vârfurile lor se lasă în puţ şi nu-şi mai găsesce loc nicăirl, n’o mai pote tote cjilele. Nu e cărare, pe care să n’o în
de trâba ta. Ori nici adl sfânta Duminecă
se ridică a lene. Cânii stau tolăniţi la um vede în ochi pe Stanca, par’ că ea l’a go trebe de când n’a umblat Neguţu pe ea.
să nu-mi ticnâscă ? Ochii mei sunt, n’ai
bră şi suflă cu limbile scose. Găinile um nit din casă. Intr’un an i-s’a încreţit faţa, Nu e om, cu care să nu vorbâscă de fiiu-
tors tu pe ei! i-oi pierde?! ducă-se pe
blă pierdute printe buruenl. Păsăruieile ca în dece. Rău, Domne feresce, tote alea său. Şi more de mila copilului, când vede,
pustii, decât aşa!
abia ciripind se îngrămădesc pe ulucile îl năcăjesc, nu-i vine să s’apuce de nimic, că George, ca un câne, nici nu vrâ să mai
umede ale puţurilor. De sus din înălţimile — Stanco, Stanco îţi faci de cap, umblă prin prejurul casei blodogorind fără audă de dânsul. De multe ori stă în tindă
atâta-ţl spun. Nu-mi place să te văd plân să 1 înţelâgă nimeni, ce spune, înjură, cli- cu furca în brâu şi uită să mai torcă dusă
cerului se aude ţipătul jalnic al prigorilor.
gând, ca o nătângă, m’ai înţeles? Să nu cu gândul şi se tot întrâbă, de ce o fi
In marginea satului, singură, casa lui pesce repede din ochi şi caută certa cu lu
George văruită şi încinsă pe la brâu cu o te mai văd aşa, că se întâmplă lucru dra minarea. George aşa, de ce i-se urcă sângele în
făşiă albastră, lată de-o palmă, stă mândră cului. Vecjl tu colo, îţi pisez capul cu mu Stanca i-a aflat obiceiul şi umblă bi faţă, scrâşnesce din dinţi şi se năcăjesce,
chia toporului, ca la un şarpe. De când s’a ca un câne turbat, când o vede pe ea
pe popii ei cărămidii. La spatele ei, gră nişor pe lângă el să nu-1 năcăjâscă. Numai
dus fiiu-tău la miliţia nu mai am o di de plângând ?
dina cu pomii placaţi spre pământ de când George s’a mai dus dimprejurul casei,
odihnă.
greutatea fructelor, par’ că dorm în zăpu- ea îşi dă drumul şi plânge, plânge de par’ De câte-orl l’a întrebat ce are, el i-a
şala vremii. La fruntele din stânga, po — Ce-ai cu mine George? Nu pot să că i-ar fi murit fiiu-său. răspuns răstit, rău, ca la o străină. Nu po-
rumbarul cu capul strîmb se sprijine de mă ţin, nu pot. Când mă gândesc la co Gând îl zăresce, se şterge şi se dă menesce nimic de Neguţu. O fi aflat ceva
trestia acoperişului casei. In mijlocul mai pilaşul nostru, în care ne sprijineam ochii după trâbă, der ochii-i roşii o dau de gol de el? I-o fi murit copilul şi ea nu scie
danului George, cu capul gol având ple şi tu şi eu, când mă gândesc cum l’am şi er certă, er năcaz, âr că o omoră ca nimic. Şi tot aşa gândindu-se mintea-i se
tele fumurii lăsate pe spate, în cămâşă albă crescut pe braţele astea şi cum l’am în pe o căţea, âr năpaste, piază-rea, câbe în încurcă, îşi uită de tote şi âr isbucnesce
