Page 11 - 1898-10
P. 11
Nr. 21G —1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.
'Sibiiu, de duchovnic la penitenciarul din Se adunase lume multă în jurul ote Veneţia, 13 Octomvre. Părechia
Gherla. lului. Deore-ce n’a fost posibil de-a strica rc gală italiană a sosit aci din Monza
uşa, s’a adus repede o scară, care s’a ră- N o u a b o n a m e n t pentru a întâmpina părechia impe
Vemţarea mobilelor lui Zola. Din Pa
zimat de părete; un chelner s’a urcat pe rială germană. S’au făcut mari pre
ris se anunţă, că cu tote protestările d-nei la,
scară şi pe episcopul, care încă nu se dase
.Zola şi ale d-lui Octave Mirbeau, care a gătiri în vederea unei strălucite pri
jos de pe ferâstră, l’a împins în odaiă, Gazeta Transilvaniei miri a împăratului.
reînoit înzadar oferta sa de a plăti cei
unde a intrat şi el deschidend uşa.
.'30,000 lei datoraţi în urma procesului ex Lundenburg, 13 Octomvre. In
A doua di diminâţa s’a chiămat me Cu 1 Octomvre st. v. 1898
perţilor caligrafi, portărelul a procedat drumul seu spre Veneţia, împăratul
dicul profesor Ebing Kraflft, care în pre
deju Luni la vândarea mobilierului lui s’a deschis nou abonament, la care Wilhelm a adresat o lungă tele-
senţa doctorului StanoievicI a conversat
Zola. Editorul Brasquelle a cumpărat pri invităm pe toţi amicii şi sprijini firamă împăratului Francisc Iosif la
timp mai îndelungat cu episcopul. De-odată
mul obiect, o masă, cu 32,000 de franci. torii fdiei nâstre. Schonbrunn.
bolnavul se plecâ spre profesor şi-i şopti
•Curioşii erau număroşl. Cetinje, 13 Octomvre. Moşteni
ceva la urechiă. Mai târcliu Dr. StanoievicI Preţul abonamentului:
0 pradă rară. Din Laibach se anunţă, a aflat, că episcopul îl presentase pe el torul de tron Danilo a plecat la Ve
Pentru Austro-Ungaria: neţia, ca să salute pe împăratul
că în 9 1. c. forestierul Fr. Ales a puşcat profesorului, ca nebun.
pe -U.3U. an ................................. 12 £L Wilhelm în numele principiului Ni-
pe teritoriul de vânat al baronului Lichten- Profesorul Krafift a declarat, că „ca
pe şese 1-u.n.î ................................. S£L chita.
berg în Rasic (Carinthia) o fiară sălbatecă şul e forte trist“ şi, la recomandarea lui,
pe trei 1-u.aa.ă. ................................. 3 £1.
cu totul neobicinuită. In fine s’a constatat episcopul a fost internat în sanatoriul Petersburg, 13 Octomvre. Ţarul
Pentru România si străinătate:
de cătră omeni speciali, că prada împuş „Swetlin“. ) a adresat împăratului Wilhelm o
pe -U.3U. a.rx ...................... -40 franci scrisăre autografă, în care îi esprimă
cată este o hienă femelă, de care se află
pe şese 1-u.nî............................... 20 ,,
numai în Nordul Africei şi în Sudul-Asiei, dorinţa de a umbla norocos în
Creştinii In Palestina. pe trei 1-u.nî ................................ IO ,,
ce
•er în pădurile Carinthiei pănă acum nu Abonarea se pote face mai uşor Orient. Se cj' > că Ţarul va invita
u
s’a dat de-o astfel de fiară. Se presupune, „Figaro din Paris publică din inci prin mandate poştale. pe Wilhelm la Yalta, la o revistă
•că hiena împuşcată a scăpat din vre-o me- dentul călătoriei împăratului Wilhelm în de corăbii şi la o manevră marină
nagerie, şi astfel s’a rătăcit prin păduri. Orient, nisce date interesante asupra stării Administraţiunea a flotei din Marea-negră.
creştinilor din Palestina. „Gazetei Transilvaniei '. Belgrad, 15 Octomvre. Intre Ser
1
Predici. Poimâne (Duminecă în 4 Oc-
Germanii şi-au ridicat nu de mult bia şi Bulgaria au isbucnit din nou
tomvre v.) va predica în Biserica Sf. Ni-
trei case de peregrini în Ierusalim, una -PrYYVYrYYYVYYYVYryvYYV'vnrY^ conflicte, în urma cărora guvernul
colae din Schela părintele Dr. Vasilie
catolică şi două protestante. Afară de bulgar a retuşat invitarea de a lua
Saftu. NE0R0L0. Cu inimă înfrântă de du
acestea au un mare ospiciu german. Im- parte la manevrele sârbesc!. De ase
Liferare. Camera comercială şi de in peratul însuşi va lua parte la sfinţirea unei rere aducem la cunoscinţa tuturor rudenii menea guvernul sârbesc a rechiămat
dustria din loc aduce la cunoscinţa celor biserici, prin ceea-ce protestantismul ger lor, amicilor şi cunoscuţilor, că mult iubi pe ataşatul său militar Vaaicî din
interesaţi, că pentru regia monopolului de man se ridică la un rang eminent între tul nostru fiu şi frate Valeriu Popovicî, după Sofia. Conflictul au produs mare
•tutun reg. ung., sunt a-se lifera pe cale de confesiunile creştine de pe pământul sfânt. lungi şi grele suferinţe, fiind împărtăşit cu agitaţie în cercurile politice şi diplo
sfintele Taine, a încetat din viaţă astăcll
oferte diferite lucruri de pânzărie pentru Rusia are în Ierusalim o casă de pe matice. Esistă temerea, că ex-regele
timpul dela 1 Ian. 1899 — Decemvre 1901. regrini cu vre-o 1000 de paturi, o şcolă la 2 âre diminâţa, în frageda etate de 23 Milan se va lăsa răpit la fapte pe-
Amănunte se pot căpăta în biroul sus nu şi un mare ospiciu, în care încap 2000 de de ani. Rămăşiţele scumpului defunct se riculdse.
mitei camere. peregrini. Rusia are încă afară de acâsta vor ridica din locuinţa părintâscă şi se vor
trei turnuri de pază, cari comunică prin depune spre vecinica odihnă în cimiterul
1. Aplicarea multiplă Nu esistă mijloc mai semne. gr. ort. din loc. D I V E R S E .
bun, care se pote aplica la diferite caşuri, ca
Italia, dintre t6te puterile europene, Sâsăuş, 30 Sept. st. v. 1898.
Molls I’ranzbrantwein care alină durerile, intă- Cea mai sănetâsă familie. Rar de tot
resce nervii şi muşchi întrebuinţându-se ca adaos a adus cele mai multe jertfe pentru a-şî Ioan Popovicî, Ana Popovicî, ca pă se întâmplă, ca cinei generaţii să ia parte
băi etc. O butelie 90 cr. se p6te procura cţîlnic păstra influinţa în pământul sfânt. Guver rinţi. Ioan Popovicî, locotenent, Aurel Po la o sărbătore familiară. Acâsta însâ totuşi
prin poşte dela farmacistul A. Moli liferantul
nul italian jertfesce anual 2 milione de povicî, învăţător dirig., Paraschiva Stănu-
curţei din Viena Tuchlauben 9. In depourile din franci pentru institute culturale în Palestina leţ, Zenovie Popovicî, cleric a. II, ca fraţi. s’a întâmplat în Londra cu ocasia nunţii
provincie sS se ceră espresii preparatele lui Moli, de aur a părechii Chapman. Societatea
Afară de acâsta din timpuri vechi fran George Stănuleţ ca cumnat, Elena Popo
provăcţute cu marca de contravenţie şi subscriere. consta din fericita părechiă de 70—73 ani,
ciscanii italieni provăd instrucţia şi cultul vicî, ca cumnată.
din mamele lor (100 ani), din bunicele
catolic şi ei încassâză în Joia mare denarii
Tragedia unui episcop serbesc. pentru creştinii din Palestina şi cari de sprintene încă, din copii, nepoţi şi străne
poţi. Domna Chapman senior, care a mu
Am comunicat erl, că episcopul sâr ordinar se urcă la milione. Din venitele ILitei’atură. rit numai înainte cu câţî-va ani şi care
u
besc de Bacica German Opacicî din Neo- acestor sume susţin minunatul claustra al „Cosmopolis . Revistă internaţională (în dimpreună cu soţul ei era p’aci să-şi săr-
planta a fost transportat la un sanatoriu Mântuitorului, apoi un ospioiu cu 500 de 3 limbi) 12 broşuri pe an â 1 fl. 50 cr. beze nunta de diamant, a avut 9 copii,
din Viena, din causă, că sufere de-o bolă paturi, numit Casa Nova, precum şi alte (A. Hartleben’s Verlag in Wien.) Broşura mare parte în vieţă. Numărul nepoţilor
«cută de nervi. In privinţa acesta „A-ny case de binefacere. Peste tot puterea ca pe Octomvre 1898 din a. c. a acestei inte face 100, a strănepoţilor 175 şi 19 copii
w
primesce din isvor autentic următârele amă tolică în Ierusalim se află în mâna Ita resante reviste universale are următorul ai celor din urmă. Bătrâna f'emeiă aşa-dâr
nunte: lienilor. Patriarchul Piavi este franciscan cuprins: a lăsat după sine 303 de urmaşi. Părechia,
Nervositatea episcopului era atât de italian, ca şi antecesorii săi. Sfântul Mor In limba germană: „Uneroffnet zu ver- care şi a serbat nunta de aur, a avut nu
mare, încât în unele momente părea a-şî fi mânt este încredinţat padei franciscanilor, brennen (Mărie von Ebner-Eschenbach). mai puţin decât 17 copii, dintre oarl tră-
u
perdut mintea. Din causa acesta preotul tot aşa biserica din Vifleim. Die romische Campagna (P. D. Fischer). esc 14, şi toţi căsătoriţi. Numărul urmaşi
Chile und Argentien (Heinrich Linder).
OislakovicI din Canija-mare, care este o Biserica anglicană nu posedă decât Deutsche Bîicher (Anton Bettelheim). Das lor lor încă a trecut peste sută.
rudeniă a episcopului, pleca în 4 Octomvre două şcoli în Ierusalim. -- Spania n’are Theater in Berlin (Felix Poppenberg). Po- Vanitate. In Simferopol a fost judecat
n. cu episcopul la Viena, pentru-ca acesta nimic. litisches in deutscher Beleuchtung („Ig- de curând procesul unei femei. Crima i s’a
să-şi caute de sănătate. Ou acelaşi tren Grecii ortodocşi şi Armenii ortodocşi notus“.)
dovedit şi a fost osândită la 15 ani muncă
pleca şi medioul de casă al episcopului, aparţin Ruşilor. Greco-catolicii şi catolicii In limba englesă: Don Sebastian (W. silnică. Femeia mărturisi, că a văclut 38
Dr. StanoievicI, care însă, ca nu cum-va armeni sunt independenţi, însă, ca şi Copţii, Somerset Maugham). England and Russia de primăveri şi mărturisirea acâsta i s’a
(Edward Dicey, O. B.). The Literary Mo-
prin presenţa lui să irite pe bolnavul epis forte săraci.
vement in Germany (John G. Robertson). luat la protocol. In sensul unui nou ordin,
cop, luâ loc în alt cupeu, aşa că episcopul Francia are forte multe instituţiunl Sixty Years of the „Revue des Deux femeile, cari sunt osândite la muncă silnică
nu scia nimic de el. Dela Teresiopol me în Ierusalim. Diferitele ordurl călugărescl Mondes (Mdlle. Yetta Blaze de Bury). şi n’au vârsta de 40 ani, trebue deportate pe
u
dicul întră apoi în cupeul, în care se afla susţin şcole, olaustre, spitale şi case de The Theatre in London (Arthur B. "Wal- Sachalin, insula morţii. Femeia nu avea cu-
episcopul, prefâcendu-se, că numai acolo peregrini. Şcâlele francese sunt renumite kley). The Globe and the Island (Henry noscinţă de acest ordin şi se îngrozi câud
Normau.)
s’a urcat pe tren şi că din întâmplare şi în întreg Orientul; ele sunt cercetate de înţelese, că va fi deportată pe insula morţii.
In limba francesă-. Les „Noces Noires“
el călătoresce la Viena. Episcopul s’a bu cei mai mulţi elevi. In şcolele acestea se Ea deci se grăbi a legitima cu tot felul
de Guernaham (Anatole le Braz). Stanislas
curat şi a rugat pe medic să-i servescă ca propune numai în limba francesă, — ceea-ce
de Guaita, un Rânovateur de l’Occultisme de documente, că a trecut de 43 ani, însă
însoţitor în Viena. Sera sosind în Viena, este ultimul refugiu al influenţei francese (Maurice Barres). Le Drame âtranger â judecătorii s’au provocat la protocol şi n’au
se duseră cu toţii la un otel. Ajungând în Orient. Paris (Gabriel Trarieux). Le Philosophi de voit să-i dea ascultare. Ea a recurat la mi
aci, episcopul întrebă, decă se află la dis- Nietzsche (Stanislas Rzewuski). Gens et nistru, cjicând, că numai din vanitate a
Ohoses de Sicile. III. (Edouard Rod). Le
posiţie trei odăi, cari să fiă cu uşile îm C o n v o c a r e . spus, că n’are 40 de ani. Ministrul i-a fă
preunate. Fiind-că i-s’a răspuns, că nu se Livre â Paris (Emilie Faguet). Revue du cut pe voie şi a trimis’o în Siberia, unde
Din încredinţarea comitetului central Mois (Francis de Presseusâ).
află, episcopul nici n’a voit să se dea jos
al „Asociaţiunii pentru literatura română şi A p e n d i c e : Notiţe literare şi dra sortea e mai suportabilă, decât pe insula
din trăsură, ci a poruncit visitiului să mâne matice. Revista scrierilor periodice (nem- Sachalin.
cultura poporului român , am onore a con
u
mai departe. Intr’aceea medicul, vrând să şl
voca pe toţi membrii şi binevoitorii (parti ţesce, englezesoe şi franţuzesce). Lampă electrică uriaşă. Un far lumi
câştige nouă date despre starea sufletâscă
culari şi corporaţiunl civile şi bisericescl) nător din Statele-Unite a fost provăcjut c’o
a bolnavului, cjise în ascuns vizitiului, să
din cercurile pretoriale: Oraviţa, Iam şi lampă electrică, a cărei putere de lumină
încungiure câte va strade şi apoi să se U L T I M E S C I E l .
Moldova, cari doresc a se înscrie de mem se evaluâzâ la 9 milione luminări ordinare.
■întorcâ la acelaşi otel. Aşa s’a şi întâmplat.
bri ai Asociaţiunii, la adunarea constituantă Blldapeşta, 13 Octomvre. Se sus Ea pote răspândi lumina în depărtare de
De astă-dată însă episcopul s’a dao jos din
a despărţământului Oraviţa pe 29 Octomvre ţine soirea, că br. Banffy a dat 147 chilometri, e ridicată la înălţime de
■trăsură fără a mai face nici o observare
st. n. 1898 la 2 ore d. a în localul băncii contelui Thun o prelungire de ter 55 metri, şi face un cerc luminos de 10
şi fără a-şl aduce aminte, că cu eâte-va
„Orăviciana“ de aici. min pentru a-se vede, deca activi milurl în diametru.
minute înainte fusese la acelaşi loc.
P r o g r a m : 1) Deschiderea adunărei tatea parlamentului austriac va duce
Intrând în apartament, episcopul în
prin delegatul asociaţiunii. 2) Constituirea la resultat, în ceea-ce privesce pactul.
chise imediat uşa şi pe însoţitorii săi nu i
biroului. 3) înscrierea membrilor şi răspun Viena, 13 Octomvre. Foile ce- Dr. Sterie 1T. Ciurcu.
lăsă să între înăuntru. Aceştia bătură timp
derea taxei. 4) Alegerea comitetului cer-
îndelungat la uşă, der în zadar. Intr’aceea hice, vorbind despre situaţiune, cer IX Pelikangasse Nr. — 10, Viena.
-sosesce un chelner şi le spune, că episco cual. 5) Autenticarea procesului verbal. dela contele Thun se se apropie Consultaţiul cu celebrităţile medicale şi cu
pul s’a urcat pe-o ferestră de cătră stradă, Oraviţa, în 5 Octomvre 1898. mai strîns de Cehi, pentru-ca se-şî specialişti dela facultatea de medicină
vdă cu piciârele în aer şi strigă după 1. Trâilă, garanteze o majoritate cu §care se din Viena.
poliţie. delegatul comitetului central. voteze proiectele pactului modificate.
