Page 110 - 1898-10
P. 110
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 237 189S.
Cui îi trebue liturgiă maghiară?. cut guvernului propunerea, ca afacerea tru partida naţională s’au făcut jertfe. Este scena rîcjând şi răsucindu-şi mustăţile, în
.Dessewffy să se pună la ordinea cjilei în- însă deosebire în lucru. Guvernul a chel cercând de repeţite-orl să vorbâscă. Depu
Seim, oă pentru a mijloci introduce
tr’una din şedinţele deschise ale camerei, tuit bani publici,, partida naţională însă taţii din drâpta cerură, ca lui Wolf să i-se
rea limbei maghiare ca limbă liturgică în
pentru-ca astfel agitaţia produsă de acesta bani privaţi. De alt-fel n’am causă a dis detragă cuvântul, însă preşedintele nu li-a
bisericile greco-catolice, s’a constituit un
să se scotă odată din cercul discusiunilor cuta cu Gajâri. împlinit voinţa pănă când în fine minis
comitet regnicolar, în frunte cu Szabo Jeno,
pasionate. Partida guvernului însă n’a voit Gajări: Sunt vrednici de cinste băr trul polon se duse agitat la preşedintele
membru al camerei magnaţilor. Acest co să primâscă propunerea acâsta, de unde a baţii gata de jertfă. Contele Karolyi însă Fuchs şi ameninţă, că întrâgă drâpta va
mitet a pornit o mişcare în totă ţâra eu
urmat şedinţă închisă, llltă ce s’a petrecut n’a meritat respectul, ce-1 dau bărbaţilor gata părăsi parlamentul, dâcă lui Wolf nu-i va
scop de-a aduna cât mai multe subscrieri
în acesta şedinţă: de jertfă. detrage cuvântul. Preşedintele a cedat şi
de-ale „Maghiarilor greco catolici* pentru
flâakkfalvay: spune, că de când Iuliu Conte Karolyi: Nu sciu, dâcă a fost li-a împlinit cererea. Atunci polonul KubiJc
petiţiunea, ce vor s’o înainteze Vaticanului.
Lukats a pus pe tapet afacerea Dessewffy, o glumă prâstă,' sâu o gugumăniă ceea-ce se vârî cum-va lângă Wolf şi dela spate
După cum spun foile din Budapesta, sub
întrâga opiniune publică o discută cu multă a cjis Gajâri. Acuşi ne vom trage sâma. îi aplică o lovitură atât de puternică la
scrierile s’au şi adunat, comitetul le a a-
nelinişte. Acusa ridicată în contra minis- Szentivânyi: Karolyi a jertfit pentru ceafă încât Wolf se clătină şi căcţu pănă la
rangiat deja şi a şi luat măsurile de lipsă
trului-preşedinte o cuprinde în patru puncte. patrie, Gajâri a primit dela patrie jertfe. a treia trdptă.
pentru a înainta Vaticanului petiţiunea pen
Meritul lucrului nu este acela, că presiu Ivanka: piariştii subvenţionaţi fac Se ridică îndată Basinski şi protestă
tru introducerea limbei maghiare ca limbă
nea oficială a lui Banffy faţă cu Dessewffy mult pentru patrie. energic în contra espresiunilor vătămâtore
liturgică în biserică.
a rămas fără resultat, ci faptul, că Banffy, Szalay: cjice, că Banffy trebue să-şi la adresa Polonilor.
Statistica subscrierilor adunate a fă
ca ministru-preşedinte a voit nu numai să ia pedâpsa şi să se pocăiască. (Banffy pă-
cut pe şoviniştii maghiari să-şi perdă multe Wolf: D-ta nu eşti atât de hăbăuc,
forţeze pe Dessewffy aşi călca cuvântul răsesce parlamentul). ca să nu scii, că n’am înţeles aşa.
ilusii, deore-ce nici pe departe nu li-a suc
dat, ci să-l facă a abusa de puterea lui de F. Bolgar: D-le preşedinte, închide Basinslci: Protestăm din adâncul su
ces aşa, cum credeau ei.
fisolgăbirău, ceea-ce vatămă îndoit legea. şedinţa, dâcă d-1 ministru-preşedinte se
Pe când în diecesa Muncaeiului şi a fletului nostru. Poporul acesta muncesce
La acesta se mai adauge, că ministrul- depărteză. Acâsta e afacerea lui.
Eperjeşului, dice „Egyetârtâs“, cererea pen cinstit în Moravia, Silesia, Yestfalia, Ame
preşedinte s’a amestecat atât în cercul de Rakovsky : Nu rămâne nimic altceva,
tru limba liturgică maghiară a fost sub rica de nord, Saxonia, aici în Yiena ; lu-
influenţă al ministrului de interne, cât şi decât să pălmuim. (Strigări în stânga: Laş crâză pentru fabricanţi germani, cari sus
scrisă de toţi individii trecuţi de 15 ani,
în al ministrului de justiţie. Acâsta eonsti- şi nemernic). ţin pe Wolf.
pe atunci din diecesa română unită a Ora
tue o omnipotenţă ilegală. Intr’aceea conducătorul partidei po Wolf: Eşti un mişel mincinos! Eşti
diei mari numai credincioşii din comuna
Ministru-preşed. Banffy: Nâgă, că ar porale Molnar, respinge acusele, că partida
Măcău şi alte trei comune din jurul aces un miserabil!
fi causă pentru a-se ţinâ şedinţă închisă. poporală ar fi folosit la alegeri bani din Basinslci: Da, te susţin prin premii
teia au cutezat să subscrie petiţia, deşi în
Afacerea din vorbă nu trebue trasă în dis- străinătate. Pe când se spunea acâsta, naţionale.
aeâstă diecesă se află, după foia ungurâseă,
cusiune publică, căci în ea nu-i nimic din Banffy reîntră în sala desbaterilor. Un
20,000 de „Maghiari greco-catolicl", gru Wolf: Eşti un mişel şi mincinos!
ceea-ce 3e elice, că ar constitui o afacere mare sgomot se produse. Strigări: „afară
paţi în 28 parochii matre şi 67 filie. Din Gnievos: Un astfel de om mârşav şi
politică şi de onâre. Neg, că aşi fi corte- cu el, afară cu el! Ce mai caută aicl! De
u
diecesa Gherlei şi a Blaşiului n’a subscris derbedeiu, nu pote vătăma naţiunea po
şit din oficiu. Am lucrat numai ca condu putaţii din drâpta se îmbuldesc şi iau po-
petiţia absolut nimenea, deşi fâia ungurâseă lonă.
cător al partidei liberale, âr nu ca minis siţie în mijlocul salei, încunjurând pe mi-
scie, că şi în aceste diecese se află 12,000 Afacerea se va sfîrşi c’un duel între
tru-preşedinte. nistrul-preşedinte. In mijlocul marelui sgo
de Maghiari şi Sâcui gr. cat „îmbrăcaţi în Wolf şi Gnievos.
Endrey: El are două suflete! mot, preşedintele închide discusiunea.
cojoc valah“.
Lakaios: Cine-1 plătesce? *
Foia şovinistă se preface a orede, că Banffy: Fiă-care conducător de par Revistă externă.
numai sub presiunea „terorismului eser- tidă are drept la acâsta; am şi eu dâr Mai amintim, că în urma luptelor în
ciat de episcopii acestor diecese n’au cu acest drept. Interesul ţării cere conducere verşunate dintre guvern şi oposiţie, depu Împăratul Germaniei în Spania.
tezat „credincioşii maghiari să subsorie unitară. In tote statele din Europa se în tatul guvernamental Al. Blaskovich a eşit Pentru lumea politică o nouă surprindere
petiţia; ba merge şi mai departe şi ia îm tâmplă aşa. Nu s’a întâmplat nici un abus. din partida liberală, motivându-şl eşirea cu pregătesce împăratul Wilhelm. El şi-a scur
prejurarea acâsta drept dovadă a „ne mai Iuliu Lukats: Este adevărat, că lui aceea, că adl în sensul strict al cuvântului tat deodată călătoria în Orient şi întor-
pomenitei libertăţi", de care se bucură na Dessewffy nu i-s’a întâmplat nici un rău, se legalisăză imoralitatea politică, şi acesta cerea spre casă nu şi-o va mai face prin
ţionalităţile din acest stat, putând să des- însă d-1 ministru-preşedinte nu s’a retras în urma atitudinei observate de partida Italia, ci prin Spania. Trecând peste trei
naţionaliseze cu forţa pe Maghiari! faţă de el decât atunci, când presiunea lui guvernului. mări, Mediterană, Atlantică şi Nordică,
Din espectoraţiunile foiei unguresc!, n’a avut resultat. De altfel întrâga proce împăratul Wilhelm va debarca în Cadix,
Scandal în parlamentul din Viena. făcând o scurtă visită pe pământ spaniol.
ori cât de ridicule ar fi, reese lămurit un dură a fost de aşa, că dâcă fisolgăbirăul
lucru: că adecă şoviniştii maghiari chiar din cestiune ar fi fost mai puţin conscien- In şedinţa dela 8 Nov. a parlamentu Yisita acâsta se crede, că ar fi o demon
de pe-acum proiecteză înfiinţarea de bise ţios şi om sărac lipit pământului, atunci sâu lui central din Yiena, s’a continuat des- straţie în contra Americei, care cere acum
rici gr. cat. cu limba liturgică maghiară trebuia să renunţe la condiţia lui, sâu să baterea asupra propunerii de a-se pune în insulele Fiii pine, la cari rîvnia mult şi
Germania. Afară de acâsta America vrâ
nu numai pentru Rutenii renegaţi, ci şi vină în conflict cu cuvântul dat. stare de aeusaţiune ministeriului Badeni. Şe
pentru Români, deşi aceştia, cu escepţiu- Coloman Tisza: N’are loc şedinţa în dinţa s’a început în mijlocul unui mare acum să aibă şi ea cuvânt hotârîtor asupra
nea celor dela Măcău, s’au ferit ca de chisă. Nu s’a dovedit, că Banffy ar fi voit sgomot şi s’a sfîrşit cu scandal. sorţii lumei, ceea-ce turbură circulele îm
ciumă a subsorie petiţia din cestiune. să facă pe Dessewffy a-şl călca cuvântul. După-ce s’a respins propunerea cu părăţiei germane şi poftele de stăpânire
Pănă când Banffy va rămânâ omul, care 155 contra 84 voturi şi când părea că spi universală ale împăratului Wilhelm. Visita
Din dieta ungari este adl: noi îl vom urma, căci alegerea în ritele s’au mai liniştit, se ridica deodată împăratului german va încuragia de sigur
pe Spanioli, cari pănă acum n’au avut din
tre el şi oposiţie nu ne este grea. Banffy Wolf şi ţinu un discurs forte vătămător
(Afacerea Dessewffy). a avut drept să facă ceea-ce a făcut. pentru Poloni, numind pe aceştia „popor de nici o parte scut faţă cu nesaţiosa Ame
rică — Din Madrid se anunţă, că escadra
Şedinţa dela 8 Noemvre n. a dietei Ministru Perczel şi deputatul guver licăi . Număroşl deputaţi poloni şi cehi se
u
spaniolă se pregătesce a primi pe împă
UDgare a fost forte sgomotâsâ. Cea mai namental Gajări apără de asemenea pe întorserâ cătră Wolf strigându-i:
ratul Wilhelm.
mare parte a ei a fost ocupată de discu Banffy contra învinuirilor ridicate de opo — Mişel miserabil! Un astfel de om
siunile înfocate, ce s’au făcut în şedinţa siţie. Gajâri dise, că la ce folos guvernul ticălos trebue pălmuit! Lump prusian! Conflictul franco-enejles. Cercurile
închisă asupra afacerei Dessewffy, cu care este mereu bruscat cu aceea, că a chel Spion pnisian! diplomatice din Paris sunt forte neliniştite
prilej s’au ivit scenele cele mai turbulente. tuit bani publici la alegeri. Şi oposiţia face O parte a deputaţilor se aruncară de înarmările Angliei, şi prevăd, că Anglia
îndată după deschiderea şedinţei a asemenea. asupra lui Wolf, ca să-l ameninţe, Ger va cere dola Francia să evacueze şi Bar-el-
luat cuvântul Szentivânyi Arpad, care a fă- Conte Al. Ksrolyi: Se pote, că pen- manii însă îl încunjurară. Wolf privea Gazai. Anglia tot-dâuna a ţinut la prin-
în sughiţuri şi în planşete de ţi-se strînge trântită pe sprânceana drâptă, în mâna linişte de pustietate e în tot satul. Radele la clanţa casei mari, apoi uitându-se afară
inima când o aucjl. stângă târesce sabia legată de mijlocul lui ochiului ceresc albesc casele, uliţele şi crân încet, încetinel ridică clanţa. l<Jr mai stă,
* cu o curea fărbuită şi luciosă. Stanca în gurile, mănunchi din radele lui se furişâză ascultă lung, ese pănă în pragul tindii, se
cremenită se uită prostită în tote părţile, printre ferestre. Neguţu trântit, cât e patul aplâcă par’ că ar asculta pământul, se uită
E murgul sării. Vacile alergă sbierând
şi se împart pe la casele âmenilor. Viţeii rîde la George, care stă închiondorat, nu-i de lung, în casa mare, stă aţipând cu ruâ- la Stanca... dorme... Se întorce înapoi,
sar, sbiară de bucuriă, umblă să bage ca vine să-şi crâdă ochilor. Ea se apropie în nile împreunate sub cap, âr George şi crapă uşa c.asei mari, păşesce încet... întră
cet de Neguţu, îi ia capul între mâni, îl Stanca s’au culcat pe prispă afară. George în odaiă, se uită, ascultă... îşi aude svâcni-
petele printre garduri, vacile răspund sbie-
privesce şi pe-o parte şi pe cealaltă şi sus par’ că a adormit de mult şi a întrat în turile inimei... Se apropie de pat cu ochii
retelor şi îşi lungesc gâturile pe de-asupra
vragniţelor, apoi bagă limba printre nuele pinând îl sărută şi plânge şi âr îl sărută: tăcerea nopţii, dâr Stanca n’are astâmpăr, la uşă. Fâşiile luminose ale luminii cad pe
şi îi mângăe... Femeile cu mânecile sufle „mamă, mamă, tu nu scii traiul meu de se sucesce pe tote părţile, se scolă, ese în capul lui Neguţu aşeejat pe pernă....
când ai plecat, mai bine mă lua Dumne- mijlocul maidanului, se uită la Jună, pe George stă plecat pe faţa lui, îl pri
cate, cu hârdaele în mâni, alârgă la vaci,
ca să nu scape viţeii.... deu din câsul ăla.. u uliţă, la George unde dorme, pe urmă în vesce din cap pănă la piciâre, se plâcă
cet, pe furiş cu ochii la prispă se ridică binişor, îşi adie buzele pe faţa lui, îl mân
George scrâşnesce din dinţi, îşi strînge
De departe se aud venind spre sat la ferâstra casei mari, îşi pune mâna drâptă găe încet cu mâna, îl mai sărută încă
pumnii, s’ar repedi la ei şi i-ar sfărîma de
sunetele clopotelor şi cântecul de fluer al
năcas. la sprâncene şi se uită lung în odaiă, of- odată..., dă să plece, lacrămile îi curg şi-
ciobanului, cântec înăbuşit de pulbei’ea ri
tâză şi se întorce la prispă: „dârme bine roe pe obrazu-i încreţit. Merge cu spatele
dicată în văzduh de oile, cari vin încet cu — Er ai început câbe, âr ? m’ai bă
puiul mamei“. Când să se trântâscă pe spre-prag şi cu faţa spre pat şi... tot dân-
capetele în jos ca nisce călugări pocăiţi. gat în mormânt... Şi tu ce cauţi mă? De
prispă se ridică George şi cu ciudă repede du-se înapoi de-odată se isbesce de Stanca
O suflare de vânt mişcă frundele ră- ce nu ţi-ai vătjut de trâbâ acolo ? Te iei la Stanca: „ia vedl, te încalţ, de sculăm încremenită la uşă... şi tresare.
* »
sucite ale porumbiştilor. Arborii fâşăe uşor după asta? Eşti un nătărău. Plângeţi ca satul în piciore. Culcă-te odată să nu te — Da, ce făcuşi George? Oe-i asta?
ele adierea caldă şi sgomotul lor se ames muerile! mai aud suflând!...“ Yisecll ?
tecă cu scârţăitul prelung al puţurilor şi — Nu tată, mi-a dat drumul şi am Din sat se aude din când în când — Ia fugi încolo şi tu nu mai băga
cu lătratul-miorlăit şi leneş al cânilor venit să vă văd. câte un lătrat în vis al vre-unui câne nă tote în s â m ă . . . şi ştergându-şl faţa cu
•din sat. — Destul!... căjit, apoi âr linişte cerâseă. Stanca aţi- amândouă mânile, se perde printre copacii
In faţa casei lui George se opresce * pesce... „puiul mamei... puiul mamei... din dosul casei...
o căruţă şi din ea sare un soldat îmbrăcat E noptea târejiu. Cerul albastru cu dorme" der de-odat tresare... („Conv. Lit.“)
cu o haină cenuşiă închisă împodobită cu milionele i de focuri depărtate privesce George se scălă binişor şi în vârful
nasturi aurii. Pe cap o bonetă albastră tăcut pământul cu ochiu-i mare şi alb. O degetelor se furişâză în tindă, pune urechia
