Page 111 - 1898-10

Nr. 237—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina

cipiul, că Francia n’are ce căuta în Sudan, trală în 22 şi 23 Decemvre a. c. în sala reuşit toţi trei şi au fost proclamaţi de a- El încă luă de soţiă pe o văduvă, care l’a
âr decă pănă acum ea n’a cerut ca Fran- de concerte de acolo cu concursul mem­ leşl. Acâsta spre onârea alegătorilor aces­ început îl chinuia cu gelosia. Mai târdiu.
cesii să evacueze teritorii, a făcut’o numai brilor dela „Burg-theater din Viena. Pen­ tui cerc. însă ajunse ea mai mare în casă, aşa că
44
pentru-că armele ' englese nu biruiră încă tru acesta numita reuniune a cerut permi­ Apatia Românilor va dispăre de pre­ odată, când nevasta s’a dus la rudele ei,
asupra lui mahdi. După-ce însă acesta s’a siunea consiliului orăşenesc. Consiliul însă tutindeni pe dată ce conducătorii lor vor "Wesley scrise acelora: Eu n’am părăsit’o,
întâmplat, ea pretinde cu energie evacuarea în şedinţa sa de alaltă-erl a botărît, că sci să-şi facă datoria. nici n’am mânat’o nici când, dâr nici nu
u
lui Bar-el Gazai. Răspunsul Franciei atârnă „nem lehett! (nu se p<5te), „deâre ce nu Un alegător. o voifi chema-o. Şi aşa şi făcu, că nici la
dela ce va c^ice Rusia. Se asigură, că voesce (consiliul), ca în sala de concerte îmormântarea ei nu s’a dus Wesley.
Rusia va sprigini pe Francia îu dreptul să se jâce piese nemţesc! . C o n v o c a r e . Principele Merlborongh îşi iubea so­
14
său faţă cu Anglia. — De altfel înarmă­ ţia fârte mult şi totuşi a trebuit să sufere
Mare tempestate cu grindină. Din Sa- Pe basa încredinţării comitetului cen­
rile Angliei au atras atenţiunea tuturor nespus din partea frumâsei, dâr nemilosei
lonichi se scrie cu data de 24 Octomvre tral al „Asociaţiunii pentru literatura ro­
statelor şi ele se consideră, oa o amenin­ şi grobianei sale soţii, Sara. Odată se cer­
44
următârele: Joi sera elementele naturei mână şi cultura poporului român Nr. 418
ţare la adresa Europei întregi. Alţii însă şi-au deslănţuit tâtă furia lor asupra ora­ --898, am onâre a convoca pe toţi membrii tară şi fiind-eă pe principe nu l’a putut nici­
cred, că înarmările acestea sunt îndreptate decum scote din liniştea sa, a încercat to­
14
şului nostru, a eâdut o grindină mare, cum „Asociaţiunii şi pe toţi spriginitorii c.ul-
mai ales în contra Rusiei, âr la acâsta u tul, ba în cele diu urmă Sara şi-a tăiat
nu s’a mai pomenit. Tempestăţile cele mai turei poporului român din despărţământul
scrvesce de bun prilegiu şi pretext ces- mai’i cu grindină, despre cari amintesce XXII (Turda) la adunarea constituantă, părul său cel frumos şi l’a pus într’un loc,
tiurea Faşodei şi Egiptului. unde principele trebuia să dea eu ochii de
meteorologia, sunt cele din anii: 1697 în oe se va ţinea în 26 Novembre st. n. a. c.,
Fluitschire, 1703 în Perche, 1822 în Bonn, la 3 ore p. m. în şcâla română gr. cat. el. Îşi pâte ori cine închipui ce surprinsă
SOIRILE DILEL 1829 în Gazorta în Spania şi în 1829 în din Turda veebiă. a fost Sara, când după mârtea principelui
Constantinopol, pe tote acestea însă le-au Ordinea de cţi: 1) Deschiderea adu­ îşi afla părul tăiat între obiectele mai .de
— St9 Octomvre v. întrecut cea de acum. Grindina căcjută nării prin delegatul comitetului central. 2) valâre ale soţului ei._ Pănă oând principele
Pentru congresul electoral, ce va ave acum de curând la Salonichi a fost, de Constituirea biroului. 3) Insorierea mem­ a trăit, n’a pomenit nimic despre păr. Cât
să alegă pe viitorul (imetropolit român gr. mărimea lămâelor şi grea de câte 250 pănă brilor şi încassarea taxelor. 4) Alegerea de mult se temea principele de soţia sa se
or., a fost ales adl în Braşov ca deputat la 300 grame. Nu este, aprâpe nici o casă, comitetului cercual. 5) Alegerea unei co- pote vedâ mai bine dintr’o epistolă a lui,
din cler d l protopop al Treiscaunelor D. al cărei coperiş să nu fiă total sdrobit. misiunl pentru verificarea procesului verbal. în care scrie : „De present mă aflu în faţa
Coltofeanu. Coperişul oficiului de vamă, care e acope­ I. Vlăduţiu. unei oştiri de 60,000, oare este cea mai
rit cu tinichea şi de desupt de acesta mai renumită âste din lume şi are de coman­
Lueger şi statua lui Hentzi. Alaltăerl
are şi nesce scânduri grâse de 2 cm., a dant pe cel dintâiă beliduoe din lume, dâr
s’a ţinut în Penzing o întrunire a parti­ ULTIME S O I R I pentru acâsta nici vorbă să mă tem de ei,
fost de tot găurit. Norocul, că tempestatea
dului creştin-social, la care a participat şi
a fost nâptea, de era însă cfiua, mulţi 6- Lligoş, 9 Noemvre. Erif s’au ţi­ ca de tine, scumpa mea, când eşti înfu­
Dr. Lueger, primarul Vienei. Vorbind des­ 44
menl ar fi fost omorîţî. Coperişele de ţîgle nut aici alegerea a 4 membrii pen­ riată .
pre statua lui Hentzi, Lueger cfise: „Tre-
sunt formal măcinate, t6te ferestrile sdro- tru congregaţia comitatensă, şi s'au Renumitului scriitor Addison după
bue să li-se arete în cele din urmă Ma­ multă curtezare în sfîrşit i-a succes la anul
ghiarilor, că mai sunt încă guverne ade­ bite şi în casele fără coperişe plâia toren­ ales toţi cei patru candidaţi ai partidu­
ţială le-au umplut. Paguba este enorm lui naţional român, şi anume : Iuliu 1716 să ia în căsătorie pe văduva contesă
vărat austriace. In oraşul Buda, unde sol­
de mare. lanculescu, Coriolân Bireescu, Dr. Warwick. Şi acâstă nobilă contesă trata cu
daţii viteji şi-au vărsat sângele pentru îm­
Petru Barbu şi Dr. Corneliu Jurca. soţul ei, ca o princesă turcâscă cu un
părat şi patrie, se ridică un monument, Avis. Dela magistratul oraşului Braşov sclav. Poporul încă vorbea, că în castelul
„ aşa numit al lui Hentzi. Monumentul acesta primim următârele: La medaliile comemo­ Budapeşta, 9 Noemvre. Acjî dieta „Holland-House — acâsta era reşedinţa
44
braşî a ţinut şedinţă închisă îu afa­
este îndepărtat acum, se va aduce la Viena rative pot reflecta toţi amploiaţii orăşe­ lui Addison — afară de Singura părechie,
cerea Dessewffy. Au vorbit Apponyi,
şi îl vom ridica aici între stâgurl fâlfăi- nesc! şi comitatensî, precum şi servitorii a! treilea n’ar mai putâ locui ca âspe, şi
Polonyi. Horanszky şi Sima din par­
tore. Spirite al lui Hentzi, mângâie-te, în pensiune, cari cel puţin au 10 ani de mai ales când acela ar fi „pacea .
44
tea opoaiţiei, er din partea guver­
mângăiaţi-vă spirite ale soţilor lui, căci serviciu. Anunţările, pe lângă arătarea de­ Sir Richard Arhvirght, inventatorul
nului Lukâcs, Orley, Stef. Tisaa şi
stâgurile din nou vor fâlfăi şi statua va fi cretului de pensionare, sunt a-se face pănă maşinei de tors, s’a despărţit de soţia sa,
ridicată acolo, unde voi v’aţl vărsat sân­ la 12 Noemvre, 10 ore a. m., în oficiul Max Falk. Horanszky a provocat pe din causă, că ea avea deosebită plăcere a-i
Banffy se dea socotbla asupra cassei
gele pentru împărat şi patrie şi viaţa v’aţî primarului orăşenesc. sdrobi bărbatului t6te modelele.
jertfit’o". partidei liberale pe timpul alegeri­ James Watt, inventatorul puterii vapo­
Obiecte aflate. In decursul lunei lui lor. Decă n’o va face acesta, atunci
Societatea de cultură macedo română. Octomvre au fost aflate în gările şi cupe- e basată presupunerea, că ministrul- rului, cu prima soţie a trăit forte fericit,
Consiliul de 35 ani al sooietăţei de cul­ ele tramvaiului dela Braşov, următârele o- preşedinte a câştigat banii pe cale dâr cu a doua a păţit’o. A doua soţie a
tură macedo-română, întrunit la 25 Oc­ biecte, pe cari păgubaşii le pot ridica dela imorală. lui Watt avea mare plăcere, ca tâtă (ţiust
tomvre în şedinţă ordinară, sub presidenţia direcţiunea tramvaiului: un baston de tres­ să măture şi să prăvuiască. Mătura şi
d-lui V. A. Urechiă, după-ce a ascultat tia, o umbrelă, nn sbiciu, o umbrelă de BuCUreseT, 9 Noemvre. S’a răs­ cârpa de prav nici când n’o lăsa din mână.
darea de sâmă asupra activităţei societăţei mătasă şi altă umbrelă numai pe jumătate pândit svonul, că ministrul de res- Oând acâstă femeiă mergea sâra la culcare
care de alt fel a fost spornică, a votat cu de mătasă. boiu, generalul Berendeiu, şî-a dat şi bărbatul ei mai avea ceva de lucru, ori
44
unanimitate regulamentul societăţii, a decis dimisiunea. „Constituţionalul îare- avea vr’un âspe, stîngea luminarea dina­
darea unei representaţiunl teatrale la 20 Teatru german. Desâră se va da co­ gistrăză soirea, că şi ministrul de intea nasului. Cine scie, pote, că Watt
Novembre şi a unui bal în Februarie. A media „Mădchenschwilre de Moser. culte ar fi dimisionat. n’ar fi inventat puterea vaporului, dâcă so­
mai hotărît, după propunerea d-lui Ure­ De închiriat se află o odaiă bine mo­ Viena, 9 Noemvre. Situaţia e ţia lui nu l’ar fi chinuit atâta, deâre-ce de
chiă, formarea unui comitet permanent de bilată, relativ destul de eftină şi cu ser­ cât se pdte de critică. Cele mai multe ori treceau săptămâni întregi şi el
domne, cari să adune fonduri pentru so­ viciu prompt, în Strada cimitirului Nr. 10, multe (ţiare aecentuăză, că parla­ nu eşia din laborator.
cietate, şi elaborarea unui regulament al vis-a-vis de gimnasiul român. mentul va fi disolvat şi pactul se va Fârte mult a suferit din partea so­
acestui comitet. introduce pe basa § lui 14. ţiei sale şi Avram Lincoln, care ca şi cum
Paris, 9 Noemvre. Lui „Echo ar fi presimţit, că ce-1 aştâptă îu căsătorie.
Conferinţa contra anarchiştilor este
Alegerile în comit Făgăraşului. de Paris i-se comunică din Tou- Când era hotărîtă diua cununiei, nu se pre-
44
convocată pentru 24 Novembre şi, după lon, că întrăgă escadra din Medi- sentâ la miresă. Şi când a plecat cu mi-
44
.„Italia , va ţină şedinţele sale la palatul — 8 Noemvre 1898.
terană a primat ordin, se stea gata râsa la cununie, cine-va îl întreba, că unde
Oorsini. Guvernul italian va formula 5 pro­ Onorată Redacţie! O frumâsă probă de plecare. Fournier, comandantul merge. Lincoln răspunsa: „Mi-se pare, că
puneri, cari au fost acceptate deja de o de bărbăţie românescă — având în vedere suprem al marinei, a fost chiămat la iad ! M
parte a puterilor. trecutul — au dat alegătorii români din la Paris.
cercul Branului în 7 Noemvre n. în Toha-
Cutremure de pământ. Din Triest se D I V E R S E .
nul-vechiă, 'unde s’a făcut alegerea a trei
anunţă, că alaltăerl un cutremur tare de V a r i e t a t e . Onore de tâlhar, pilele trecute mai
pământ, ce a ţinut două secunde, s’a membri în congregaţia comitatului Fă­ o mulţi făcători de rele au spart şi jăfuit
găraş. pantofului. Tiţian, renumitul
simţit acolo la 11 6re şi 40 minute de di- nâptea o prăvâliă din Berlin, âr diminâţa
Din parte oficiâsă a păşit ca candi­ pictor, deşi nu devenise el renumit prin
mineţă. — Un cutremur tare s’a simţit la foile locale aduceau care de care rapârte
dat protopretorul cercului Bran, George arta lui, totuşi cronica îl numesce renumit
11 âre şi 35 minute şi la Zara. La Ben- mai detailate despre acest jaf arătând, cum
Urdea, apoi medicul comunal Simion Stoica din causă, că el în tâtă diminâţa trebuia
•eovac, în urma a două cutremure tari, mai s’a întâmplat lucrul, cum cu obiectele jăfuite
din Bran şi notarul cercual Balco Kâroly să-şi dea sâma soţiei sale, Oecilia, pănă la
multe case au suferit stricăciuni. etc. Poliţia a pornit cercetare, ca să afle pe
din Tohanul-vechiîi. cel din urmă crucer. Tiţian de altmintre­
tâlhari, dâr înzadar. Mai târcjiu însă, înşi-şî
Budgetul cultelor în România. Budge­ Românii ţinând cont de posiţia pro- lea era om cu bani destui în buzunar, şi
ar
răufăcătorii au trimis unui <fi local o
tul ministerului instrucţiunei publice pe topretorului George Urdea, care în acest fără de aceea şi om vial, dâr diminâţa pe
epistolă anonimă ca rectificare, în care se
viitorul exerciţiu financiar prevede la chel- oficiu a fost numai de curând ales, l’au sărmanul pictor îl durea grozav capul, nu
spune: „Rapârtele (fiarelor despre sparge­
tuell suma de 28.000.000 lei, cu un spor luat în numărul candidaţilor lor. Ca al doi­ dor din causa, că ar fi avut „Katzenjam-
rea întâmplată ne vatămă adânc în onorea
de 800.000 lei faţă de budgetul exerciţiu­ lea candidat a păşit protopopul Ioan Ban mer , ci mai mult din causă, că îşi fră­
w
nostru, deârece obiectele jăfuite preţuesc
lui curent. din ZârnescI er preotul din Tohanul-vechiă mânta creerii, cum, ore ce să-i minţâscă
mult mai puţin, decât s’a scris în (fiare.
Moise Brvmboitî, ca al treilea candidat. soţiei sale.
La serviciul maritim român se lucrâză Intr’un portofoliu, cu durere trebue să măr­
Preotul George Enescu din Moeciul 'Andrea del Sarto a luat în căsătoriă
actualmente pentru alcătuirea unui tarif turisim, n’au fost 94 mărci, ci numai 61
de jos, care voia să candideze şi dânsul, pe o văduvă tînără, a cărei gelosie neba-
direct din Westfalia, provinciile de Rin, mărci, er orologiul furat nu e de aur, după
pentru buna reuşită în diua alegerei s’a sată l’a urmărit pe Andrea totă viaţa. îna­
■Olanda, via Rotterdam-Constanţa-Brăila- cum aţi scris; pe el am căpătat numai
retras. In modul acesta Românii spriginin- inte de nuntă de multe-orl îl cerceta prie­
14
Galaţi, pentru tâte staţiunile române. Decă 2 mărci . — Epistola a fost predată po­
du-se frăţesce, au pus temelia unui bun tinii săi, dâr după nuntă pe rând toţi l’au
-acest proiect se va realisa, atunci se va liţiei.
început. părăsit, deâre-ee toţi se temeau de gura
pute expedia de pildâ un transport din Trandafiri negri, piarul din Peters-
Majoritatea voturilor au întrunit’o 1) rea a soţiei sale. Când odată Andrea se burg, „Novosti scrie, oă unui Muscal, mare
44
Colonia cu taxe directe şi reduse pe basa
Protopretorul George Urdea 170, 2) preo­ îmbolnăvi, soţia lui temându-se să nu se amator de trandafiri, cu numele FetisOw
-unui singur fract direct la Buzău, Plo- din Woronesch, după o încercare de 10
■eştl etc. tul Moise Brumboiu 148, şi 3) protopopul infecteze şi ea, l’a părăsit. ani i-a succes a afla un metod de îngrijire
Ioan Ban 109 voturi. întemeietorul metodiştilor, John Wes-
a trandafirilor, prin care face, ca ei să
. „Nem lehett! Reuniunea de bine-fa- Celelalte 84 voturi date s’au împărţit ley, era un om mărinimos, aşa că de-odată
u
producă flori negre. Se dice, că trandafiri
-cere a damelor din suburbiul losefin între notarul Bako, medicul Stoica, preo­ mai multe femei s’au putut lăuda cu atrac- de aceştia vor fi espuşl în Londra.
,(Bpesta) a voit să dea o representaţie tea­ tul G. Babeş, etc. Aşa candidaţii noştri au ţiunea lui. Der l’a ajuns şi pe el sortea.