Page 113 - 1898-10
P. 113
REDACŢIUNEA, „gazeta* iese în uscare
Mministraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentrn Austro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 f!., po 66se luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentrn România şi străinătate:
nu se retrimct.
Pe un an 40 franol, pe şăse
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
BINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Dumineci 8 franol.
nrmătdrole Birouri de anunolurl: Se prenumeră la toto ofi-
In Tienn: M. Dukes Naohf. ciele poştale din întru şi din
Hnx Augonfold & Emerloh Losner. afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Soholek. Rudolf Mosso.
A. Oppellkn Naohf. Anton Oppollk. Abonamentnl pentrn Braşov
InBudapesta: A. V. Qoldber- Âdmmistraţiunea, Piaţa maro,
por, Ekstoln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
burg.- Marolyl 4. Uobmann. I.: Pe lin an 10 fl., po şese
PREŢUL IHSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe' trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o coldnit 6 or. Cu dusul în casă: Po un an
şi 30 or. timbru pentru o pu- ■A. ZT T T 3L, L Z Z X . 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicaro. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atăt abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi inserţiunile
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 238. Braşov, Sâmbătă 31 Octomvre (12 Noemvre). 1 8 9 8 .
Alegerile municipale. mit contra nâstra din partea adver sâu altul caută a-se refugia de pe prescrie simplu jurământul militar. Acâsta
sarilor în acâstâ luptă constituţio câmpul luptei, punând comoditatea este causa, că soldatul nicl-odată n’a înţe
Cine n’ar aci, ori n’ar vrâ se nală, nu sunt luate în sâmă, plâu- şi interesele sale private mai pe sus les esplicarea, ce s’a dat acestei statue în
înfelâgă marea însemnătate a alege gerile nâstre nu sunt aucjite şi sus de interesele obştesc! ale poporului, dilele agitaţiunilor politice. Soldatul însă
rilor municipale, în al căror toiu ne ţinute de nimenea, înafară de noi, din sinul căruia au eşit. înţelege, că acum, în virtutea raporturilor
aflăm tocmai acum, n’are decât se âr putinţa de a ne organisa şi întări locale schimbate, sub influenţa unui eveni
privescă la luptele energice, ce se după voinţă pentru susţinerea lup ment trist, statua se strămută, dăr nu pen-
destăşură din causa lor mai ales în tei ne este luată prin ucazuri minis Armata, statua-Hentzi şi Maghiarii. tru-ca să fiă ascunsă, ci ca să fiă dată senti
unele comitate ale Ungariei. teriale. In paharul de bucurie al Maghiarilor, mentului fidel de scutire şi respectare a tineri
întocmai ca şi la alegerile die- Pe lângă tâte astea, cu cât mai ce l’au golit din prilejul prea înaltei ho- mei militare.
tale, mamelucii guvernamentali de dificilă este lupta, cu atât mai impe tărîrl, ca statua lui Hentzi să fiă depărtată „Ou dureros respect salută armata
prin comitate nu se sfiesc a recurge rios ni-se impune. Congregaţiunile de pe piaţa sf. George din Buda, ‘,a rămas statua împărătesei Elisabeta, ce se ridică
la cele mai detestabile mijlbce pen comitatelor sunt pentru noi acjl sin şi un picur de amărâlă, pe care vrând ne- din doliul estraordinar şi plin de iubire al
tru de-a face, ca candidaţii oposi- gurul teren, pe care ne mai putem ma vrând vor trebui să-l bea. domnitorului şi poporului; ea simte, că ni
ţional! se fiă scoşi de prin congre- nifesta în luptă ca Români. De aceea Foia oficială a armatei, „Armeeblatt , meni altul n’ar fi demn a ocupa locul is
a
gaţiunî, orî cel puţin numărul lor se datori suntem de-a face tot ce ne stă publică un comunicat adresat armatei de toric al statuei luptătorului fidel, dâr tot
fiă redus la un minim, care se nu în putinţă pentru a nu perde şi cătră ministrul comun de răsboiă, prin care odată e plină de recunoscinţă faţă cu
fiă în stare a contrasta voinţei fiş- acest teren, decă forţa împrejurări vrâ să se dea un fel de esplicare a stră acea hotărîre împărătâscă, care dă es-
pănesci a cetelor guvernamentale. lor nu ni-ar permite chiar a-1 mai mutării statuei lui ’Hentzi — lucru ce se presiune prin vorbă şi faptă gratitu-
Un cas destul de caracteristic lărgi. întâmplă între astfel de împrejurări, cari dinei prea înalte faţă de însemnătatea sta
pentru a oglinda abusurile, ce se Alegerile municipale, ce decurg nu pot să vateme de loc sentimentul de tuei luptătorului; se plâcă înaintea acestei
sevîrşesc şi la aceste alegeri din par acum, nu trebue să lase în nepăsare fidelitate şi consciinţa armatei. Acâsta cu hotărîrl în firma consciinţă, că statua lui
tea mamelucilor guvernamentali, a pe nici unul dintre conducătorii ro atât mai puţiu, că statua se va ridica ârăşl Hentzi nu pierde nimic din strălucirea ei
fost sulevat alaltă-erl în camera un mâni de inimă, cari datori sunt a în mijlocul terasei dinaintea scâlei de că vednică -prin schimbarea locului Şi se
gară din partea deputatului-abate face în cercul lor de influinţă tot deţi pentru infanterie din Budapeşta, de plâcă înaintea faptei prea înalte, deâre-ce
Ioan Molnâr. In motivarea unei in posibilul pentru reuşita unor candi asupra colinei, în care vor fi aşedate ră e convinsă şi despre aceea, că naţiunea
terpelări, ce a adresat’o ministrului daţi din sinul nostru, independenţi, măşiţele eroicilor luptători şi apărători ai maghiară, ^care accentuâză cu atâta căl
unguresc de interne, el arătă, că pe harnici şi de inimă, cari în viitârele Budei, cari pănă acum zăceau în cimitirul dură sentimentul ei cavaleresc, nu va mai
(filele de 3 şi 4 Noemvre au fost congregaţiunl să fiă în stare a re- militar din Buda. denega respectul, ce se cuvine statuei ridicate
fixate alegerile municipale în comi presenta cu demnitate şi bărbăţia Despre acesta Majestatea Sa monar- datoriei militare fidele.
tatul Comornului, unde „partida po cuvenită interesele poporului român chul a dat şi un ordin pe armată (Befehl- „Să se ridice dâr statua în noua ei
porală" se ţine fbrte bine. Conducă din comitatele lor. schreiben), al cărui cuprins se află în par splendâre de-asupra locului de repaus a
torii acestei partide au făcut tăie E mai mult, decât dureros, că tea primă a comunicatului din „Aimiee- acelor luptători fideli, a căror memorie o
a
pregătirile, ca la alegeri să reuşâscă atât de puţin s’a lucrat şi se lu- blatt . Acest ordin l’a trimis deja minis eternisâză; ridice-se, înălţată de nou prin
candidaţi de ai lor. Alegătorii se crâză la noi pe acest teren. Ceea trul de răsboih comandantului corpului IV împăratul şi regele în faţa capitalei ma
adunaseră în număr mare şi reuşita ce nu s’a făcut însă pănă acum, tre de armată din Budapeşta, cu îndrumarea ghiare, liberată de sila nedrâptâ a urei po
candidaţilor „partidei poporale" era bue să se facă în viitor. Bărbaţii de să-l facă cunoscut tuturor regimentelor. porului, dinaintea acelei case, unde tine
sigură. Văc}endu-o acâsta însă, pre încredere ai Românilor, cari vor Etă comunicatul din „Armecblatt“ : rimea militară este educată în evangeliul
şedinţii alegerilor în momentul din primi să fiă aleşi în congregaţiile „Monumentul, pe care gratitudinea fidelităţii militare, crescendu-o ca luptători
urmă se tăcură bolnavi şi nu voiră comitatelor, vor trebui se şî tragă împărătâscă l’a ridicat pe piaţa St. George neînfrânţi. Tinerimea acâsta pote privi cu
să se presente şi să conducă alege bine pe sâmă de datorinţa, ce o au, din citadela odinioră a Budei, acelora, cari admiraţiune pe Hentzi şi soţii săi, şi şi na
rile, aşa că alegătorii, cari se adu căci nu pentru aceea sunt aleşi, ca în anul viforos 1849 au apărat eroicesce ţiunea maghiară va privi-o, înţelegând clar
naseră din depărtări mari, trebuiră să figureze numai cu numele, ci ca acest loc, se va ridica în alt loc vrednic sfintele virtuţi, curagiul şi fidelitatea".
să se împrăştie fără a fi făcut nici să lupte şi se apere interesele po de însămnătatea lui. Pe piaţa din nou „Magyar Hirlap" publică din până
o ispravă. Acăsta s’a întâmplat de porului în congregaţiunl cu totă pu arangiată a St. George se va ridica statua unui politic maghiar un proiect de adresă
odată în cinci cercuri electorale, terea sufletului lor. Tocmai fiind-că împărătesei-regine Elisabeta, fericita soţiă cătră Majestatea Sa, pe care-1 reco
unde pretutindenea aveau să reu- ne aflăm în împrejurări atât de fidelă a supremului domn al armatei, însă mandă „naţiunei", ca în spiritul lui să re-
şescă candidaţii „partidei poporale". grele şi vitrege, datorinţa lor este de însemnătatea piosă a celeilalte statue se clameze la Coronă în contra ridicării sta
E uşor de înţeles pentru ori afli mai mare ca tot-dâuna de-a nu va ţinâ sâmă în deplină măsură. După res tuei lui Hentzi pe locul amintit în „Armee-
cine, că n’a fost cu putinţă să se lăsa neesploatat şi acest teren, ce taurarea ei vrednică, statua acâsta va fi blatt". In proiectul din cestiune se arată
bolnăvâscă de-odată cinci preşedinţi ni-a mai rămas pentru a ne pute ridicată în mijlocul terasei, ce se întinde marea însufleţire, cu care Maghiarii au în
electorali din cinci cercuri ale ace manifesta, în faţa adversarului, ca dinaintea scolei militare de cădeţi pentru tâmpinat hotărîrea prea înaltă, ca în locul
luiaşi comitat, unde şansele victo popor consciu de drepturile şi dato- infanterie din Budapeşta, de-asupra colinei, monumentului de pe piaţa Sf. George, să se
riei le avea o partidă oposiţională, rinţele sale. unde vor fi aşeclate şi osămintele luptăto înalţe statua împărătesei-regine. Acum însă,
în timp ce în alte cercuri, unde can Decă acestea le cjicem faţă cu rilor căcjuţî îu apărarea vitejâscă a cetăţii că monumentul lui Hentzi s’a decis, chiar
didaţii guvernamentali aveau mai membrii aleşi, nu mai puţine sunt Buda. Cheltuelile cu restaurarea, transpor la locul prea înalt, a-se reînălţa pe terasa
multe şanse, alegerile s’au putut ţine aşteptările nâstre şi faţă cu viriliştii. tarea şi ridicarea din nou a statuei, le va institutului militar de cădeţi din Buda
la timp şi dintre preşedinţi nici u- Să nu caute nimer.I a-şî scusa ne- acoperi Majestatea Sa. In urma acâsta sta peşta, „naţiunea" se vede cuprinsă de o
nul nu s’a bolnăvit. gligiarea acestei datorinţe cu „dis- tua, contra diferitelor versiuni, va fi ridi nouă mâhnire şi nemulţămire, — căci:
cată în faţa acelui loc, pe care generalul- „Ridicarea statuei lui Hentzi în Un
Se vede, cât de colo, că „în- gustul", ce cjic, că i-au cuprins după
maior Henrich Hentzi, colonelul Alnoch şi ca- garia, fiă în loc public, fiă în loc ascuns,
bolnăvirile" d-lor preşedinţi s’au în atâtea „desamăgiil". Dâcă e vorba
meradii lor de arme l’au apărat pănă la ultima numai cu scopul, ca să dăm cinste şi gra
tâmplat la comanda dată de sus. de disgust, atunci cine âre dintre
picătură de sânge! Ea va sta acolo dinain titudine spiritului acestui general, ne umple
Mâna cea lungă a guvernului lu- noi n’ar avâ cuvânt de-a se provoca
tea tinerimei militare, căreia îi va apărâ tot- de cea mai aăencă durere, ne amâresce pe
ereză şi la alegerile municipale, cău la el, invocându-1 ca motiv al ne-
dâuna, ca o amintire pururea neştârsă' a toţi şi însămnâ o umilire a Ungariei". Mai
tând a paralisa oposiţia şi pe acest gligenţei sale?
teren. Cine-i în luptă, nu pâte fi scu faptei eroice de împlinirea datoriei mi departe:
litare.
Der cât pentru Unguri, fiă ei tit de lovituri, dâr este caracteris „Dâcă e fapt, că statua acâsta se va
„In înţelesul acesta armata va saluta ridica într’un loc, unde tinerimea maghiară
chiar şi din „partida poporală", tot tica omenilor laşi, când aceste lo
transportarea statuei, ca o resolvare atât îşi primesce educaţia militară, şi se ridică
mai este o mângâiere, căci cel pu vituri „disgustă" pe luptător şi-l fac
de nobilă şi firâscă a acestei cestiunl, al ca semn, în ce spirit trebue servit împă
ţin au unde să facă un protest şi a se retrage de pe câmpul luptei,
cărei caracter politic nicl-odată n’ar fi fost ratul austriac pentru a putâ progresa pe
se găsesc destui, cari să asculte şi adese-orî înainte chiar de-a fi păşit permis a-se atinge. Henrich Hentzi şi lup- cariera gloriosă militară, faptul acesta şi
eă susţină plângerile lor. pe el. Cu cât mai aspre sunt lovi
tărorii lui şi-au sfîrşit viaţa bogată în fapte esplicarea acâsta stă faţă ’w faţă cu senti
Neasemănat mai grea şi mai turile, cu atât mai înferbântaţî trebue de onore pe ruinele unei cetăţi, a cărei mentul public al Ungariei întregi... Nici
anevoibsă e situaţiunea pentru noi să fia luptătorii. apărare li-a încredinţat’o supremul domn al odată aşadâr nu vom fi în stare a-ne
şi în privinţa acâsta. Adversarul, cu In aceste timpuri de grea în armatei; ei au fost fideli datoriei lor, pen dumeri, ca în armata acâsta să ni-se
care noi avem bă ne luptăm, nu cercare, să nu conteze nimeni din tru care au jurat, în Buda, cum în tot- pună ca esemplu acel spirit, care a voit
este numai un partid, ori mai multe tre noi la stima şi recunoscinţa na- dâuna şi ori şi unde ar fi făcut faţă cu să ne asuprâscă, să ne subjuge, şi care ni-a
partide, ci tâte partidele unguresc! ţiunei sale, fiă de orî-ce posiţiă so orl-care inimic, fiind-că ei nu cunoscură forţat la proprie apărare. Depărtată fiind
împreună luate. Abusurile, ce se co cială, pe cât timp sub un pretext altă direcţie politică, decât aceea, care o statua lui Hentzi, nu vrem să-l cinstim nici
