Page 114 - 1898-10

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI ___ ____ _________Nr. 238-1898.

mai mult, nici mai puţin, decât am suferit’o când el rămâne ceea ce este. Dâcă nu se Din clubul liberal maghiar. cele eterne a fericitului Metropolit Miron,
caveleresoe... Statua lui Hentzi sâu să se va repara acâsta declarare, atunci ea în- accentuând îndeosebi, că multe supărări a
„Budapesti Hirlap" primesce dela un
ridice afară de frontierele Ungariei, seu sâmnă, că constituţia ungară este suspen­ avut de îndurat înaltul prelat în decursul
membru al clubului liberal (guvernamental)
dâcă nu, să rămână în locul ei de acum, dată. Să nu ne jucăm cu cuvintele, Banffy vieţii sale, neputând întră la toţi în voiă,
până când va sosi epoca, care prin armo- a ameninţat într’adevăr pe numitul fisolgă- nisoe informaţiunl forte preţiose asupra acuma însă e scutit de orl-ce supărări din
niă va pută să resfire disarmonia din metal". birău, căci o ameninţare este aceea, când spiritului ce domnesce în acest olub faţă partea lumii şi are numai a-şl da sâma în
u
Acestea le grăesce „Magyar Hirlap , puterea publică esercită presiune asupra ou evenimentele cailei din parlament. faţa înaltului Judecător ceresc. In rugă­
âr noi le-am înregistrat, pentru-ca să ară­ aceluia, care nu vrâ să se supună. Că fisol- După acestea informaţiunl, membrii ciunea căldurosă dela finea parenesei, im­
tăm picurul de amărâlă, de care am vor­ găbirăului nu i-s’a întâmplat nici un reu, olubului nu-şi frământă de loc creerii cu plorând graţia cerâscă pentru defunot,
bit mai sus. Nu încape îndoială, că aface­ acesta dovedesce numai atât, că n’a putut ceea-oe se petrece în dietă; ei se portă ca amintesce şi de lăudabilul sămn de pietate
în cele mai liniştite timpuri. Sala cea mare
rea acâsta va da încă mult de lucru lui să i-se întâmple, fiind-eă el era indepen­ a iniţiatorilor universitari români şi cere
Banffy. Se vor ridica furiile arpadiane dent în privinţa materială şi morală. Nu a clubului nu este cercetată decât de 8—10 binecuvântarea cerului asupra lor.
ârăşl în contra eroicului general dela 1849 aşa însă se întâmplă cu omul sărac şi de­ deputaţi membrii, cari conversâză încet
şi se va pune la oale o agitaţie şovinistă pendent. Dâcă sistemul acesta, erigiat de despre cele ce se petrec. Ceilalţi cetesc In causa tricolorului. „Tribunei" i-se
rară în felul ei. ministru-preşedinte ca maximă, va mai dăi­ (jiare, se retrag prin odăile aparte şi dau anunţă din Câmpeni, că multe femei ro­
Dâr Maghiarii ar trebui să-şi dea nui, atunci parlamentul a murit. la cărţi şi joeâ biliard. Singur în jurul mâne din acele părţi au fost prigonite şi
sâmă despre adevărul, că nici un suiş fără Ştefan Tisza: Vrâ să încunjure o po­ meselor asediate de cartifori domnesce pedepsite pentru purtarea tricolorului na­
coborîş. lemică şi se ocupă numai eu un incident. viâţă mapsgomotosă, âr din odăile acestora ţional la costumul lor. Yolniciile gendar-
este eschisă politica. merescl comise în acâstă afacere, sunt cu­
Ministrul-preşedinte a chiămat la sine pe
Spiritele sunt cuprinse de o resigna- noscute. Acum gendarmii au fost desa-
Din dieta ungară. fisolgăbirăul Dessewffy şi a convorbit cu ţiune tîmpită. Numai sanguinicii msi cred, vuaţl prin vice-şpanul comitatului Turda-
el despre alegeri. După ce ministrul-preşe­
(Afacerea DesseVvffy). dinte a aflat, că Dessewffy l’a înţeles gre­ că proiectele despre regularea unilaterală Arieş, care a hotărît sub numărul 306—98,
a pactului mai pot schimba ceva în lucru. că nu are loc pedâpsa, fiind tricolorul o
Alaltăerî erăşl s’a ţinut şedinţă în­ şit, i-a făcut îndată cunoscut, să voteze Afară de aceştia, grosul partidei este pre­
chisă, pe care a cerut’o Polonyi, şi în care cum îi place. De aici nu pote trage con- parte întregitore a costumului româneso.
Banffy a fost puternic atacat pe tema secenţe ca Apponyi, însă doresce, ca cu gătit, că până la finea anului nu va fi Hotărîrea s’a comunicat d-lui Dr. Z. Chir-
lege din proiectul de indemnitate şi că top, advocatul femeilor prigonite.
abusurilor la alegeri. Cel dintâiQ. a luat partea politică a cestiunei să se ocupe în anul ce vine va afla Ungaria în situaţie
cuvântul şedinţă deschisă. Prilej la acâsta se va da ex lege. Situaţia acâsta nu mai pote fi aju­ Un milion testat pentru „Kulturegylet".
Geza Polonyi: Arată mai întâiîi, că în de ajuns când se va desbate proiectul Uu mare proprietar din comitatul Hont cu
de ce s’a întrodus instituţia şedinţelor în- de indemnitate. tată nici de nouăîe alegeri, pe cari sin­
guratici le-ar fi ţinut necesare, fiind-că numele Sembery Jânos, şl-a testat averea
ohise. Spune, că, dacă în şedinţa trecută Horanszky: Se ocupă de cestiunea sa, în valore aproximativă de un milion, pen­
după convingerea lor ţâra ar fi sfîrşit’o cu
nu au degenerat discusiunile înfocate la cassei partidelor. Şi partida naţională a
obstrucţiunea şi organisatorii ei. Oi din tru „Kulturegylet“-ul din Ungaria nordică.
fapte, este a-se mulţămi numai provedinţei avut o cassâ, pe care însuşi el a adminis- Sembery însă îşi intabulase de mai înainte
sînul partidei se înprie.ineso pe încetul
şi tactului preşedintelui. pDâr să nu crâdă trat’o şi despre care e gata a da sâma averea pe numele unul nepot al său. Mai
cu guvernarea fără budget. Ei consideră
nimeni, că flacăra acesta pustiitore este înaintea ţării. Invită dâr sărbătoresce pe
acâsta ca un cas de vis major, ca un fel de târdiu, când i-a trăsnit prin minte să se
efemeră şi resultatul evenimentelor de 2—3 ministrul-preşedinte să facă şi el dare de
necesitate imperativă, eu care guvernul ar facă nemuritor prin în4estrarea „Kultur-
cjile. Aici se esprimă mânia şi ura sufo­ sâmă publică. Să dea sâma de unde a luat trebui sâ stea faţă, ceea-oe după drept şi egylet“-ului, a voit să destabuleze averea
cată de ani de dile. Viaţa publică a Un­ atâta amar de ban şi pentru ce i-a folosit ? de pe numele nepotului său, dâr s’a po­
constituţiă pote s’o şi facă pănă când este
gariei este atacată în basele ei morale atât Dâcă ministrul-preşedinte nu primesce pro­
acoperit de încrederea Coronei şi a ma­ menit prea târ4iu, căci mortea i-a curmat
de mult, încât ea devine imposibil de apă­ punerea acâsta, vorbitorul are drept a de­
jorităţii, a cărei manifestare faţă cu proiec­ firul vieţei înainte de-a fi dus în deplinire
rat, dâcă nu se va împedeca pustiirea ce clara la cas de necesitate, că Banffy a câş­
tul de indemnitate nu este împiedecată destabularea. Acum nepotul testatorului nu
o va face guvernul lui Banffy. Un guvern, tigat aceşti bani pe cale imorală, în pa­ vrâ să cedeze averea intabulată pe numele
decât de împrejurări fisice. Cu tote acu-
în care ocupă loc un ministru [de finanţe, guba intereselor statului. Are drept a crede
saţiunile şi vătămările aduse lui Banffy, lui şi „Kulturegylet“-ul va trebui să porte
eroul alegerii din Agria, şi un ministru de şi a vesti, că pe acest teren s’au întâmplat
încrederea partidei în el nu s’a clătinat un lung şi mare proces.
justiţie, eroul alegerii dela Jâszberâny, oarl cele mai scandalose lucruri. Va înţelege
înregistrând aceste informaţiunl foia
prin călcarea legei electorale şi-au câştigat atunci, de ce majoritatea sprijinesce pe 0 nouă urcare a tarifului pe zone.
amintită nu pote să nu-şl esprime mirarea,
mandate murdare, un astfel de guvern ar mârte pe viâţă pe un bărbat, care nici în După-ce s’au urcat în mod destul de sim­
oă partida guvernului nici habar n’are de
trebui pus în stare de acusaţiune. Dâr cine virtutea inteligenţei sale, nici în virtutea ţit preţurile biletelor de călătoriă pe căile
auarchia ce domnesce în parlament Mem­
nu vede, că în cestiunea punerii lui în moravurilor sale politice nu este demn de ferate, mai ales pentru cei ce călătoresc cu
brii acestei partide, în loc de a face po­
stare de acusaţiune ar fi decisive voturile acel fotoliu, ce ocupă. trenul accelerat, s’a hotărît acum de a se
litică, jooă cărţi şi mereu încep a-se îm-
acelor deputaţi, cari şi-au câştigat man­ Sima: Pe Banffy îl omoră fatum-ul. urca şi preţurile pentru bagagiu. Acâsta pe
date prin călcarea urîtă a legii. Dela com­ prietini cu starea ex lex. motiv, că mulţi călători abusau de „eftină-
El şi-a creat majoritatea prin sânge, glonţ,
plici nu putem aştepta punerea sub acusa­ Acâsta atitudine şi acest spirit do­ tatea" transportului pentru bagagiu, pre­
gendarmi, armată, prin miserabilă cumpărare
ţiune a autorilor crimei. Trebue prin ur­ de suflete, însă acum îl omoră forţa oposi- minant în câta mamelucâscă a lui Banffy, dând ca bagagiu la tren şi articull comer­
mare, ca cu ajutorul tuturor mijlocelor, ce ţiei, care este legată şi justă. Degâba sunt n’are să pună de loc în uimii’e pe nimeni. ciali, putând în acest chip să-şi transporte
ne stau la disposiţie, să facem imposibilă Dor n’au mâncat bureţi domnii din cohorta marfa nu numai mult mai eftin, ci şi mult
tote opintirile lui Banffy, el se va prăbuşi
esistenţa unui astfel de guvern. din fotoliul său, pe care l’a infamat şi ea guvernamentală, să şl frământe mintea cu mai repede. Pentru a curma acest abus,
Majoritatea pote fi pregătită la lupta bărbat. In şedinţă deschisă nu putem spune, „afacerile ţării", când afacerile lor private „înţelepţii" membri ai secţiunei tarifelor
acesta. Putem să fim sdrobiţî şi amuţiţi, că în fotoliul presidenţiei ministeriului stă merg bogăt de strălucit, graţie protecto­ n’au găsit mijloo mai potrivit, decât urca­
dâr nu putem tăoe. Majoritatea pote fi pre­ ratului stăpânilor pe cari îi urmeză. Din rea tarifelor sâu mai bine 4is dificultarea că­
un bărbat, care e incapabil pentru condu­
gătită, că tote tendinţele ei de a-ne de- cerea afacerilor ţării, âr de altă parte, ca prietinia pănă la cătăramă a mamelucilcr lătoriei. Acâsta însâmnă : a-ţl aprinde casa ca
sarma sunt zadarnice, fiind-că oposiţia scie, gavaler, nu stă bun pentru ceea-ce comite. cu stăpânii, nu pote se urmeze decât o să omorî şorecii. Urcarea se va face dela 1
că este o datorie de onâre a ei, a apăra stare de kipnotisare politică ncn plus ultra, Ianuarie n. 1899 şi se va referi la depăr­
Vorbitorul declară în fine, că discusiuaile
marile interese ale patriei. Contra unui nu vor întră în văgaşul lor normal, pănă care tîmpesce conseienţele şi amorţesce tări mai mari dela 200 chilometri.
guvern şi a unei majorităţi, care nu nu­ când ministrul-preşedinte nu se va depărta inimile. Oficerii în civil. „N. W. Tagbltt."
mai că permite, ci sprijinesce persecuta­ dela locul ce ocupă. Bine a dis căpetenia „naţ’onalilcr", anunţă, că ministrul de resbel a lansat un
rea muncitorilor, trebue să luptăm până la contele Apponyi, că sub regimul lui Banffy, ordin, în care inter4ice oficerilor de-a purta
infinit. parlamentul more.
în public costum civil. Se 4^°®» c& ordinul
AbusurI electorale s’au mai întâmplat, © iutergiekrc caracteristică.
acasta sever s’a lansat la dorinţa M. S.
însă astfel de abusurî, ca acum, când pre­ Seim, că poliţia din Budapesta a confiscat împăratului, care a aflat în diferite rân­
şedintele guvernului a luat înmâna sa con­ clilele acestea dela redacţiunea cliarului SOIRILE BILEI. duri la Viena pe un general — în civil.
ducerea alegerilor, —• nicl-odată şi nicăirl. „Alkotmâny" suma de 1111 fi. 25 er. ce )
Amărăciunea de adî a isbucnit în flăcări erau adunaţi pentru diferite scopuri biseri­ — 30 Octomvre v. Duel. ErI înainte de amâ4l s’a duelat
din cenuşa unui lung şir de ani. Abusurile cesc! şi filantropice. Confiscarea s’a făcut pe Parastas pentru metropolitul Miron în deputatul din „Reichsrath" Wolf cu depu­
acestea nu le mai putem suferi. De ani de motivul, că redacţiunea numitului 4* ar a Cernăuţi. Cetim în „Patria" : La iniţiativa tatul polon Gniewoss. Acesta din urmă s’a
<iile amintim despre cele 3 milidne. Nu ne adunat banii fără ac şl fi cerut mai întâiă universitarilor români transcarpatini s’a ce­ ales cu două tăieturi.
combat, ci acusă oposiţia cu suspiţionărl. permisiune dela autorităţi. lebrat Duminecă în 25 Octomvre (6 Noem-
Banffy administrâză cassa alegerilor. Aşa In causa acâsta deputatul-abate I. vre) în biserica seminarială din loc o li- Cununiă. D-l Procopie Givulcscu, nou
ceva Andrassy, Tisza, Lonyai, Wekerle ’şi Molnar, în şedinţa dela 9 Nov. a camerei turgiă în sobor, după finea căreia s’a fă­ alesul preot al parochiei Curticifi, din co­
Szapâry au considerat de subdemnitatea ungare a adresat ministrului de interne o cut panichida cea mare pentru defunctul mitatul Aradului, se va cununa Duminecă,
lor. Ministrul-preşedinte s’a angajat la jos­ interpelare, în care întrâbă între altele, archiepiscop şi metropolit Miron Romanul. în 8 (20) Nov., cu d ra Anuţa Beleş, din
nica cumpărare de suflete. De unde au eşit dâcă are ministrul de cuget să dispună a-se Preoţii celebranţi au fost: d-1 rector semi- Odvoş, în biserica română gr. or. din
milionele? Rohonczy a demascat, că din confisca şi banii, ce alte foi din Ungaria i au narial Michail Dracinschi, d-1 prof. univ. acâstă comună. —Felicitările nostre!
decoraţii şi titluri nobilitare. Aici este lo­ adunat fără a avă concesiunea ministrului de Dr. Teodor Tarnavschi, d-1 prefect semina- Explosia unui obuz. Locuitorul Ghiţă
teria de classă. Ea încassâză sume enorme. interne? Are de gând a dispune să se con­ rial Stef. Marian şi d-1 diacon catedral a Vădanei, din comuna Domneşti, judeţul
In 2 ani a avut un venit de 2 milione. fisca şi suma de peste 13,000 fi., ce redac­ Mih. Boca. La serviciul divin cât şi la Putna (România), găsind pe câmp un obuz,
Nu este legătură între acâstă speculaţiune ţiunea cjiarului „Alkotmâny" i-a adunat de- panichidă au asistat: păr. archimandrit
şi între alegeri? Eost’au vre-odată atâtea asemenea fără a-şi fi cerut permisiune dela Miron Calinescu, d nii profesori univ. Eus. care servise la tragerea artileriei, l’a luat
şi l’a dus acasă. Aci, Ghiţă l’a pus pe foc
nasuri de incompatibilitate? ministrul, pentru monumentul reginei Elisa- PopovicI şi Dr. Em. Voiuţchî, totă tineri­ şi a aşteptat să va4& resultatul. Obuzul
Vorbesce apoi de afacerea Dessewffy beta? Dâcă nu are de gând, atunci pentru mea română de peste munţi, câte-va dame încălfiindu-se, a făcut explosie şi sfărîmă-
susţiind, că Banffy s’a făcut vinovat înain­ ce s’au confiscat banii adunaţi pentru bi­ române, societatea teologilor „Academia turile lovind pe îndrăsneţul experimenta­
tea legii. serica reginei Elisabeta, adecă pentru ace­ ortodoxă" în număr complet, mai mulţi re- tor, l’a ucis pe loc.
u
Conte Alb. Apponyi: s’a ocupat şi el laşi scop ? etc. presentanţi ai societăţii „Junimea etc.
cu afacerea Dessewffy cjieând, că s’a eser- Cântarea liturgică s’a esecutat cu multă Sequestrarea salariilor. In sensul legii,
Interpelarea s’a predat ministrului de
citat presiune asupra fisolgâbirăului, Minis­ precisiune de cătră corul teologilor. D-1 până acum din salarul unui amploiat nu­
interne.
trul-preşedinte a dis, că are drept a pur­ profesor Dr. Teodor Tarnavschi a rostit, mai atâta se putea sequestra, cât trecea
cede astfel, âr Coloman Tisza a declarat, înainte de a-se începe panichida, o pare- peste salarul lui fix de 500 fi. bani gata,
că majoritatea va sprijini pe Banffy, pănă nesă fârte frumosă relativ la trecerea spre nefiind socotită în aoâstă sumă eventuala