Page 115 - 1898-10

Nr. 288 —1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina

locuinţă, şi întreţinere. Acum însă s’a adus guvernul engles s’a alăturat la Congresul după programa şcâlelor, se aflau 28 de Avis. Primim spre publicare următâ-
din partea unei table reg. hotărîrea prin ci- internaţional în contra anarchiştilor, apoi privatiste înscrise la preparandia. Acesta rul avis: Peste câte-va flile apare de sub
piară, după care unui amploiat de aici în­ s’a provocat la succeselor din Creta şi este un număr însemnat, pentru care, dâcă tipar opul: Espunerea spiritismului, de D.
colo să i-se socotăscă în salarul fix şi lo­ asupra afacerei, care ameninţă cu periculul nu se pâte înfiinţa o preparandia de fete Voniga. Studiu complet şi la noi unic în
cuinţa, eventual şi întreţinerea. Aşa de es., răsboiului, dâr care a fost evitat în mod regulată, care ar fi un adevărat decor pen­ acâstă speoie de literatură. Cartea se va
decă cine-va are la an salar de 300 fi., âr norocos. Etă ce cjice, mai în detail Salis­ tru Blaşifi, s’ar jgitâ face cel puţin cum s’a estinde peste 200 pag. şi va cuprinde: „Is­
loouinţa şi întreţinerea se socoteso în alte bury despre conflictul dintre Francia şi făcut din partea fraţilor noştri dela Arad, toria spiritismului" şi t6te speciile de arte
300 fi., atunci i-se pot sequestra 100 fl. la Anglia. deschidând un curs pregătitor pentru fetele, secrete şi manifestaţiunl spiritistice. Cei ce
an, adecă plus-ul, ce întrece peste 500 fl. „Nu demult am stat înaintea cestiunei ce vrâu să devină învăţătore. Eu cred, că doresc a avâ acâstă carte unică şi intere­
isbucnirei unui râsboifi european, însă lu­ Blaşiul ar putâ face acâsta mai uşor ca santă sunt rugaţi a-o procura încă de pe
Teatru. De sără se va da drama în 4
crul şi-a primit sfârşit norocos. Pe un mo­ orl-care centru, căci dispune de un număr acuma dela autor în Arad, Str. Deak Fe-
acte, Das Erbe“, de Philippi.
v
ment se părea, că 'afacerea se va forma însemnat de profesori buni. renez Nr. 18 cu preţul de 1 fl. 50 cr.
1. Aplicarea multiplă Nu esistă mijloc mai
altfel, însă marea înţelepciune, ce a do- Asupra acestei lipse mult simţite am esemplarul.
bun, care se p6te aplica la diferite caşuri, ca
vedit’o Francia în nisce împrejurări atât voit să atrag atenţiunea Prea Ven. Consis­
Molls Franzbrantwein care alină durerile, intă-
resce nervii şi muşchi întrebuinţându-se ca adaos de dificile, precum şi mintea săn tosâ, a tor, căci se tractâză de-o cestiune de mare ULTIME SOIRI
băi etc. O butelie 90 cr. se pdte procura cjîlnic mântuit Europa — aşa cred — de un vifor importanţă pentru causa nostră şcolară,
prin poşte dela farmacistul A. Moli liferantul forte periculos. Periculul răsboiului n’a fost care nicl-decum nu trebue negligiată. Budapeşta, 10 Noemvre. AcJI ca­
curţei din Viena Tuchlauben 9. In depourile din
dor aşa de aprâpe, pe cum vesteau foile, Archidiecesanul. mera a ţinut erăşî şedinţă închisă.
provincie să se ceră es presă preparatele lui Moli,
însă cumpănirea, precum şi alte multe ce Banffy a fost din nou vehement ata­
provăcjute cu marca de contravenţie şi subscriere.
d-vostră ve-ţl afla esplicabil, au silit gu­ cat de mai mulţi oratori din oposi-
3
vernul să ia măsuri de precauţiune, nu cumva Teafa*M german. Dâcă represen- ţie. Deputatul Lalcatos a cji > că în
Eroii independenţei României. periculul iminent să ne surprind':. Luarea taţiunile teatrale de pănă acum au fost Bânify nu este curagiu bărbătesc,
Ministrul cultelor şi instrucţiunei pu­ acestor măsuri s'au făcut cu mare grabă şi bine cercetate şi în tote serile a avut di­ el fuge ca un laş, el a săvârşit o ne­
blice din România, a luat iniţiativa întoe- succes. Se tjice, că vrem să luăm Creta, recţiunea sala plină; nu este a se mulţămi cuviinţă, care atinge onbrea, căci el
mirei unor tabele a ostaşilor morţi în res- seu Siria, sâu că vrem să proclamăm pro­ numai pieselor alese, ce s’au dat, ci mai nu-şî face mult din onbre şi ar fi
boiul pentru independenţă, din 1877—78. — tectoratul asupra Egiptului. Noi însă suntem mult jocului şi interpretărei perfecte a ac­ bine se umble încă-odată la şcolă,
spune „V. N.“. pe deplin mulţămiţî cu positia nostru în Egipt torilor. ca. se înveţe, ce este onorea. Cel
Tabela a apărut dilele acestea într’un şi nu credem, că deocamdată ar fi vre-o causa A fost o plăcere asâră în piesa „Măd din urmă vorbitor a fost bătrânul
u
-frumos volum. Ea cuprinde numele acelora de-a o schimba“. chenschiuilre de Moser a constata din' nou losif Maăarasz, care învinui guvernul,
cari au murit, fiă pe câmpul de luptă, fiă Discursul lui Salisbury a făcut adâncă fineţa, vivacitatea şi corecta interpretare, că a falsificat alegerile. „De 50 da
prin ambulanţe şi spitale, în timpul răs- impresiune pretutindeni în cercurile po­ ce s’a putut bine observa şi în piesa ani ocup loc în parlament, asculta-
boiului, fiă pe la casele lor puţin în urmă litice. Declararea lui, că Anglia este pe acâsta. ţi-me, căci eu îmi tem patria. înaintea
după râsboifi, din causa rănilor seu a de­ deplin mulţamit-ă cu posiţia sa în Egipf, D-l Zerbi admirabil fin şi amabil în ochilor mei plutesc esemplul Irlan­
geraturilor. face să se crâdă, că Englesii încep acum jocul lui, d-ra Weiser, ca naivă resolută şi dei, unde deputaţii cumpăraţi cu
Adunarea numelor acestor ostaşi s’a să devină mai puţin provocătorl. Bucurm d-na Werner, ca fată comică bătrână au bani, şi-au vendut patria. Domnilor,
făcut într’un timp de aprâpe un an de (iile esprimată de Salisbury. asupra evitării fost fără îndoială cei mai perfecţi. nu ve lăsaţi răpiţi de egoism, de
prin revisorii şcolari şi prin învăţătorii să­ răsboiului însă, pâte să fiă niţel cern pre­ Ou multă îngrijire şi-au predat rolu­ folose materiale! Nu veniţi aici pen­
teşti, cari au fost ajutaţi în cercetările lor matură, căci rana causat-a Frsnciei dp sj- rile d-rele Moretto şi Forest. Mult comic tru a ve satisface interesele. Ve rog-
de primari, gde preoţi, de omeni mai în gL.r, că nu va pute fi astupe tă cu vor iu a fost d-l "Wald şi Zilzer, âr d-l "WAruer se nu vindeţî patria /“
verstă de prin sate, de familiile şi de rudele dulci despeînţelepciunea guvernului francw-. în rolurile de bătrân e întotdâuna la lo­
celor căcluţl în râsboifi. cul lui. Budapeşta, 10 Noemvre Modul
In stabilirea numelui s’a căutat a se în care guvernul vre se resolve afa­
pune, ca prenume, numele, pe care l’a avut Corespondenţa „Gaz. Transilvaniei" ■ cerea statuei-Hentzi, a deşteptat în
IL i t e r a t u r ă. tote cercurile politice o viuă agita­
mai mult timp familia, din care ostaşul a Din archidiecosa de A-lulia, Nov. 1898.
făcut parte, său porecla, care s’a transmis Schiţa din Italia este titlul unui op al ţiune. A produs de asemenea mare
mai mult timp din tată în fiu. Acâsta, ca On. Rcdacţiune! M’am interesat tot- d-lui Teodor Bule, profesor la gimnasiul gr. sensaţie, că contele Goluchowski a
se se cunoscă şi să se distingă mai bine dâuna de mersul instrucţiunei publice la cat. din Beiuş. Autorul consciu de che sosit pe neaşteptate în capitala uu-
ostaşul, şi ca numele lui să devie ore-cum noi la Români. Tot ce am aflat publicat marea sa de profesor şi crescător, aprâpe gară, avend convorbiri cu bărbaţi
legendar în micul cerc de omeni, în care de felul acesta pe la finea anilor şcolari de în tot anul întreprinde câte o călătoriă politici distinşi, Presenţa lui aici se
şi-a trăit tinereţea înainte de a pleca la un lung şir de ani încoce, am cetit cu in­ lungă, din impresiunile căreia profitâză atât pune în legătură cu situaţia gravă
râsboifi. teres deosebit şi am simţit o mângâiere dânsul, cât şi elevii lui. De astă-dată re- din Ungaria.
Jn unele centre mai mari de popula- nespusă, când am vădut constatându-se spor flectâză şi la publicul cetitoriu. Impresiu- Paris, 10 Noemvre. „Matin asi­
w
ţiune, aflarea numelor celor morţi în râs- şi progres în ale învăţământului. nile câştigate cu ocasiunea călătoriei sale gură, că conferenţa admiralilor a
boiu nu s’a putut face prin corpul didactic, Dâr ceea-ce mă face pentru acum ’ prin Italia le-a adunat într’un volum de luat decisiunî importante cu privire
din oausă, că aducerea aminte a acestor să-mi deschid glasul este o întâmplare de­ 17 cole, format 8°, şi le dă cetitorilor ca ia pianul unei espediţiunî maritime.
ostaşi a dispărut mai curând în aceste cen­ osebită, de care vrâu să mă ocup. un „buchet de flori alese şi culese din Mâne vor sta gata 80 de corăbii
tre mai mari de populaţiune! Numele lor După cum se scie, de vre-o câţi-va una dintre cele mai frumâse grădini ale de reservă.
însă s’a luat din tabela trecută la sfîrşitul ani au început mai multe fetiţe de ale Europei — din Italia“.
operei „Istoricul răsboiului din 1877—1878“. nostre a studia preparandia şi a depune Opul tractâză esclusiv — afară de Londra, 10 Noemvre. fiarele co-
Tot din aceeaşi tabelă s’a luat şi nu­ esamene private pe la institutele nostre i cele 16 pagini dintâifi, unde îşi descrie pe menteză cu pesimism discursul lui
mele celor din judeţele Basarabene, din preparandiale. Numai ele vor fi sciind, cu scurt călătoria sa dela Budapesta pănă la Salisbury. „Standard" c}ice, că în
Cahul şi Ismail (cari s’au luptat pentru ne­ câte greutăţi au să lupte cu studiarea pri­ Fiume şi însămnătăţile acestui oraş litoral— Asia orientală ameninţă periculul.
atârnarea României, apoi au cădut sub jug vată, pentru a-şî putâ câştiga diploma de despre locurile cele mai memorabile ale Geneva, 10 Noemvre. Astăcţî s’a
muscălesc...). îuvâţătâre. Dâr lucrul bun nu se caută, cu Italiei, cum sunt: Veneţia, Padua, Verona, început pertractarea finală în pro­
Cu numele ostaşilor din fiă-care co­ ce greutăţi şi în câte dile se isprâvesce. Milano, Torino, G-enua, Florenţa, Roma şi cesul asasinului Luigi Luccheni. Tri­
mună s’a tipărit câte un tablou în mai Destul, că cele ce înving, îşi asigură pânea Neapol, făcând escursiune şi pe unele in­ bunalul s’a constituit sub preşedinţia
multe esemplare, cari s’au aşedat în tote şi aduc mare folos causei nostre şcolare, sule din apropiere. In special tractâză mai lui Burgy. doi jucjî, procurorul Navazza
şcolele şi bisericile comunei respective. Ta­ căci fetiţele nostre sunt silitore şi harnice. pe larg despre Roma, capitala Italiei, vor­ şi apărătorul din oficiu Moriaud.
bloul tipărit pe hârtie şi lipit pe carton Am avut şi eu o nepotă, care în tot bind despre audienţa peregrinilor români Curtea cu juraţi constituindu-se, a
gros, cuprinde pe margini, deoparte şi de cursul celor 8 ani de şcolă a fost între la Pontificele Leon, despre Vatican, Forul urmat cetirea actului de acusaţiune*
alta, în formă de coronă şi în colori na­ cele mai bune. La sfatul meu s’a înscris lui Traian, Catacombele, Panteonul, Cole­ în care se face istoricul asasinatului
turale, două cununi, una de laur şi alta de ca privatistă la institutul preparandial din giul grec, Capitoliul, Forul roman ş. a. dela 10 Septemvre. După acâsta a
stejar. Cununa este legată în partea de Blaşifi, dâr studiul l’a făcut acasă. La finea Nu intrelăsăm a aminti, că autorul fost condus din închisore acusatul
jos cu o panglică tricoloră, er în partea de anului şcolar trecut s’a anunţat la esamen, în compunerea opului său e condus de con- Luccheni. S’a cetit formula juia-
sus, la îmbinarea celor două ghirlande, pe care l’a şi depus cu succes. Prin câtă sideraţiunl literar - beletristice , topogra­ mentului pentru juraţi, în decursul
sunt aşecjate două steaguri naţionale, prinse tremă şi frică a trecut, aflându-se în faţa fice, etnografice, istorice şi areheologice, căreia Luccheni a isbit cu pumnul
în ghiare de vulturul românesc, care-şî ia profesorilor esaminatorî, numai ea scie, şi prin urmare opul acesta negreşit are şi va- în bancă rîcjend. Când grefierul tri­
avântul!... asta din causă, că altmintrelea se învaţă lâre scientifică, şi în deosebi cele cuprinse bunalului a cetit mărturisirea acu-
In mijlocul coronei sunt tipărite nu­ acasă şi altmintrelea în şcolă, dela pro­ într’ânsul ne interesâză mult pe noi Ro­ satului, că împărătâsa va muri, el a
mele ostaşilor cu gradul şi cu regimentele fesor. mânii. Materialul fiind de-o parte classat strigat c’un rar cinism : bravo! bravo!
sâu batalionele, din cari au făcut parte. Oe-i drept, unora dintre privatiste, în ordine sistematică, âră de alta scris în­ S’au ascultat apoi martorii. Pertrac­
S’a dat apoi ordine învăţătorilor, să cari petrec în Blaşiti, li-se dă instrucţiă tr’un limbagiu plăcut şi atrăgător, — d-l tarea continuă.
caute la tote ocasiunile să întipărescă în din partea unor elevi preparaudiall, pe Bule a făcut prin scâterea la lumină a no­
mintea şi inima şcolarilor numele oştaşilor cari îi rânduesce direcţiunea institutului. tiţelor sale un bun serviciu literaturei nâs- Geneva, 11 Noemvre. Luccheni
din comuna lor, arătându-le vitejia ce au Din causa acâsta mulţi părinţi, pe lângă tre. II pot ceti cu multă plăcere nu numai a fost osîndit ac}î la închisore pe vieţă.
-desfăşurat întru apărarea patriei. totă greutatea, îşi susţin în Blaşifi fetiţele. bărbaţii de sciinţă, ci şi aceia, cari doresc In cursul pertractărei declară, că
Dâr ajutorul, ce li se dă, nu stă în pro­ a avâ o lectură de distracţiune. Cu adevă­ miseria l’a îndemnat să ucidă pa
porţia cu jertfele aduse, căci ce poţi aş­ rat opul din cestiune este agreabil pentru împărătesa-regină Elisabeta, dăr nu
Conflictul franco-engles. tepta dela nisce instructori, cari nu-s pâte toţi şi cu căldură-1 recomandăm publicului regretă faptul şi, de-ar avâ ocasiune,
Ministrul-preşedinte engles Salisbury cu nimic mai procopsiţi decât ele, de nu cetitor. Tiparul e curat şi frumos, hârtia ar mai face-odată. După-ce i-se ceti
& ţinut alaltăerl un discurs în Londra pe cum-va sunt chiar inferiori lor? fină, preţul moderat. Costă 1 fl. -j- 10 cr. sentinţa, el strigă: „'L’răâscă anar*
care lumea politică îl aştepta cu mare in­ Prea Ven. Consistor metropolitan din porto postai. Se pâte procura dela autorul chia!“ „Morte societăţii!"
teres şi curiositate. Discursul l’a ţinut la Blaşifi, ca supremă autoritate şcolară, ar în Beiuş (Belânyes), ori dela tipografia
un banchet dat de lord-majorul Londrei. îndatora mult pe părinţi şi ar face un mare „Aurora“ A. Todoran în Gherla (Szamos-
Proprietar: im-. Aiareî .Mtarieşi&s&iţ.
La început Salisbury şi-a esprimat serviciu causei nostre şcolare, decă ar lua ujvâr).
,
condolenţa pentru tragica morte a împă­ alte măsuri mai seriâse pentru instruarea (+) Redactor responsabil; €»regr®wâas M&îau*.
rătesei Elisabeta. El a comunicat apoi, că candidatelor de învâţătore. Anul trecut,