Page 13 - 1898-10
P. 13
REDACŢIUNEA, „gazeta« iese în uscare fl.
Administraţiunea şi Tipografia, Abonamente neutru Aistro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 f I., pe şăse luni
6 fI., pe trei luni 3 fi.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nn se retrimet.
Pe un an 40 franoi, pe şâse
INSERATE se primesc ia AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
SINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
urmâtdrele Birouri de anunolurl: Se prenumeră la t<5to ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
Kax Augenfeld tEmerloh Lesner. afară şi la d-nii colectori.
Holnrloh Sohalok. Rudolf fflosso.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppelik. ■ Abonamentul pentru Braşov
InBndapesta: A. V. Goldber- Admmistrafiunea, Piaţa mare,
ger, Ekstein Bernat. In Ham Târgul Inului Nr. 30, etagiu
bar g.- Marolyl & Llebmann. I.: Pe un an 10 fi., pe şâse
PREŢUL INSERŢIUN1L0R : o se luni 5 fi., pe trei luni 2 fi. 50 cr.
ria garmond pe o colină 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu 12 fi., pe 6 luni 6 fi., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un osemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. sân 15 bani. — Atât abo
RECLAME pe pagina a 3.a o namentele cât şi insorţiunile
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 217.—Anul LXI. Braşov, Duminecă 4 (16) Octomvre. 1898.
gbiară prea înaltul manifest al Ma mare pretinde tocmai, ca cuvintele In urma acesta fişpanul cjice,
iestăţii Sale cătră popbrele monar- Majestăţii Sale să pătrundă adânc că a înţeles atât, că d-1 membru
N o u a b o n a m e n t chiei. în tbte straturile poporaţiunei, fără pretinde a avâ dreptul se vorbâscă
la Am aşteptat, ca acest manifest deosebire de naţionalitate. aici îu limba română. Dâr el, fişpa
se se cetescă şi în limba germană Prin publicarea manifestului însă nul, are dreptul se vorbescă numai în
Gazeta Transilvaniei şi română, cum s’a întâmplat în alte numai, în limba maghiară nu numai, „limba statului şi nu este dator se
44
comitate, de esemplu în comitatul că a fost paralisat acest scop, dâr
Cu 1 Octomvre st. v. 1898 Sibiiului. s’a păcătuit jchiar şi în contra in- respundă membrului Mureşianu, de
s’a deschis nou abonament, la care Acâstă înse nu s’a întâmplat. tenţiunei Majestăţii Sale, care a cât numai, decă acesta va vorbi în
44
invităm pe toţi amicii şi sprijini Unul dintre membrii român! vrut, ca să fiă înţeles de tote popb „limba statului .
Mureşianu replică, că ceea-ce
torii fbiei nbstre. presenţî, Dr. A. Mureşianu, a cerut rele de sub sceptrul său fără deose susţine d-1 fişpan este cu totul nele-
Preţul abonamentului: cuvântul, voind se reclame a se ceti bire ; şi acestea fiind de diferite gal, că este şi absurd, fiind-ca legea
■ 5
manifestul în tote limbile comita limb!, numai în limbile lor li-se pu
Pentru Austro-Ungaria: tului, înse nu i-sa dat. tea vorbi la înţeles. n’a putut se concâdă de-o parte un
pe -mm. an . . 12 fL După ce s’a făcut o propunere Mai sunt însă limbile germană drept şi de altă parte se-1 nimicâscă,
pe şese l-ami . . © £L lă8ându-l pradă bunului plac al fiş-
pe "trei l-ani . . 3 fl. din partea fişpanului-preşedinte pri- şi română în acest comitat şi limb! panilor. Preşedintele este dator se-i
vitbre la votarea de 1000 fl. din su protocolare, în sensul legei de na respundă, căci la din contră n’ar
Pentru România si străinătate: ma dărilor comitatense de drumuri ţionalitate dela 1868. Chiar numai din
pe *u.rL a,n - . . -5 :0 fxaaa-ox pentru monumentul împerătesei-re- acâstă consideraţia trebuia se se pu mai avea ce căuta aic! membrii ro
pe sese 1-anî . 20 „ mân! şi germani. Dâr nu numai
pe tzei 1 -u .z i.ă . . . * ' io „ gine, care s’a şi primit, şi după-ce blice manifestul prea înalt în tbte dreptul, ci şi praxa în tâte comita
vice-şpanul Dr. Jekel a cetit un act trei limbile. tele locuite de naţionalităţi voibesc
Abonamente la numerele cu data memorial asupra răposatului conte Basat pe aceste considerante, în contra d-lui fişpan, ba chiar şi
de Duminecă: Andreii! Bethlen, fost fişpan al Bra adresâză d-lui vice-şpan următbrea d-sa pănă acum a răspuns nu nu
Pentru Austro-Ungaria: şovului şi minis'tru de agricultură, interpelaţiă: mai odată vorbitorului, care a es-
pe un an ................................. 2 fl. sM dat în fine cuvântul membrului 1. De ce manifestul Majestăţii pus părerile sale în limba sa ma
pe şese luni........................................ I fl. român amintit. Sale cătră popbrele Sale a fost afi ternă.
Pentru România: Mureşianu spune, că a anunţat şat pe zidurile oraşului şi în comu Cere, în fine, ca d-1 vice-şpan
pe un an .........................................8 franci o interpelaţiă cătră d-1 vice-şpan re nele comitatului numai în limba se respundă la interpelarea sa şi,
pe şese luni................................. 4 „ lativ la publicarea manifestului prea- maghiară şi nu şi în limba română după ce la repeţite provocări se răs
Abonarea se pote face mai uşor înalt în acest comitat. Intr’aceea şi germană? punde cu tăcere din partea fişpa-
prin mandate poştale. însă văcjeud, că şi aici în congrega 2. Nu crede d-1 vice-şpan, că nului şi a vice-şpanului, membrul
Administraţiunea ţia s’a publicat acel manifest numai acâstă întrelăsare fbrte regretabilă Mureşianu protestâză în contra a-
„Gazetei Transilvaniei^. în limba maghiară, a voit să ceră trebue să se corâgă, publicându-se cestei volnice şi ne mai aucjite proce-
imediat, ca acâstă publicaţiă să se manifestul preaînalt în tbte trei lim derî, anunţând recurs în contra violen
facă şi în limba germană şi română, bile pe întreg teritoriul comitatului ? tări! dreptului seu de limbă.
6. In fine, de ce nu s’a cetit nici
Din congregaţia de at]i. conform usului şi a practicei de în congregaţiă acel manifest şi în generale acest incident, după care
Aşa a’a petrecut în liniamante
drept. Neacordându-i-se însă cuvân
tul la timp, va cuprinde şi acesta în limba germană şi română, ca să fiă
— Raport special al „Gaz. Trans“. — membrii român! au părăsit adunarea.
interpelaţia, ce voesce s’o adreseze înţeles de toţi membrii ? Şi nu voesce
Braşov, 3 (15) Octomvre.
d-lui vice şpan. d-1 vice-şpan să îndrepte imediat Remaniare ministerială. „Momi.
Astăcjî a fost 6ră-şî întrunită Constată, că manifestul prea- acâstă erore? Ofic.“ din Bucurescî publică un decret
congregaţia comitatului Braşov. înalt al monarchului cătră popbrele Fişpanul preşedinte declară, ca regal cu data Sinaia 1 Octomvre v.
Acesta este un lucru obicinuit. sale a fost afişat pe zidurile oraşu de obiceiii, că „n’a înţeles * pe vorbi semnat de Regele Carol şi contra
4
Ceea ce s’a petrecut însă pe la lui şi în comitat numai în limba tor, care a espus interpelaţia sa în semnat de primul ministru Sturdza,
începutul şedinţei de acjî este cu maghiară. Păna acum publicaţiunile limba română, şi-l rbgă se ş! es- prin care se decretâză primirea di-
totul neobicînuit, ba ne mai pome mai importante s'au făcut [totdâuna pună părerea sa în „limba statului*. misiunei ministrului de finanţe G.
nit în analele vietei comitatense în tbte trei limbile şi nu se va pute Membrul Mureşianu răspunde, Cantacuzino, numindu-se în locul lui
din ţâră. 4ice, că tocmai acest manifest nu ar că dânsul nu este dator să vorbâscă ministrul de justiţie G. D. Pallade, âr
44
îndată după deschidere, preşe fi destul de important, pentru ca să în „limba statului , ci din contră în locul acestuia se numesce C. I.
dintele, fişpanul Mihail de Maurer, a ajungă la cunoscinţa tuturor popb- are dreptul după lege de-a se folosi Stoicescu la departamentul justiţiei.
lăsat să sa cetâscă în limba ma- reior ţârei. Ba importanţa lui cea aic! de limba sa maternă.
FOILETONOL „GAZ. TRANS.“ idealului îu real; dâr atunci m’ai pune să-ţi unui copil acest simţământ aşa de greu de meni. Pătrundem într’o sală, unde se afla
esplic esplicaţia, ce ţi-am dat şi ai ave definit? Cum să-l fac să vatjă deosebirea bucătăria... âr nu dăm de nimeni, dâr
dreptate. Mai bine aşi dori să-ţi arăt un luxului şi frumosului, legătura frumosului bătuseră câsurile două şi masa îi era pusă,
Dragostea de frumos. lucru material, care să te facă să înţelegi. fisic şi a frumosului moral şi să-l fac să adecă pe masă se afla o bucată mare de
— Tată, tot-dâuna îmi spui, că în simtă plăcere a cultiva acâstă iubire în pâne de casă, o olă cu apă şi cinci, şâse
— Tată, ce va să cjieă dragostea de odaie se află tbte celea; n’ai pută să gă- inima lui, arătându-i ce plăceri şi ce vir ridichi roşii cu sare cenuşie. Dâr de-odată
frumos ? sescl şi lucrul de care ai trebuinţă acum ? tuţi ne aduce aflarea necontenită la un loo fiul meu, (copiii fac într’o olipă inventarul
Ecă ce mă întreba rlilele trecute fiul cu dânsul? M’am gândit multă vreme, şi unei odăi) fiul meu (jice: „Ah! tată, ia te
— Ai dreptate, şi am să iau aşa, la
meu intrând în odaie la mine. 44
întâmplare.... Ecă, uită-te cum strălucesce vădând că nu găsesc nimic, am făcut ca uită! Ecă ce-i atrăsese luarea aminte: în
Am rămas uimit.
în sbre perdâua ale cărei flori roşii ies în tot-dâuua: m’am lăsat în voia Provedmţii faţa demânoărei, tot pe masă şi în drep
— Der de unde ţi-a venit ideia, să-mî şi am aşteptat.
relief pe ţesătura aurită, care formâză fon tul ferestrei pe care întră lumina, se afla
faci asemenea întrebare ? îi cfisei. într’un hârdăiaş un cactus frumos din cei
dul : ei, lucrul acesta e frumos. N’am aşteptat mult şi am întâlnit cu
— Te-am audit eri cjicând, că dra — Ah! da. Perdelele astea te-au cos rând un om dintre cei, pe care pare oă cărora învăţaţii le clic: Eclnnocactus eryese'is.
gostea de frumos e una din pasiunile cele tat fbrte scump, mi-se pare. Dumnecleu îi pun în calea părinţilor, cari E unul dintre cei mai minunaţi fii din
mai folositâre omului. — Prea scump, vai! pentru averea caută; o natură de acelea, care sunt şi acâstă minunată familiă de flori; e alb.
— Aşa am clis? ... Atunci bine am dis. mea; când mă gâudesc, par’că mă apucă rare şi obicinuite în acelaşi timp: obici Din fundul frumâsei cupe de alabastru, oare
— La ce e folositore dragostea de remuşcările. nuite, căci simţământul, ori gândul lor e în îi formâză corola, se duce şi vine — ca să
frumos ? — înţeleg.......... e frumos ceea-ce e inima tutulor; rari, căci le înfâţişâză cu (Şic astfel — de se culcă pe marginea pe
— La ce ? întrebai eu cu o privire, scump, şi când ai bani mulţi, va să cjică mai multă putere şl originalitate decât lu talelor dantelate, un ghemotoc bogat şi
la ce? îţi place frumosul. mea de rând. gros de stamine albe. Mirosul acestei plante
Pe urmă îmi luai sâma: — Taoî din gură, ce tot spui! Aşa-dâr peste câte-va cjile întorcân- frumâse sâmănă şi cu al florii de lămâi, şi
— Înainte de a-ţl spune la ce slujesce — Apoi n’ai dis ? . . . du-mă dela O plimbare lungă, ce făcusem cu al fructului său; şi, ca şi cum natura
acâstă dragoste, trebue întâiu să, vedem — Fugi de-aeolo; nici n’am gândit, în pădure, se întâmpla de trecurăm prin ar vrea să adaugă pe lângă atâtea daruri
ce este. ce spui tu. faţa casei unui ţăran, om eum se cade, fericite şi preţul lucrurilor repede trecătore,
— Adevărat, tată. Oe e frumosul? — Atunci, urma el cu nestrămutata pe care îl cunosceam, care stă aprbpe de flârea acâsta trăesce numai câte-va câsuri:
— îmi pui o întrebare, care mă în logică a copiilor, oe e dragostea de frumo3 ? mine şi care trăesce jumătate cu din oe înfloresce la prâncl şi sâra se vestejesce.
curcă rău. Ţi-aşI pută răspunde împreună — Nu sciu, îi răspunsei cu nerăbdare; câştigă cu munca pământului său, şi jumă Aflarea unei plante aşa de rare în lo
cu câţl-va filosofi: frumosul e strălucirea voiu căuta. tate muncind pentru alţii. Pbrta îi era în cuinţa aceea sărăcăciosă şi mai cu sâmă
adevărului; ori: frumosul e manifestarea Şi am căutat; der cum să definesc tredeschisă. Intrarăm. In curte nu era ni deosebirea între măreţia ei şi demâncarea
