Page 14 - 1898-10

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 217 1898.

Revista politică. mic, decât al preoţimei romano-cato­ pentru pact. Cu mare încordare se bănuesc, că Rusia este, care sumuţă
lice, oare va primi numai 229,000 aştăptă desbaterile comisiunei aus pe Bulgar! contra Serbiei, din causă,
a
Multă sfară s’a făcut de câtî-va fl. „Generositatea acbsta o esplică triace asupra pactului De vor eşi pro- că Milan se părtă într’un mod pro-
an! încâce cu aşa numita Congruă a guvernul unguresc cu aceea, că -- ieetele neschimbate, crisa se va mul- vocător faţă de interesele politicei
preoţimei romano-catolice maghiare minunea minunilor — el are con- comi cumva, er de vor fi sdrănţuite rusesc!.
şi greco-catolice române şi rutene, adecă 8ciinţa deplină cum-că „ideia de stat prin modificări însemnate, confusiu-
cu întregirea venitelor acestei preo- maghiar nu cuprinde în sine scopul nea şi încurcătura va fi şi mai mare. Stăpânirea turcâscă în Creta se
fimi pănă la suma minimală de 800 de a privi în naţionalităţile nema- Ceea-ce măresce greutatea situaţiu- pote considera de sfirşită. Cele pa­
fi. Cu t6te încercările, ce s’au făcut .ghiare fii vitregi ai patriei". Adecă nei, este fără îndoială şi cvola. Aus­ tru puteri europene au cerut Sulta­
în privinţa acesta de statul catolic, el vră se ne „îndulcâscă" şi „încăl- tria cere, ca Ungaria să ridice cvota nului să-şî retragă tote trupele din
nici pănă acfi n’a reuşit o ispravă fescă" la sînul „ideii de stat ma­ la 38—39°/ şi în afacerea acăsta acel ostrov şi pe diregătorii turcesc!
0
de Ddmne ajută în acestă afacere, ghiar", şi ca se simţim „îndulcirea" s’au sfătuit cele două comisiunî pen­ 8ă-i înlocuescă cu creştin!. Sultanul,
care mai ales pentru preoţimea ro­ şi „căldura", ne împarte ban! bere­ tru cvotă în Peşta, dăr sfătuirile de voie de nevoie, a ascultat acâstă
mână greco-unită este, după păre­ chet. Der nu îotârcjie se ne spună n’au dus la nic! un resultat. Ungurii cerere şi a trimis doi general! din
rea nostră, o mare primejdie în ceea totodată, sub care condiţiunî vor se-i nu vrău să dea mai mult, decât au Constantinopol, ca să încăpă deşer­
ce privesce libertatea şi caracterul ei îtnpărţescă — căci etă ce scrie „Pol. dat pănă acum, adecă 3O°/ ; Aus- tarea Cretei de trupe turcesc!. Acum
0
naţional. S’a pornit acum de nou miş­ Corr". inspirat de Wlassics: „Statul triacii erăş! nu vor să mai plătăscă rămâne, ca puterile să facă renduială
carea pentru regularea Congruei. de altă parte trebue se se ridice con­ cât au plătit pănă acum dela 1867, în Creta mult bântuită de rescole
Soim, că guvernul unguresc s’a pus tra conceptului greşit, după care adecă 70%. şi tiranii. Insula stă deocamdată sub
se aducă în rânduială, vef! D6mne, n’ar fi o crimă directă împotrivâ-i, când * paza şi controlul Rusiei, Franciei,
plăţile preoţimei confesiunilor neca- se află între naţionalităţi indivicjî In politica dinafară cel mai în­ Angliei şi Italiei şi ele şi-au statorit
tolice din ţeră, în care scop a făcut singuratici, cari pâcâtuesc faţă de da- semnat eveniment este călătoria îm­ deja cercul de influenţă. Creştinii
se se voteze prin dietă o lege, des­ torinţa câtrâ stat şi câtră patriotism, şi păratului Wiihelm în Orient. împăra­ din Creta, după multe lupte şi su­
pre care am vorbit pe lung şi pe este o problemă frescă a preoţimei, ca tul a plecat deja în 12 1. c. din Ber­ ferinţe, au ajuns aşa-deră să-şî vadă
larg la timpul seu, arătând cum în în privinţa acesta se influinţeze asupra lin şi a sosit alaltăerî în Veneţia, împlinite măcar o parte din dorin­
schimbul câtor-va amărîte sutuţe, se credincioşilor 1,1, . Cu alte cuvinte, guver­ de unde îşî va lua drumul spre Con- ţele şi aspiraţiunile lor. Decă au
face stăpân pe voinţa clerului bise- nul înţelege Congrua aşa, ca în stantinopol, er de aici cătră Pales­ luptat şi suferit, nu li-a fost zadarnice
ricei române greco-orientale. In urma schimb pentru arginţii lui Iuda, tina. In Veneţia împăratul, pe care luptele şi suferinţele.
acesta păşesce acum şi clerul înalt preoţii noştri se 8e facă jandarii îl însoţesce împărătesa şi o numerosă
*
catolic cu planul de a regula Con- „ideii de stat maghiar". Etă, care suită, a fost primit cu mare pompă
grua catolică. In Peşta s’a întrunit sunt pentru noi Românii prospectele de cătră regele Italiei Umberto, De când în China s’a întâmplat
«filele trecute comisiunea întregită Congruei şi ale întregirei venitelor care a găzduit pe Wiihelm în pala­ cunoscuta revoluţie de palat, care a
a Congruei, compusă din prelaţî şi preoţesc!. tul seu. Din Veneţia împăratul a avut de urmare detronarea împăra­
câţî-va mireni. In acesta comisiune * plecat după amiacfi pe yachtul „Ho- tului şi înlocuirea lui prin împără-
s’a ascultat raportul despre conscrie- Septemâna acesta a fost şi ea henzollern" între strigăte de „Ev- tesa-văduvă, viaţa creştinilor euro­
rea venitelor preoţesc!, făcut de un destul de agitată înăuntrul monar- viva!" ale marinarilor italieni şi în peni şi a supuşilor strein! era în
consilier al guuvernului. Din rapor­ chiei. Lupta pentru pact continuă a -unetul imnului german. Călătoria mare primejdie. Pentru scutul aces­
tul acesta se vede, că dintre paro- arunca valurî tot mai mar! şi mai împăratului Wiihelm este urmărită tora puterile streine şi-au trimis trupe
cbiile romano-catolice au lipsă de ameninţătbre. S’au adunat la Peşta cu o deosebită atenţiune de Europa în Peking, capitala Chinei. In len-
întregirea salarului 817, er dintre miniştrii preşedinţi şi de finanţe ai întregă. dur! strînse au intrat (filele acestea
* în Peking trupele turcesc!, germane
parochiile greco-catolice 1878. Pentru celor două guverne, ca se se sfătu-
a-se acoperi lipsele celor dintâiu se escă încătrău s’o mai cârnescă cu De când ex-regele Milan a ajuns şi englese, car! au fost cu bucurie
cere suma de 229,730 fi., 6r pentru întrebarea privitore la contractul erăş! la putere în Serbia, aprbpe cfil- întâmpinate din partea coloniilor
a celor din urmă suma de 880,843 despre vamă, comerciu, banca co­ nic s’a manifestat o vădită duşmănie europene. Rusia şi-a trimis în Peking
fi. Dintre aceşti 880,843 fi., preoţi- mună şi alte întrebări în legătură între regatul serbesc şi Bulgaria. Ne­ 30 de marinar! şi 30 de cazac!, An­
mea română greco-unită ar trebui cu acesta. De când proiectele pac­ norocita ideie a tinărului rege Alexan­ glia 30 de marinar!, Germania erăş!
se capete 600,000 fl. anual. împre­ tului au trecut în parlamentul din dru de a numi pe tatăl său coman­ 30, cu câte un tun.
jurarea acesta face pe cei dela cârmă Viena prin întâia cetire, s’a dat tot dant suprem peste armată, a pro­
se ridice imputări prin gazetele lor, mai mult pe faţă credinţa, că dus o şi mai mare recelă între Ser­ Congregaţia comitatului Caraş-
că jertfele ce ar trebui se se aducă acestea proiecte nu vor fi primite bia şi Bulgaria, care bănuesce pe
pentru salarisarea preoţimei române, neschimbate în „Reichsrath", cum Milan,.că se ocupă cu ideia de a-se Severin.
sunt prea mari. Doue gazete au scris doresc Ungurii. Tbte partidele aus­ revanşa pentru ruşinosul desastru ce (Corespodenţa „Gaz. Trans“.)
despre acâsta, una din ele a provo­ triaco, chiar şi cele din majoritate fia suferit la Slivniţa. De Iun! de
cat chiar pe Vlădicii unguri catolici sunt contra unui pact, care numai (file se manifestă în pressa serbescă Lugoşiu, 13 Octomvre 1898.
se nu dea atâţia băni „popilor va­ Ungariei îi aduce folbse, ăr Austriei şi bulgară o mare inimiciţie, din Congregaţia ordinară a comitatului
lahi", ci mai bine se-i folosâscă pen­ multe pagube. Banffyşi cu Thun s’au care causă guvernul bulgar a oprit, Caraş-Severin, ţinută la 12 Octomvre n. e.,
tru scopuri „mai patrioticei O altă înţeles aşa-der, ca deocamdată să ca ofiţerii ataşaţi serbesc! să ia parte a fost condusă de vice-comitele Băa Liiselc
fbie, „Pol. Corr.“, publică un articul stea pe loc, guvernul unguresc să nu la manevrele din Bulgaria. In urma şi a decurs forte neted.
inspirat din cercurile guvernului din înainteze dietei spre desbatere pro­ acăsta guvernul din Belgrad şi-a re- S’a simţit o deprimare generală în
Peşta în care se arată, cât de „ge­ iectele, ăr Thun să facă încercări chiămat pe ataşatul său militar din sînul partidei guvernamentale, fiind-că bag-
neroşi“ sunt Ungurii faţă de Români, nouă a-şî apropia partidele majori­ Sofia, şi tot-odată a retras ataşatului sămă sunt supăraţi, că guvernul nu a de­
când numai preoţimei greco-orien­ tăţii şi prin sfărmiturî de concesiuni militar bulgar din Belgrad invita­ numit comite suprem pe vre-unul din ma-
tale statul ’i dă pe an 911,000, er naţionale să împace pe Ceh!, Slo­ rea de a lua parte la manevrele melucii comitatului nostru.
acum preoţimei greco-unite i s’a so­ ven!, Polon!, er în schimb aceştia serbesc!. Conflictul acesta a făcut După deschiderea şedinţei, membrul
cotit 600,000 — cu tbte că numărul se-i voteze pactul neschimbat. E mare sensaţie în cercurile politice d-1 Coriolan JBrediceanu interpelâză pentru
celei din urmă este de 7 ori mai vorba aşa-der ărăş! de un provisoriu din cele două state vecine, şi Serbii faptul, că notarii comunali, şi în deosebi

lângă care se afla, mă pusese pe mine pe — Şi-a făcut nisce cutii de lemn aco­ Moş Horn (Hâaume) venea într’adevăr — T6te, d-le; eu îmi iubesc tot atât
gânduri, şi pe băiat îl mira ca un fel de perite cu geamuri, cu un braţ de iarbă; ţăranul nu vine nici şi -băiatul şi fata; aşa şi cu florile.
enigmă. — Ce spui? odată acasă cu mâna gdlă. — Şi cum le dobândesc!? Le cumperi?
Atunci întrâ nevasta ţăranului. — Da, a cheltuit o grămadă cu ele. — Poftiţi, poftiţi de staţi, ne fise — Aş! ce ar fice nevasta, dâcă aşi
Acum şâse luni a vândut, ca să şi le facă, punendu-şl sarcina jos. Na, nevastă, dă vi­ da bani pe flori?
— Ce, îi dai şi cactus bărbatului du-
tot vinul, pe care îl bea vreme de şâse telor să mănânce şi dă-ml şi mie câte-va — Apoi atunci cum?
mitale să mănânce?... Nu se mulţumesce
luni. ridichi şi pâne. Am făgăduit vecinului să-l — Uşor. Sunt 6menl, cari se supără,
cu ridichile? o întrebai rîfând.
— Si ce va bea? ajut să-şî încarce fânul. . .. că sdrele lucesce pentru totă lumea, şi de
»
— F16rea asta e pentru el, ca un fel
— Bea apă, domnule; şi e greu pen­ Apoi zări florea şi fise : ar pute, l’ar face candelă şi l’ar încuia în
■de prăjitură.
tru un om, care muncesce aşa mult să nu — Ah! Uite cactusul!... Frumos mai casă, ca să se bucure numai ei de densul.
— Ii plac florile mult?
bea niţel vin. Mi-e temă să nu se bolnă- e ! . . . Ia ascultă, nevastă, mie mi-se pare Eu nu sunt aşa: eu cum am dobândit prin
— Grozav... Intâiu mă iubesce pe vescă, der îmi dice: că e mai larg, decât celălalt. Gum mirosă sămânţă ori într’alt chip vre-o plantă fru­
mine şi pe urmă florile; şi dâcă e vorba, — Lasă nevastă; când mi-s’o deschide de frumos! Nu mirosiţi, domnilor? mosă, mă duc de dau altâie ori sămânţă
nu sciu, decă ar fi să alâgă, de nu le-ar vre-un cactus, ori mi-o înflori vre-o altă — Ia lasă, îi fise nevasta, ce vrei din ea tutulor grădinarilor de prin împre­
alege pe ele.... Adecă nu ; fie eu aşa.... flore din cele rare, să mi-o pui colea în să-şî vîre domnii nasul, unde ţi-1 vîrl tu? jurimi; mă bucur, când mă gândesc, că
Dăr sciu, că nu dorme din pricina florilor. locul unde puneai sticla cu vin; şi am să — Der de ce nu? O flore frumosă, flârea mea va fi preţuită de omeni cunos­
Vara, în tote dimineţile cu două câsuri mănânc mirosind florea. Mă hrănesc eu... ca asta, e iscălită de Dumnefeu; aşa e, cători şi că face !plăcere unor omeni de
înainte de a pleca la muncă, adecă pe la Lasă, n’ai tu nici o grije!... Rîfl d-ta, domnule, că par’că îl vefl pe el când te ispravă. Aşa fac şi ei cu mine: le dau eu...
trei nâptea, se scolă de-’şl vede de ele; domnule, dâr ai rîde şi mai tare, dâeă l’ai uiţi la ea? îmi dă şi ei, şi ne mai şi iubim pe lângă
sera se întorce pe la şâpte şi jumătate pră­ vede la masă. Ia o bucată de brânză şi se — Fără îndoială, dragul meu, şi încă acăsta. Şi âcă cum mă îmbogăţesc în flori,
pădit de oboselă, ori udat, mort de fome, uită la flore; curăţă o ridiche şi er întorce un portret mai asemănător decât multe fără să cheltuesc un ban.
şi crefî că se aşefă să mănânce şi să ddrmă florea de se uită la ea de partea cealaltă; feţe omenescl, pe care le sciu eu, cu t6te In momentul acesta vecinul lui moş
pe urmă?... Ţi-ai găsit!,.. Se duce de se o învertesce, o sucesce, vorbesce cu ea, că fie, că sunt făcute după chipul şi ase­ Horn bătu la ferestrâ şi îl ruga să vie să
uită la flori, şi pune mâna ici şi colo de par’că ar fi un amoresat.... Şi de !... ce mănarea lui Dumnefeu. Der sunt încântat îi ajute a-şl încărca fânul.
le mai aşedă, mai plivesce printre ele.... să fie?... Eu sunt mulţumită, căci pare de iubirea cea mare, ce simţi pentru flori, — îngăduiţi să dau ajutor vecinului,
Erna, pe frigul ăla mare, se scolă noptea, fdrte fericit. Unde pui, că atunci, când se căci şi eu le iubesc mult. domnilor____Numai niţel şi mă întorc....
ca să vafă e destul de cald, unde îşi ţine apucă să vorbâscă astfel, spune nisce lu- — D a ? . . . apoi hai să vorbim de ele. — Du-te, du-te. Noi te aşteptăm aici.
florile ? orurl par’ca ar fi notar, aşa le ticluesce de — Ou dragă inimă ! . . . Care îţi plac Ţăranul şi nevastă-sa se depărtase.
— Der unde le ţine e.rna ? bine___ Aufi-1, că vine. mai mult ? Rămăsei singur cu fiul meu. Ne du-