Page 16 - 1898-10
P. 16
Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 217 — 8198,
preotul, nici poporeanul, ci e satan serii. Acest ajutor, precum seim, Asocia Aflăm că pănă acll nu s’a îndreptat întru plexii de inimă, a răposat adl fără de veste,
cel mare şi tare, numit sărăcia, care ţiunea a fost oprită prin ordin ministerial nimic spre bine starea sănătăţii archiereului. înmormântarea se va face Luni. — Adre
de nu era, bine şi pace rămânea de a-1 mai primi. săm sincere condolenţe părinţilor şi întris
între fraţî, între popor şi duhovnic, Tot-odată s’a (jis în acea scrisore, că Tinerimea română dela universitatea tatei familii!
între popor şi comitetul bisericii deja la primul prilegiu, când a sosit uca din Cluşiii şi-a ţinut sâra de cunoscinţă în
sale etc. zul ministerial, „s’a lansat în şedinţa comi 8 Oct. n. A fost o sâră veselă şi plăcută, Luccheni. Precum se anunţă din Ge
Ei bine, pot bre urma aceste tetului Asociaţiunei propunerea din partea la care au luat parte şi număroşl fruntaşi neva, pertractarea finală în contra uciga
încordări şi duşmănii şi stări triste d-lui P. Oosma să se ceră subvenţie dela români din Oluşiu, ca d-nii advocat Dr. şului împărătesei-regine Elisabeta se va în
0
acolo unde se află „reuniuni de în guvern. Atunci însă au precumpănit vede Isac Podâbă, directorul^ „Economului , adv. cepe în primele cjile alo lui November vii
11
mormântare ? rile contrare, şi comitetul s’a mulţumit cu Dr. Jlea, Leontin Pop, protop. Poşescu etc. tor. Materialul procesului e forte volumi
0
reclamaţia la ministeriu . Erau la vre-o 150 de persone. In numele nos. Conţine vre-o 400 de pagine. Se află
Nici odată! seu cel puţin în
D-l P. Cosma vine acum şi în scri- tinerimei, un student jurist bineventâ pe os- între aceste acte şi scrisori cătră Luccheni,
măsură însutit mai mică! Nu; pen-
tru-că şi preotul, şi clopotarul, şi bi sdrea de mai jos declară, că d-sa n’a făcut peţii români; apoi s’a aclamat ca preşe mai departe actele de cercetare în contra
serica, şi măsarul, şi boltaşul, şi cio propunerea, C9 ’i-se împută. dinte întâifi d-l Dr. Isac, der neputând complicilor săi, tot felul de scrisori ame-
clii, — toţi îşi capătă la mână şi $tă ce ne scrie d 1 Oosma: primi d-sa, fu aclamat d-l Podoba. D-l Dr. ninţătâre etc. Tribunalul, care va judeca
Isac a făcut cu deosebire mare plăcere ti pe Luccheni, e compus din Alfred Burghy
îndată competinţele lor, şi asupra Onoratei Redadiimi a „ Gaz. Trans.“ în
memoriei celui răposat nu se certă, B r a ş o v . nerimei, vorbindu-i în diferite rânduri des ca preşedinte, Razin şi Sehuzel ca jucjl.
nu se resboiesc unii între alţii. pre datorinţele, ce le are tinerimea română Cununia. D-nul Ioan Bârsan din Bra-
In n-rul 213 al „Gaz. Tr.° din Oct. şi însufleţindu-o pentru împlinirea lor, d-sa
Au nu e acăsta un mare folos? şovul-vechiG şi d-şora Maria V. Marculcscu
n. sub titlul „Comitetul Asociaţiunei şi gu a salutat în cuvinte frumose şi pressa ro
Ba e nepreţuit! din Ghimbav, se vor cununa mâne, Dumi
vernul^ publicaţi o corespondenţă din Si mână. De-asemenea d-l Podobă vorbi în
Si e un folos, pe care aşa de biiu, în care se afirmă, că „deja la primul două rânduri, îndemnând tinerimea să for necă, în 4 (16) Octomvre n. în biserica
uşor ni-1 putem procura! Tbtă chel- prilej când s’a pertractat în sînul comi meze o societate de diletanţi. Au fost de română gr. or. din Ghimbav. — Fie în
0
tuâla e 1 fl., pe care îl plătesc! la tetului central hârtia ministrului de interne faţă şi doi studenţi slovaci, cari au cântat ceas cu noroc!
intrarea în tovărăşie, er de aci încolo cu privire la suma de 400 fi., care ari de imnul lor şi au toastat în limba lor. Din Concerte. Mâne, Duminecă, se va da
câte 30 Cl\ ajutor fiă-cărui tovarăş an o trămitea „Transilvania din Bucu- partea tinerilor români s’au rostit numă- în sala cea mare a otelului „Orient un
0
0
mort, din cari însă numai cu 5 cr. rescî, ca să se distribue ca stipendii între rose toaste. Numărul tinerilor români în concert de cătră musica militară. începu
îl ajuţi de fapt pe el, er cu 25 cr. învăţăceii de meseriaşi, eu a’şt fi propus, ca scrişi la universitatea din Oluşiu e consi tul la 77 ore sâra, intrarea 30 cr. Pro
2
îi cresce însuşi plătitorului suma la să se ceră dela guvern „subvenţiace se derabil, pote peste o sută. gramul concertului este următorul: 1) Die
care ai săi urmaş! vor fi îndreptăţiţi!
pune în vedere, că se va da bucuros. Bosniaken kommen, marş de Wagner; 2)
Şi nu sunt nicî greu de înfiinţat Un amic ’ml spune, că de cuprinsul îmbunătăţirea stării preoţilor român! Uvertura din operetta Wundermârchen, de
0
aceste „Reuniuni . Am văcjut aicî, acelei corespondenţe tendenţiâse au făcut us din Bucovina. Clubul român parlamentar Krones; 3) „Gross Wien° vals de Strauss;
din Viena, s’a presentat la 23 Septemvre
0
are
în Orăştie. Merge aşa de uşor şi de şi unele cji din România, ocupându-se 4) Poutpouri din opereta „Faust de Gou-
prin delegaţie la ministerul instrucţiunei
0
bine, căcî poporul aucjend că e cu predilecţiune de persona mea. nod ; 5) „En, fin seul gavotte de Krones;
vorbă de o faptă, după care lui să-i Vă rog să binevoiţi a lua spre scrie, publice şi al cultelor, la contele Byilandt, 6) „Frauenherz polca mazur, de Strauss;
0
să intervină spre îmbunătăţirea salariilor
0
urmeze folos, primesce bucuros se şi sper, că vor face aedsta şi aceia, cari au 7) „Ungarisches Potpouri de Krones;
preoţilor din Bucovina. Acest pas se da-
colaboreze la realisare Cum nu, făcut us de cele publicate de D-vostrd, că cel 8) Neue Wiener Volksmusik, potpouri de
toresce unei decisiunî a clubului, care s’a
când e sigur fiă-care, că de acăstă ce v’a informat, v’a scris un neadevăr, pen- Komzak; 9) Rodica, fantasie românâscă de
ocupat în una din şedinţele sale cu
sdrte nu pot fi scutiţi, mai curend tru-că eu n’am făcut propunerea, ce mi-se Georgescu; Alo, uch, rit tro bas ăn den
acestă cestiune importantă a mărirei sala
or! mai târcjiu, nicî ai săi urmaşi, impută. dit, de Krones.
căci la acest lucru, ia mdrte, ne Primiţi Vă rog, asigurarea deosebitei riilor preoţilor români bucovineni. Dâcă a — Musica orăşenâscă de sub condu
fost cu putinţă îmbunătăţirea salariilor
vine prea curend rândul la toţî, şi mele consideraţiunî. cerea d-lui A. Brandner va concerta tot
că şi cu ajutorul acesta lucru stă S i b i i u , 14 Oct. n. 1898. funcţionarilor fondului religionar, cu atât mâne sâră, Duminecă, în Redută. începutul
11
aşa, că: „Acţi ţie, mâne mie .... mai mult va fi cu putinţă o aranjare mai la 8 ore. Intrarea 30 er. Programul con
Parteniu Cosma. demnă pentru preoţii români din Bucovina
P. S. Intr’un alt număr voiii întră în certului e variat şi cu piese alese. Se va
In pasagiul citat de noi mai sus nu în privinţa salariilor, căci situaţia lor ma
amănunte şi voiu descrie pe sâma cetitorilor esecuta între altele şi cântecul românesc
se clic® categoric, că d-l Oosma a făcut o terială actuală e destul de tristă.
11
poporali ai „Gazetei Transilvani ei °, îu- „Doi ochi , de Ventura.
propunere formală, ci se vorbesce numai
t.râgă construcţia acestor Reuniuni, ca Academia Română. Vineri 2 Octomvre
de „lansarea propunerei şi de „precumpă-
0
să i îuţelâgă cu atât mai vârtos fiă-care a. c. la ora 1 p. m. Academia Română a
0
nirea vederilor contrare . De-altmintrelea Premiarea unul agricultor român.
folosul şi fiinţa ei cea întemeiată pe prin ţinut şedinţă publică. D-l V. A. Urechiă
scrisorea de mai sus nu lămuresce de loc
cipii forte creştinesol, fbrte umane. a cetit următorele comunicări istorice: a) Ou ocasiunea adunărei generale a des
cestiunea de căpeteniă privitore la votul dela
Coresp. 6 Octomvre. Ni-ar fi părut bine, dâcă din G. Lazăr rechiămat în BucurescI în 1822. părţământului I (Braşov) al Asociaţiunei,
b) lord. Golescu cerând lui Kiselef publi ce s’a ţinut vara acâsta în Braşovui-vechifi,
declaraţiunea d-lui Oosma ne-am fi putut
carea gramaticei şi dicţionarului limbei d-l protopop Bartolomeu Baiulescu din loc,
Comitetul Asociaţiunei şi guvernul. convinge, că d-sa nu numai că n’a luat române; c) Osele lui Mihaifi-Vodă rămase
parte la acel fatal vot, der, ca bărbat in după cum am amintit la timpul său, a avut
Sub titlul acesta am publicat în nu fără astrucare mult timp; d) Edilitatea şi frumâsa ideiă de-a pune la disposiţia comi
fluent în comitet, l’a şi combătut.
mărul de Mercurea trecută al foiei nostre finanţele sub Oaragea. tetului despărţământului două premii de câte
o împărtăşire din Sibiiu, în care ni-se co 10 fl. dăruite de d-sa cu scopul, ca unul
Din Tergu-Jiu primim o invitare la
munica, că comitetul central al Asociaţiu- SOIRILE DILEL inaugurarea noului local al gimnasiului dintre ele să se dea aceluia dintre agricul
nsi, la propunerea secretarului I, a liotărît „Tudor Vladimirescu , ce se va face mâne, torii români din Braşovul-vechiu, despre
0
în 6 Octonnrre n. a. o., ca să primeseă — 8 (15) Octomvre. care comitetul va constata, că-şl portă mai
în 4 (16) Octomvre în presenţa ministrului
ofertul ministrului unguresc de interne, de-a Starea sănătăţii Metropoiitului Miron bine şi mai raţionul economia sa, er al
român de culte şi instrucţiune publică şi
cere subvenţie dela guvern în schimbul Roman ii, în dilele din urmă a devenit atât doilea premiu să se dea pentru cea mai
a autorităţilor locale.
celor 400 fi., ce-i primea Asociaţiunea dela de îngrijitore, încât, după soirile sosite din bună disertaţiă din sfera economiei, ce s’ar
societatea „Transilvania din BucurescI Sibiiu, cei din jurul Excelenţei Sale se aş NECROLOG. Eugenia Seniupe, fiica ţinâ cu ocasiunea viitorei adunări generale
0
pentru ajutorarea elevilor români dela me- teptă îu fiă-care moment la o catastrofă. d-lui Seniupe din loc, în urma unei apo- a despărţământului. Pentru premiul de al
— F6rte urîtă! de hârtie din carnet, şi scriind un rând : cam în miljocul peninsulei, este oră vre-o 20 de mănăstiri, autocefale,
du-te la Iosif şi adu ce ţi-o da. şelul Karyes, unde locuesc şi mireni 10—15 schituri ce depind de mă
— Atunci dragostea de frumos se pote
— Oe vrei să faci, tată? şi oare se seversce de reşedinţa Cai- năstiri şi mai bine de 500 de chilii.
arăta şi în ceva urît?
— O să vedl, dâr grăbesee-te, căci macanului însărcinat cu administraţia Republica acesta monastică plătesce
— Mai tot-deuna se arată aşa întâiu
se întorce moş Horn. şi poliţ'a acestei republice mona- ca tribut statului otoman vr’o 20,000
şi întâiu. E 6re ceva mai urît decât groz-
(Va urma). cale. Tot în Karyes locuesce va lei noi pe an, şi fiă-care mănăstire
nicele lucruri chinezesc!, ou care îşi încarcă
meşul turc şi alţ! câţî va funcţionari dă ca plată anuală cârmuirei din
mătuşa etajerele? Iţi rănesc vederea, şi musulman!, cărora de asemeni nu Karyes, una liră turcescă adecă 22
cu tote acestea simţământul frumosului Sfântul munte. le este permis a-şî avă soţiile şi fa lei şi ceva pentru întreţinerea po
există, dor că e barbar, degenerat, incult
Peninsula acesta a tras aten milia lângă ei. liţiei.
der v i u ; îi lipsesce numai cultura. Dumne-
ţiunea călătorilor prin forma ei cu- De pe la începutul vâcului al „Muntele Atos — cj’ Bolinti-
ce
deu a sâmănat scăeţî pe câmp şi pome săl
riâsă, încă din vechime. Ea este al 11-lea nu numai femeiei îi. este neanu — se ridică la capul unei
batice prin păduri. Dâcă nu le cultivă ni
cătuită dintr’un muute a căruia înăl oprită intrarea în Sfântul-Munte, ci peninsule, altă-dată numită Calcidi-
meni, mor sâu rămân amare. D^că pune
ţime trece cu ceva peste 200 de şi animalelor de sex femenin ca: cia, între golful Contesa şi golful
omul mâna, scăetele se face anghinare şi
metri. In anticitate, ca şi astăcj!, ăia, pisica, căţeaua, găina, vaca, Monte-Santo. înălţimea lui de 2.0G0
pbmele sălbatice, pome bune de mâncare.
muntele acesta era un loc de în gâscă, capra, curca, iapa, bivoliţa metri. După o fabulă vechiă a fost
Aşa şi cu admiraţia: nu e simţământ
chinare. Astâcj! nu sunt în muntele etc. Numai paserile cerului îşi au mai înainte aşecjat în Tracia; un
mai energic, dâr nici nu e altul, care să
Atos decât mănăstiri şi călugări, 6r femeile împreună în muntele Atos uriaş l’a luat în mână şi l’a aruncat
aibă mai multă trebuinţă de educaţie --
călugăriţe nu, căcî nu este permis şi numai fiarele femele, ca: mistreţul spre Olimp. Muntele petrunejend
mai cu semă când are de obiect, nu fru
femeilor a călca în acest munte femenin, căpriora, cerboica răsbat aerul, căcju în Macedonia. Acesta o
mosul natural, ci frumosul artistic, ca ta
consacrat Maicei-Domnului, din care aci, pentru-că nu pot fi împiedecate. cred înşişi călugării dela mănăstiri.
blourile spre pildă ; cine nu învaţă să vadă,
causă se numeace acum mai mult Din causa acesta, mijldcele de traiu In timpul lui Strabone, la picibrele
nu vede. Yrâu să-ţi dau o dovadă mate-
Sfântul-Munte, de cât muntele Atos. ale călugărilor din Atos şi ale mi acestui munte erau cine! oraşe. 0-
terială, care va desăvârşi cele ce am a-ţl
Slavii îi dic Sfet-Agora. Se găsesc renilor din Karyes sunt ceva cam colul basei sale se urca la 115 chi-
spune asupra dragostei de frumos. Cât
în sfântul munte aprope 10,000 de strîmtate, căcî lipsesc ouăle, untul, lometri. Muntele e închinat Maicei-
timp îţi trebue, ca să te duci acasă şi să
călugări, aparţinând tuturor nemu brânza, laptele şi altele, deşi penin Domnului. Pe spinarea lui gliebosă
te întorci aici? Un sfert de ceas, aşa e?
rilor ce fac parte din biserica sula are păşunî esc-elente prin poe- sunt cjece schituri, 20 de mănăstiri,
— Da, tată. ortodoxă: Ruşî, Grec!, Român! şi nile numeroselor şi vastelor ei pă doue-Bute-cincî-cjecî de chilii şi o sută
— Ei bine, adăugaiu, rupând o foie Armân!, Serbî, Bulgari etc. Aşecjat duri. In Sfântul-Munte se găsesc cincî-cjeci de sihaştri. Karyes e un
