Page 17 - 1898-10

Nr. 217 - 1898 GAZETA TRANSILVANIEI P gina 5.

doilea, comitetul a publicat concurs, dâr, Când e vorba de înaintarea comună, tre­ Aşa-dâră Românii din acestă comună şi Sâncraiii. Cuvântarea bisericâscă ocasio-
pe cât seim, până acum nu s’a anunţat ni­ bue fiă-care să-şi facă datorinţa după pu­ stau rău. Ou tote acestea ei nu se lasă; nală a rostit’o cunoscutul gură de aur al
menea. Premiul dintâiiî însă a fost distri­ tinţă, şi nimenea să nu se retragă de-a se silesc spre tot ce e bun şi frumos. încă Sălagiului: Rvds. Dn. Alimpiu Barboloviciix;
buit Dumineca trecută, în 9 Octomvre n., aduce jertfele posibile stărei sale. Pentru în 1867 ei au hotărît să zidâscă o biserică cuvântarea a fost plină de iubirea cea mai
-prin d-nii Cornel Aisâr şi Gre iu Maior, present, biserica română din Braşovul- nouă din pietră, în locul celei vechi de înfocată faţă de s. biserică-mamă şi de
•ca delegaţi trimişi din pa .ea comite­ vechih are cea mai urgentă trebuinţă de lemn, în 1870 s’âu şi apucat de zidirea limba rituală a acesteia, al cărei drept ve­
tului. un clopot. Pentru procurarea lui s’a adu­ ei, fiind preot răposatul Ioan Popdan, âr nerabilul vicar l’a accentuat cu multă pu­
Di ă terminarea serviciului divin, po­ nat un fond, la care şi d-1 Puiu a contri­ curator primar răposatul George Sotâr- tere convingătâre.
por s’a intruui în sala din curtea biseri­ buit. Din incidentul distincţiunei, ce i-s’a Şaitoş. Atunci au contribuit sume mai A luat apoi cuvântul M. O. D. Greg.
cei, unde se află şi biblioteca Nr. II a des­ făcut acjî, contribue momentan încă 5 fl. mari: George Sotâr bătrânul 500 fl.; Pop, care prin o bine simţită vorbire a
părţământului A mciaţiunei. Aci luă cuven­ (Strigări: Să trăescă !) George Sotâr tînărul 200 fl., Gavr. Filip mulţămit tuturpr dăruitorilor, âr preotul
itul d-1 Gr. Maior, care cu recunoscinţă rea­ Vorbi în fine d-1 Cornel Aisir. D sa 200 fl. eto. Biserica abia în 1880 s’a putut din Acâş Ant. Băliban a dat cetire nume­
minti poporului generosul darul făcut de d l arăta mai pe larg, ce va să cjică munca şi sfinţi, fiind terminată încât-va, dâr turnul lor tuturor acelora, cari au dăruit pe sema
protopop Baiulescu ; atătâ greutăţile, ce co­ ce va să dică norocul. , Munca, (jise, este nu i-l’au putut zidi. bisericei.
mitetul le-a întâmpinat la alegerea perso- temelia fericirei şi înflorirea poporelor, dela De-atunci încâce şi-au zidit şcdlă, au După terminarea funcţiunilor biseri-
nei, ce este a se premia, căci nu este uşor ea atârnă progresul. Norocul îl formâză reparat casa parochialâ, tote costând mari cescî, în sunetul imnului naţional, cântat de
de-a putâ alege pe cel mai vrednic între braţele; cine are braţe muncitore, îşi for­ sume de bani pentru un număr atât de corul instrumental din Giungiu, inteligenţa
atâţia vrednici. A cerut deci ajutorul agen- meză însu-şl norocul. Poporul român are mic de locuitori. Biserica în 1893 a fost s’a dus la locul banchetului, âr dintre ţă­
turei locale, la a căreia recomandare comi­ braţe vigurâse, el scie să muncâscă ca ori provădută cu scaune regulate şi frumose, rani o parte s’au dus cu litia cătră casă,
tetul a hotărît a conferi premiul d-lui şi care alt popor. Nu-i lipsesce nici voinţa, fiind preot actualul protopop al Eriului şi altă parte a fost ospătată pe la Românii
George Puiu. Comitetul scia, dise vorbito­ nici deşteptăciunea. El are deci condiţiunile parochul Unimătului, Gregoriu Pop, âr cu­ din Acâş.
rul, că d-1 Puiu este un fruntaş între Ro­ principale a-se avânta la trâpta poporelor rator primar Samuil Filip. Scaunele au for­ La banchet s’au rostit mai multe
mânii braşovechenl, şi ar dori mai bucuros, celor mai înaintate. Când el va împreuna mat un isvor de venit pentru parochie, căci -toaste; aşa Rvds. Dn. Vicar pentru Esc.
ca premiul să-l dobândâscă vre-o persână în munca sa cu mai multă cunoscinţâ de prin închiriarea lor s’au incassat aprâpe la Sa Episcopul diecesan; preotul Băliban
împrejurări materiale mai puţin favorabile. carte, norocul va fi al lui şi viitorul încă 1200 fl., cari mult au ajutorat la săvîrşirea pentru D-1 Vicar, ca delegat episcopeso;
Der s’â gândit totuşi, că nu banul este al lui. Termină dorind, ca sub conduce­ zidirilor nostre. protopop Greg. Pop pentru preotul Băliban;
ceea-ce se dă prin acest premiu, ci mai rea noului paroch, care arată atâta zel şi Vechea dorinţă a Acâşenilor şi a ac­ preotul Băliban pentru protopopul Greg.
vîrtos onârea simbolisată prin el, âr acestă bunăvoinţă, poporul român din Braşovul- tualului lor preot de acum, dl A. Băliban, Pop, ca fost preot în Acâş şi pentru po­
onore trebue să i-se dea celui ce o merită. vechiîi să continue de-a merge cu paşi s'a împlinit în anul curent 1898, când în porul român din Acâş şi bine-făcătorii bi­
D-1 G. Puiu merită distincţiunea acâsta, repecjl pe calea culturei şi bunăstărei: (Vii sfîrşit şi-au vădut ridicat şi turnul, — un sericei ; Găvrilă Vaida, protopop în Bobotă,
căci s’a distins însu-şl pe sine prin purta­ aclamărl). turn frumos în totă privinţa. Tot acuma pentru d-1 Vicar etc. etc.
rea de model a economiei sale după cele In urmă, după distribuirea premiului, s’a făcut o reînoire radicală a bisericei, Trebue cu regret să amintesc în fine,
mai nouă sisteme, premergând cu esemplu s’a reîntregit agentura, al căreia preşedinte, fiind acoperită atât naia bisericei, cât şi că dintre fruntaşii noştri prea puţini au
înaintea altora şi făcând onore agricultori­ d-1 Ioan Maximilian, ne mai funcţionând turnul, cu tinichea, care s’a şi văpsit; înă- luat parte la aceste serbări atât de înălţă-
lor români din Brăşovul-vechiă. împreju­ adl ca administrator în Braşovul-vechiă, a întru cor şi plafon eto., costând 2000 fl. tore de inimă! Oausa nu mi-o pot esplica,
rarea, că d-sa nu este avisat la partea ma­ trebuit să demisioneze. In locul d sale a S’a pus şi o inscripţie frumosă pe frontis­ mai ales fiind-că preotul local în vre o trei
r
terială a acestui premiu, nu l’a putut abate fost aclamat ca preşedinte actualul paroch, piciul bisericei, în care se arată data, când rânduri a arangiat şi petreceri în favorul
pe comitet dela hotărîrea sa. S. Scriptură d-1 Iosif Maximilian. s’a zidit biserica şi turnul, sub a cui preo­ bisericei sale şi tot-dâuna prea puţini d i n ­
încă dice : „ Celui ce are i-se va ăa . Es- înainte de ce ar fi părăsit sala, dele­ ţie etc. Acâsta inscripţia, fiind românâscă, tre fruntaşi au participat, tocmai aici, unde
u
plică principiul dreptăţii cuprins în acest gaţii au făcut şi o mică revisiă a biblio­ de sigur, că nu e pe placul şoviniştilor din atât de mult ar fi lipsă de manifestaţiă.
citat al Scripturei, şi termină (jicând, că tecii, cu care ocasiune au constatat, că n’a Acâş şi de aceea ei îndâmnă pe Români Dâr totu-şl e fapt, că s’a „cutremurat Ie­
cel ce are, prin însu-şl faptul că are do- trecut până acum Duminecă în care să nu să nu o sufere acolo. Românii însă sunt rusalimul", căci cei vre-o 3000 ţărani, câţi
vedesce, că e un om vrednic, care n’a as­ se presente cel puţin câte 10—15 inşi spre mult mai deştepţi, şi preotul lor mult mai s’au adunat la sfinţire, au pus în uimire
cuns în pământ denarul, ce i-s’a dat, ci a aduce şi a duce cărţi din bibliotecă. In consciu, decât să se lase batjocuri ţi de in- pe toţi calvinii din Acâş.
din unul a făcut doi etc. Vrednic e deci şi decurs de 6 luni, numărul împrumutătorilor trigele unor şoviniştl ca aceştia. Pala Crasna..
d-1 George Puiu de distincţiunea, ce i-s’a a trecut peste 600. Sfinţirea bisericei s’a săyîrşit în 8 (20)
făcut prin conferirea acestui premiu. (Stri­ Septemvre. A venit cu deosebire mult po­
gări repeţite : Aşa este ! Să trăescă !) por cu prapori şi crucea în frunte, şi cu Ii i t e p a t u p ă.
Sfinţirea bisericei din Acâş.
D-1 Iosif Maximilian, noul paroch lo­ preoţi. Ast-fel imposantă a fost procesiu­ A apărut în Tipografia „A. Mureşianu",
cal, luâ apoi cuvântul. D-sa mulţămi dele­ SSIagiu, Octomvre 1898. nea Supuranilor de jos, ceea a Giungieni- Braşov, volumul al doilea: „Cultura spe­
gaţilor şi în general comitetului cercual al Onorată Redacţiune! Vă rog permiteţi lor, a Dorolţenilor, Unimătanilor, Chişfălă- cială a plantelor", din „Manualul complect
despărţământului nostru pentru interesul, să vă raportez ceva despre frumosele ser­ narilor etc. de agricultură raţională" de Dr. G. Maior,
ce arată faţă de căuşele culturale şi eco­ bări ale sfinţirei bisericei române gr. cat. La serviciul divin solemn a pontificat profesor de agricultură la şcola centrală
nomice ale parochienilor săi, cărora li-s’a din comuna Acâş. Rvds. d-n vicar al Sălagiului Alimpiu _Z?ar- dela Ferăstrău şi Seminarul Nifon, pentru
inspirat la diferite ocasiunl atâta însufleţire Comuna Acâş se află în comitatul boloviciu, ca delegat al P. S. Sale Episco­ usul şcâlelor secundare şi superiore de agri­
şi li-s’a făcut un serviciu atât de escelent Sălagifi, în marginea de cătră mâdă-nopte- pului diecesan Dr. Ioan Sabo, concolebrând cultură, seminarii, şcole normale (prepa­
prin înfiinţarea bibliotecei etc. Termina răsârit a comitatului Sătmar, în nemijlocită cu O. D-nî: Ambrosiu Pop, protopopul tract. randii) şi de consultat pentru agricultorii
asigurând pe delegaţi, că ostenelele comi­ apropiere de rîul Orasna. Pământul e bun, Sătmar; Gavrilă Vaiăa', protopopul tractu- practici. Voi. II conţine 624 pag. octav
tetului n’au rămas şi nu vor rămâne fără plan; locuitorii în majoritate absolută sunt lui Samşod ; Gregoriu Pop, protopopul Eriu­ mare, cu 202 figuri în text.
efect asupra poporului. calvini, în număr de vre-o 1200 suflete; lui; Ludovic Rezci, protopopul Supurului Se p6te abona la Tipografia „A. Mu-
Al treilea luâ cuvântul d-1 George vre-o 150 Jidani şi abia vre-o 350 Români, de j o s : Dr. luliu Dragoş, preotul Sâncraiu- reşianu" şi librăria H. Zeidner, Braşov, I.
Puiu. Emoţionat, d-sa mulţumi pentru dis­ dintre cari majoritatea absolută sunt ser­ l u i ; Găvrilă Meseşan, preotul Ohieşdului; Kraft Sibiiu.
tincţiunea, ce i-s’a făcut prin conferirea vitori pe la marii proprietari maghiari, Avram Laurent, preot în Chieşd; Vasile Preţul: voi. I. 5 corone sâu 7 lei
premiului. Timp de 20 de ani, clise, a luat alţii sunt (Şilerl, şi abia a patra parte, vre-o Hoblea preotul Cigului; Vasile Tămaş, pre­ pentru România ; voi. II. 8 corone sâu 10
parte la chivernisirea averei bisericei şi 22, au case proprii; dintre aceştia vre-o 7 otul Giungiului etc. Cântările le-au esecu- lei pentru România.
■după putinţă a lucrat pentru înaintarea ei. au şi pluguri cu moşii. tat alternativ, corurile din Giungiu, Dorolţ

sat ascuns în umbra unui munte în­ nu se p6te da hotărîrea: trebue se este acea cunoscută sub numele Pro- grecesc!, serbescî, bulgăresc! său ru­
tre schituri, lipite de pdlele lui. O fiă câte patru uniţi. Illtă o republică drom, închinată sfântului Ioan-îna- sesc!, şi încă cu sutele. De aceea nu
singură stradă e, în Karyes; pe acestă în t6tă forma. Porta otomană a re­ inte-Mergetorul seu Botezătorul, a- e de mirare, că in Atos limba română
stradă sunt prăvălii şi în prăvălii cunoscut, încă dela luarea Constan- vend pecetia cu inscripţia: Schitul e adesea vorbită şi de ne-românî. Mulţi
călugări, cari vend mătănii, iconiţe tinopolului, administrarea şi auto­ românesc Prodromul. Prodromul o în­ dintre căpeteniile şi conducătorii co­
-şi unelte de casă, săpate de sihaştri, nomia acestor călugări, cu învoire temeiat pe la 1852, şi depinejend de munităţilor din mănăstirile neromâ­
seu pustnici. Casele sunt mici, cu a i-se plăti un tribut, ce se pune în Lavră, plătesce acesteia un embatic nesc!, precum: economi, egumeni,
uu rend de lemn. In capătul acestei mânile unui agă, seu voivod turc, de 50 lire pe an. Cea de a doua e etc., sunt Români şi mai adesea Ar-
strade, într’o casă mai făldsă este ce are reşedinţă în Karyes. Acest cunoscută sub numele de Chilia Cu- mînl, cu deosebire în schiturile bul­
Jocul consiliului, ce cârrauesce mun­ voivod are o mică gardă de Turci cuvinul, e închinată sfântului Ioan găresc! şi serbescî. Călugării şerbi
tele Atos, compus din d6ue-c}ecî de cu densul. Călugării au ddue-cjecl de de Dumnecjeu Cuvântătorul (— Bo- au în mare stimă pe Armînî seu
ipistaţi pentru douăzeci de mănăs­ AlbanejI creştini armaţi, plătiţi de goslovul), şi are ca superior pe Ie­ cum îi numesc ei, Ţtnţarî, căci din­
tiri, la fiă-care patru ani se alege denşii pentru paza mănăstirilor şi a romonahul Teodosie Soroceanu. A tre aceştia îşi recruteză pe acei că­
câte-un preşedinte al acestui consiliu, muntelui. In pădurile şi prin peşte treia mănăstire românescă, a căreia lugări, cari sunt însărcinaţi, din par­
care împarte cârma cu patru epis- rile muntelui Atos trăiesc o mare comunitate e compusă tot din Basa- tea mănăstirei lor, a trata cu cele­
taţi ai mănăstirilor: Chiliandaru, Va- mulţime de sihaştri, cu totul retraşi rabeuî, este aceea cunoscută sub nu­ lalte mănăstiri, adecă a duce rela­
toped, Iviru şi Lavru. Aceşti patru de ceilalţi călugări. Mai fiă-care are mele Catafighi, adecă salvarea seu ţiile ore-cum diplomatice, Serbii
epistaţî cârmuesc muntele şi dau câte-o meseriă. Unii cioplesc cruciu­ scăparea. Moşia acesteia vine hotar obicînuesc a (fio© despre Armînî:
socotelă de administraţia lor cătră liţe şi iconiţe, alţii cioplesc linguri în hotar cu cea a Chiliei-Cucuvinul. „Dbcă tai în ddue un Ţinţar, scoţi
e
adunai ea generală, care judecă tot­ minunate, alţii lucrbzâ mătănii, pe Sa (Ţ° Inse, că ar mai fi şi o a din el trei Grec!, doi Jidani şi încă
odată şi crimele acestui popor ne­ cari le dau călugărilor în schimbul patra mănăstire românescă numită un Ţinţar întreg". In mănăstirea ru-
gru şi masculin. Aceşti patru .epis- hranei c^iInie©, er aceştia le vend în Schitul Lcicu, cu hramul S-tul Muce­ sbscă, numită Rusicu, se află de ase­
taţî au o pecete, ce se pune pe ori­ orăşelul Karyes". nic Dimitrie. meni o mulţime de Români din Ba­
ce hotărîre..., fiă-care are câte un Intre multele mănăstiri din Atos, Der nu numai în schiturile ro­ sarabia, dela Don, de pe lângă Eli-
pătrar din acea pecete — unul decă grecesc!, rusesc!, bulgăresc!, serbescî mânesc! se găsesc călugări Românr savetgrad, Larkow, Iekat6rinoslava
nu se unesce la acea hotărîre, nu-şî etc., pe cari nu le vom cerceta, se ebu Armînî, ci şi în mai t6te cele- şi de prin alte părţi.
pune pătrarul de pecete, prin urmare găsesc şi trei mănăstiri romdnescî. Una I lalte schituri şi mănăstiri, fiă ele I. Neniţescu.

Cel ce are grije Apă amară „ F r a n z care mai bine de 20 ani se trimite în totă lumea şi este recunoscută ca singurul
•da sănătatea sa, să bea mijloc natural, s a l i n p u r g a t i v ; Acâstă apă se' pote căpăta pretutindeni.