Page 18 - 1898-10

Pagina 6. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 217—1898

Esposiţie de vite şi de pome în sul cjilelor dela 26 pănă în 30 Octomvre siunea asupra disertaţiunilor şi prelegerii în oap. El nu se mai credea dator cu su­
st. n. a. c. în oraşul Sebeşul-săsesc, o practice de sub punctul 4, 5 şi 6. 8) Sta-
Sebesui săsesc. punere, decât numai d-lui Kossuth, şi ca
> esposiţie de pâme, struguri şi derivatele torirea timpului şi locului pentru adunarea să-i facă acestuia o şi mai mare plăcere,
Reuniunea română de agricultură din lor, având a se împărţi de astă-dată premii viitore, cum şi programul acelia. 9) Ale­
despreţui şi pe guvernul transilvan şi pe
comitatul Sibiiului, după cum seim, va dela stat în sumă de 200 corâne, dăruite gerea a 2 membrii pentru verificarea pro­ comisarul br. Nic. Vay, şi lucra c’un zel
arangia în luna acâsta două esposiţii în Reuniunei de minister, cum şi diplome de cesului verbal luat în adunare presentă. vrednic de-o causâ mai bună şi mai umană
Sebeşul săsesc: una de vite şi alta de p6me. recunoscinţă. 10j Eventuale cestiunl. 11) închiderea adu­ pentru a înrola pe toţi Săcuii capabili de-a
Din programul acestor esposiţii însemnăm Esposiţia va cuprinde pome şi stru­ nărei. purta arme. El a început să umble prin
următorele: guri de tot felul în stare naturală, dease- Sibiiu, 8 Octomvre n. 1898. ţinuturile locuite de Săcui, promiţând po­

Esposiţia de vite. menea derivatele lor, anume pome uscate Coman Gliqor, George Săbău, porului necult munţi de aur şi instigându-1
şi ferte, lictar, compot, dulcâţă, must, vin,
In scopul de a înainta economia de preşedinte. notar. la jaf şi omor asupra Românilor nevinovaţi.
rachiu, oţet, oleiâ etc., cum şi unelte, în­
vite, Reuniunea română de agricultură din Pretutindeni plebea maghiară setosă
tocmiri şi modele din ramurile atinse. Despărţământul protopopesc Radna al
comitatul Sibiiului va arangia la 30 Oct. de sânge, îl primia cu braţele deschise şi-l
Esposiţia se va deschide în 26 Oc­
n. 1898 în oraşul Sebeşul-săsesc o esposiţie Reuniunei învăţătorilor români ort. din pro­ ducea în triumf dela un loc la altul. Vă-
tomvre (cjiua de Sf. Paraschiva) la 1 6ră
de vite, având a-se împărţi de astă-dată topopiatele aradane I—VII, îşi va ţinâ adu­ dând el acâsta şi fiind din inima lui om
d. a. i'şi va ţinâ pănă în 30 Octomvre st. narea sa de tomnă la 13 (25) Octomvre c.
premii în sumă de 500 corâne, din cari îngâmfat şi poftitor de glorii, l’a sumeţit
n., la 5 6re d. a. Esposiţia se ţine în edi­
300 dăruite de minister şi 200 de comita­ în şcâla confesională rom. din M. Radna şi mai mult cugetul de-a deveni „craiul
ficiul şcâlei române gr. or.
44
tul Sibiiului. Esposiţia se va mărgini de pe lângă următorea Săcuilor . El adresa o proclamaţiune cătră
Oa esposiţiunl pot lua parte afară de
astă-dată la vite cornute cu escepţiunea Programă: 1) Diminâţa la 9 ore asis­ regimentele de graniţă săcuescî, ca toţi,
membrii Reuniunei, locuitorii din întreg
caprelor. tarea în corpore la chiămarea Duhului Sfânt. fără deosebire de sex şi pănă la vârsta de
comitatul Sibiiului; premiile însă se vor 2) Deschiderea adunării prin preşedinte.
Esposiţia se va ţinâ în cji amintită, 50 de ani, să mârgă pe cji de 4b Oct.
ua
ua
încuviinţa numai membrilor. Cerând tre­
începând dela 9 ore a. m. şi pănă la 1 oră 3) Constatarea membrilor presenţî. 4) Ce­ la Agyagfalău, şi încă înarmaţi din creştet
buinţa, exponenţii au să dovedâscă, că au
d. a., când va urma premiarea. tirea operatelor întrate la birou. 5) Cetirea pănă ’n tălpi. Programa lui Berzenczey a
produs înşişi obieotele expuse.
La esposiţie se primesc vitele locui­ raportelor. 6 Petractarea rescriptelor co­ pus în spaimă chiar şi pe guvernul provin­
Merele, perele, gutuile şi persecile au
torilor din tote comunele cercurilor preto­ mitetului central de sub N-rii 289 şi 297 cial maghiar din Cluşiii, căci prin ea se
să fiă espuse fiă-care soiîi în câte cel puţin
ri ale Sebeşul-săsesc şi Mercurea. Pentru din 1898. 7) Desbaterea şi aprobarea re­ prevedea formarea unei trupe naţionale să-
5 esemplare sănătose şi bine desvoltate,
vitele aduse dinafară de Sebeşul-săsesc se gulamentului intern. 8) DiscusiunI privitore cuescl, fără concesiune mai înaltă, trupă
âr prune, nuci, struguri etc. cât trebue
44
cer pasapârte în regulă. Cerând trebuinţa, la viâţa şcolei şi a învăţătorului român. care să pârte numele de „mâtyâs huszârok
spre a umplâ un tăier îndatinat.
proprietarii au să dovedâscă, că au ţinut 9) Incassarea tacselor. 10) Propuneri şi in­ (husarii lui Matbia), apoi înfiinţarea unui
înşişi vitele timp de trei pătrare de an cel Primirea obiectelor în esposiţie se terpelări. 11) Designarea locului şi a tim­ lagăr săoueso de resbel şi alegerea unui
puţin. Oile trebue espuse în grupe de cel face cu începere din 22 şi pănă la 25 pului pentru adunarea proximă. 12) Ale­ guvern provisoriu, în fruntea căruia spera
mai puţin 3 capete, altcum nu se premiază. Octomvre st. n. prin comitetul aranjator gerea unei comisiunî pentru verificarea să fiă el, Berzenczey.
Primirea vitelor în esposiţie se face local, care îngrijesce de punerea lor în protocolului. Guvernul unguresc diu Cluşiii, cum
prin oomitetul aranjator local. Comitetul regulă şi îndestrarea cu bilete, cuprindând La acâstă adunare invităm cu onâre am amintit anteriori, era înspăimântat şi
p6te refusa primirea, însă numai din cause numărul curent, numele şi comuna expo­ pe toţi membrii despărţământului, precum el de acest plan cutezat, şi s’a resolvat să
binecuvântate. Vite jugănite şi peste tot nentului, numirea pomologică şi resp. lo­ şi pe toţii binevoitorii şcolei române. reducă la nulă proclamaţiunea lui Berzen­
vite, cari nu pot servi la prăsirea mai de­ cală a soiului. M. Radna, 22 Septemvre v. 1898. czey, permiţând numai o adunare din able-
parte, nu se primesc în esposiţie, respeo- In privire se va lua, nu atât intenţia Demetriu Roman, Damasahin Medrea, gaţî. Dâr înzadar, căci toţi paşii lui au fost
tive nu se premiază. ;i vădită de a străluci cu pome şi struguri preşedinte. notar. neputincioşi în faţa spiritelor agitate şi
La fiă-care vită, respective grupă de în esemplare de paradă, ci mai cu sâmă sumuţate de fanaticul Berzenczey.
oi, comitetul arangiator alătură o tăbliţă rentabilitatea şi valârea economică, no­ Rftuliămită publică» Intr’aceea se apropia diua de 15 Oct.
sâu bilet, cuprinclând numărul curent, eta­ bleţă fructelor espuse, deasemenea hărnicia Adunarea însă s’a amânat c’o di, adecă pe
tea vitei şi numele proprietarului. şi priceperea dovedită, meritele câştigate Subscrisul comitet aduce cele mai
căldurose mulţămirl d-lor I. G. Bibicescu, 16, Veniseră Săcuii cu bărbaţi şi femei,
Esponenţii sunt îndatoraţi a purta în­ pe tărîmul pomăritului şi viieritului.
director la Banca naţională în Bucuresci, juni şi copii, cu căţel şi purcel, cum se
şişi grije de vitele lor şi a-le da hrana Deci fructele, cari întrunesc condiţii dice, în număr de peste 25,000. înainte de
Mircea Maior, student în Bucuresci, Alex.
trebuinciosă. economice aievea prineiose, se vor privi
Bogdan, voluntar în Vieua şi Andreiu Bâr- amiadl s’a deschis adunarea. Se aşedase
Se vor distribui 57 premii în suma ca fiind mai pe sus de cele altcum chipeşe un fel de tribună înaltă în lunca dela
seanu, profesor în Braşov, pentru cărţile, ce
totală de 500 corone. şi uriaşe, însă puţin căutate, netrainice, sâu
au binevoit a-le dărui pe sâma biblioteci­ Agyagfalău, şi poporul a fost aşeclat în
Scopul esposiţiei este mai ales a în­ pătimind de alte scăderi. linii, formând strade, cum au făcut Românii
lor poporale din despărţământul nostru.
curaja adevărata propăşire în economia vi­ Ca vrednice de premiat se consideră la adunarea din 3/15 Maiu de pe Câmpul
telor. Drept aceea, în privire se va lua nu mai ales pomele îndeplin desvoltate, fra­ De asemenea îşi esprimă recunoscinţă Libertăţii. Se presentâ şi corniţele Miko,
atât intenţiunea vădită de a străluci cu gede şi sănătose, forte trainice, culese şi sa faţă cu d-nii Petru Broşteanu şi Corneliu ca preşedinte al guvernului. Vorbiră mulţi,
vite de paradă, ci mai cu sâmă buna chib- Aiser, funcţionari la filiala din loc a băn­
păstrate cu deosebită îngrijire, bogate în cii „Albina , cari recunoscând însemnăta­ vorbi Miko provocând, de frică, pe Săcui
44
zuire în alegerea vitelor de prăsilă, hăr­ must aromatic, făţose şi având mare tre­ să se pregâtâscă în potriva primejdiei, în
nicia şi inteligenţa dovedită în realisarea cere la noi şi aiurea. tea bibliotecilor poporale, au bine-voit a care a ajuns ţâra „în urma întrigei şi reac-
scopului urmărit. oferi, începând cu Iulie n. a. c., câte 1 fi. 44
Dela premeiar.e se vor exclude pomele pe lună pentru continuarea şi augumenta- ţiunei . Ajungând la vorbă Berzenczey, el
Ca vrednice de premiat se consideră
culese în pârgă, viermănose, mult puţin rea bibliotecilor ambulante, iniţiate în acest în termini fulgerători propuse, ca Săcuii să
mai ales bovinele, care întrunesc în mare
putrede, nodurose, bătute sâu altcum vă­ despărţământ, şi au promis, că vor conti­ se declare independenţi de guvern şi de
măsură însuşirile vitelor mari, • puternice,
tămate, de-asemenea pomele de soiîi re­ nua, pănă le va fi cu putinţă, cu acest comanda generală, grâniţerii Săcui să se
frumose la .trup, blânde, lăptose, bune de
cunoscut ca prost, cum şi cele pădureţe. mărinimos ajutor, ca astfel cât mai curând formeze în miliţiă teritorială, toţi să se
prăsilă şi de îngrăşat. Faţă cu vitele cor­
In ce privesce strugurii, întâietate se tote comunele de pe teritoriul despărţăm. contopâscă într’un singur lagăr şi să por-
cite se va da întâietate vitelor de rasă
cuvine strugurilor mari, grei, bine înche­ I al „Asociaţiunei să fiă provăcjute cu nâscă în contra Românilor. Propunerea lui
14
curată.
gaţi, trainici, îndeplin copţi, forte dulci şi câte-o bibliotecă poporală. a fost primită cu mare entusiasm şi isbuc-
Intre scăderile, cari nu îngădue pre­
aromatici, provenind din viţe vestite ca Fie, ca esemplul marinimoşilov dona­ nirl de fanatism. La fine s’a numit de co­
miarea, se numără: trup bolnăvicios, mur­
rodnice şi puţin espuse la neajunsuri. tori amintiţi mai sus, să afle cât mai mulţi mandant general peste trupele săouesci un
dar, cu totul slăbit, seu cu bole înăscute,
Dela premeiare se vor exclude stru­ imitatori! colonel de husari, cu numele Zsombori
cum şi scăderi, cari supără vederea (d. e.
gurii acri, atinşi de muoigaiîi sâu înzes­ Sândor.
un corn rupt, un mers prost, rane urîte etc.) B r a ş o v , 23 Septemvre v. 1898.
traţi cu bobe (bone) relativ mititele şi de­ In 17 Octomvre s’a adunat un aşa
Ca semne de lapte mult se consideră Din şedinţa comitetului desp. I al „ Aso
şirate. u numit consiliu belic sub preşedinţia lui
trup prolungit, piept larg şi f61e şerpuite ciaţiunei .
Miko Imre. Acest consiliu a luat hotărîrea
de vine grose; uger plin şi mare, nu prea Andreiu Bârseanu, Nicolae Bogdan, să nu se facă lagăr, dâr să se dea o pro­
cărnos, nici prea gras, înzestrat cu păr C o n v o c ă r i . direct, desp. actuar.
clamaţiune cătră naţiunea română şi ma­
scurt şi mole, şi având patru ţîţe moi, grose, In sensul §-lui 21 din „Statutele reu­
ghiară, adunarea să se disolve şi, dupâ-oe
lungi, deopotrivă de mari; piele molatică, niunei înv. gr. cat. din Archidiecesa gr. vor merge pe acasă, oficerii să organiseze
păr subţirel şi privire blândă. cat. de Alba-Iulia şi Făgăraş , prin acâsta Adunarea Secuilor la AgyagfalSu. trupe mobile şi să le pună la disposiţiunea
14
Ca bune de îngrăşat sunt a-se con­ se conchiamă adunarea despărţământului, (16 Otomvre 1848).
comisarului Vay, pe care l’au întitulat „co­
sidera mai ales vitele trunchiose, lungi, constătător din membrii reuniunei apar­ Mâne se împlinesc 50 de an) misar ministerial .
44
spătose, cu capul mic, ose subţiri, piept ţinători protopopiatului gr. cat. al Sibiiului. dela faimdsa adunare a Secuilor la
larg şi cărnos, şolduri îndepărtate, copsă Adunarea se va ţinâ Miercuri în 26 Venind la urechile lui Berzenczey
lătăreţă, piele mişcăciâsă, păr mole. Octomvre st. n. a. c. în şcâla gr. cat. din Agyagfaleu, sub conducerea lui Ber- acest conclus, agita pe cei adunaţi, prin
Ca bune de muncă se consideră mai Brad (corn. Sibiului) pe lângă următorul zenezey. Amintirea acestei adunări omenii săi puşi anume spre trâba acâsta,
ou sâmă vitele osose, cu piciore cam lungi, rebele vor serba-o mâne Secuii. Pen­ minţind poporului, că bărbaţii din care se
P R O G R A M : tru-ca şi cetitorii numărului nostru compune consiliul amintit, vrâu să vândă
piept lung şi rotundit, şolduri puternice,
Şedinţa I. 1) La 8 ore dim. consta­ de Dumineca se cundscă întâmplă­ poporul şi oausa naţiunei maghiare. In
copite sănătose, mers vioiă şi regulat.
In ce privesce oile, întâietate se cu­ tarea membrilor presenţî şi participarea în rile din acea cji a anului 1848, re­ urma acestor agitaţiuni meschine Săcuii
corpore la serviciul divin. 2) La 10 ore producem din memoriile fericitului s’au turburat şi s’au înfuriat aşa de mult,
vine mai ales oilor mari, cărnose, lăptdse
a. m. deschiderea adunărei prin preşedinte. Vasilie Moldovan capitulul, care se încât consiliul temându-se, că nu va scăpa
şi bogate în lână frumosă şi subţire, mole
3) Alegerea unei comisiunî pentru încas- ocupă cu acâstă adunare. Etă ce viu din mânile plebei iritate la estrem,
şi lungă; de-asemenea se cuvine întâietate
oilor de soiri vestit şi însoţite de miei cu sarea tacselor. 4) „Oestiunea şcolelor eco- scrie V. Moldovan în cartea sa: nu şi-a publicat conclusul şi s’a făcut ne­
w
nomice , disertaţiunea de I. Stoia. Acâstă faimâsă şi agitată adunare a văzut.
blană alâsă.
Şedinţa 11. (la 2 ore d. a.) 5) „Cum rebelilor Săcui, a fost conchemată pe diua Săouii, cari se formase în oste pe loc,
Rassa ţigaie şi stogoşe se preferă ras-
am putâ ajunge şi noi învăţătorii actuali de 15 Oct. 1848. s’au împărţit în patru părţi, fiă-care parte
sei bârsane (ţurcane).
44
să formăm coruri măcar în 2 voci cu şco­ „Dictatorul Kossuth trimise din Un­ numărând peste 4000 de ârnenT, şi au ple­
Esposiţia de p6me. larii şi cu adulţii , disertaţiune de A. garia în Ardâl pe un anumit fanatic Ber­ cat cătră Reghin, cătră Târgul-Mureşului,
14
In scopul de a înainta pomăritul şi Pintea. 6) Tractarea cererii: „Pânea nostră zenczey Lajos, dându-i ca misiune, să inro- cătră Blaşiîi şi cătră Iernut. Pe unde au
44
viieritul, „Reuniunea română de agricultură cea de tote «filele, dă-ni-o nouă astădî , leze un regiment de husari dintre Săcui. pătruns, au prefăcut sate în cenuşe, au co­
din comitatul Sibiiului va aranja în cur­ lecţiune practică de I. Giurgiu. 7) Discu- Berzenczey venise în Ardâl ou mari fumuri mis omoruri şi jafuri horibile, şi nu mai
w