Page 19 - 1898-10
P. 19
N r. 217—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 7
în regiunea Mureşului au devastat şi pre testamentul înfluinţat tare de-o a treia marfă u n g u r â s c â tinără g r e a dela CupşuI pieţei Braşov.
făcut în prav şi cenuşa' 9 sate românescl. persănă. 60. */ cr. pănă la 5i.y cr. de mijloc dela Din 14 Octomvre 1898.
2
2
Că ce lucruri horende au putut comite In punctul acesta dăr s’au pus drept 61. y cr. pănă la 52.— cr. u ş o r ă dela
2 Bancnota rom. Oump. 9.48 Vând. 9.50'/
aceşti omeni, se vede de acolo, că din 18 puncte de mânecară următorele principii : 52.— cr. pănă la 53. — cr. 2
Octomvre şi pănă în 20 Decemvre, au fost Mutul, care de altmintrelea nu este bolnav Argint român. Cump. 9.42 Vând. 9.46
.arse şi devastate de ei mai mult de 100 sufletesce, pote fi considerat capabil de Napoleond’orl. Oump. 9.50 Vând. 9.52
S u r s a d e B u c u r e s c î .
comune românesc! şi săsescl. a-şl esprima ultima voinţă. Insă la tot Galbeni Oump. 5.62 Vând. 5.65
din 12 Octomvre n. 1898.
Etă, aceste sunt resultatele adunărei caşul, trebue cercat cu tot felul de între Ruble Rusesc! Oump. 126.y Vând. —.—
2
Săcuilor dela Agyagfalău, care a pus în bări, că bre posede el voinţă hotărîtă. . 22* Scad. Cu
"V alorl. bani Mărci germane Oump. 58.70 Vând. —.—
sistem şi plan estirparea cu fier şi cu foc Trebue întrebat, d. e. cui şi ce fel de cup. gata.
XI Lire turoescl Oump. 10.73 Vând. —.—
a naţionalităţilor nemaghiare, pe unde aveau sume vre să testeze, şi întrebarea acesta
Re .ă română perpetuă 187b &7o Apr.- Oct Scris. fono. Albina 5% 101.— Vând. 102.—
să percurgă şi pănă unde puteau să ajungă, să i-se repeteze de mai multe ori, la dife
'tenta amortisabilă . . . . 5% » II 101.>/,
neîmpiedecaţi de nenorocitele victime ale rite intervale. Trebuie statorit mai departe, ti n (Impr. 1892 . . . 5°/„ lan,—Iul 101.-
pierdării criminale din partea rebelilor. dâoă testamentul esprimă voinţa lui curată, *1 n din 1893 5 °/« 11 11 101.— Domnii abonenţî, cari încă
3
Yi r 1894 int. 6 mii. 5 % Apr,-Oct. 99. /,
ori că el s’a făcut în urma ispitelor, seu n ii (Impr. de 32. '/j mii, 4% lan.-lulie 91 7, nu şi-au reînoit abonamentul, să
sfaturilor altora. n (Impr. de 50 mii. 4" o 11 n 91.7,
3
Ga-l’u.rn.e. n (Imp. de 274 m. 1890 fio n » 91 /. binevoi6scă a-1 reînoi neamânat,
n (Imp. de 45 m. 1891 n r> 91.7;
Din sat în s a t . n (Im. de 120 iul. 1894 4% » 11 91 >/, ca s6 nu li-se întrerupă regulata
împărtăşire importantă. Chiar şi o gus „ „ (Im, de 90 mii. 1896 4% » y) 92.- espedare a diarului.
n .
Un ţeran tocmise un rend de tare moderată de mâncări greu de mistuit Oblig, de Stat (Conv. ruralei 6°/n
strae la un croitor. Când s’a dus, Oblig. Casei Pensiunilor fr. 300 10 11 11 Cu numărul de faţă se
50/0
aduce adeseori suferinţe de stomac, care la Oblig, comunei Bucurescî 1883 lan.—im, 99.7:
se vadă de-s gata, seu nu, găsesoe ” » ’• 4 Mg* 5% Mai- Nov, sist6ză espedarea fdiei celor ce
in
început apare cu dureri de stomac, rîgăell, „ „ D din 1888 5% lun.-J)ec,
pe un ucenic cosând la ele. Uitân- ., „ „ din 1890 5% Mai-Nov, 100 % nu şi-au re’noit abonamentul.
du-se el colo, cum cosia ucenicul, vărsături etc. Contra acestor apariţiunl de Scrisuri fonciare rurale . . . B°/o lan.-lulie 99 7s
’i se pare, câ-i prea rar: bole cel mai bnn mijloc cu efect este >i >i i) ii I 4'Vo n » 92— Administraţiunea
41
Dr. JRosas Lebensbalsam din farmacia d-lui „ „ urbane Bucuresc. 5% n n 97 7, „Gazetei Transilvaniei .
— Jupâne croitor! 4ise ţeranul, ii )j ii Iaşi B°/o » n 9.3-
B Fragner, Prag 205—m. Se pote că Oblig. Soc. de basalt artificial
spune me rog băiatului se cdsă mai 6°/o » »
păta în tote farmaciile. Să se ferescă de V.N.
des, că el îi trage tot din sat în sat. Banca Rom. uit div. fr. 12.81 500 150 v. Proprietar: 3*r. Aairel Mureşiami.
— Cbse mai des, mei băete!.. imitaţii. Banca Naţion. uit. div. 86.—■ 500 într. y. 24.75
Banca agricolă............................. 500 150 v. 8—
c’acuşî când ţi-oi trage-o palmă, sai Dacia-România uit. div. 35 lei 200 într. v. 456.— Redactor reSDOnsatlil: flfiîreg:©ri«. Maior.
N aţionala de asig. uit. div. 43 lei 200
din terg în terg! 4i e croitorul res- Oă.lexLd.ax’U.l septemânei. Soc. Bazalt, Artif. uit. div. lei 30 250 11 >1 516,-
p
395—
n »
tindu-se la ucenic. OCTOMVRE. are 31 cjile. BRUMAREL. Soc. Rom. de Constr, uit. div.151. 250 11 » 110—
Soc. Rom. de Hârtie uit. — 100 » n 125. -KXXXXXXXXXXXXXX»
Hi „Patria'* Soc. de asig. uit d. 4 lei 100 n n
Pilele flăîend. <îff. v. Călend. Gregor. Soc. rom. de petrol 1 em. u. d. 0 200 »
Ţiganul şi corabia. » ,i i> n 2 em - u - d. 0 100' n De vâiujare.
Dum. 4 S. păr. Ieroteu 16 Gal apost. Soc. de fur. militare u. d. 60 lei 30c ?! :)
— Mei ţigane? Luni 5 S. m. Oatarina 17 Hedvig „Bistriţa soc. p. f. hârtii 30 1.000 11 1)
11
Societ. p. oonst. de Tramways
— Haud cucbne! Marţi 6 f S. apost. Toma 18 f Sf. Ev. Luca 20 franci aur 20. ») 11 Biserica gr. c. din M ă h a c i u
— Ai vecjut tu corabie? Mer. 7 Ss. Sergiu şi Vah. 19 Perdinand corn, Turda-Arieş vinde din mâna
— Ba am şi mâncat, cucbne! Joi 8 Ouv. Pelagia 20 Vendelin S C O M P T U R Î :
— Măi, d’apoi corabia se mă Vin. 9 f S. apost. Iaeob 21 Alice şi Ursula liberă 79 jugere de pădure de stejar
8âm. 10 S. Eulampiu 22 Oordula 2 de SCOrţă calitatea primă în depăr
nâncă? Ce, eşti tu prost?! Banca naţ. a Rom. 5“/n Paris . . . . %
Avansuri pe efecte 6 % Petersburg . .
— Hauleu, ba bine c|icî> că se Casa de Depuneri ev, Berlin . . . . 4=72% tare de 12 chilometri de gara dela
%
4
bea cucbne,... uitasem! Preţurile cerealelor din piaţa Braşov. Londra . . . . 3°/o Belgia . . . . 4°/o Vinţul superior. Drumul e în stare
— Ei bine, decă se bea, cum Viena..................... 4— Elveţia . . . . 4 % bună.
era ? Din 14 Octomvre 1898
— Hapoi no sciu, că tata ’mî-a Măsura V a luta Cursul la bursa din Viena. Doritorii de a cumpera se se
spus! său C a l i t a t e a . austr. Din 13 Octomvre 1898. adreseze la Oficiul parochial în tim
greutatea
a . c r . pul cel mai scurt. 392,1-1.
Renta ung. de aur 4%............................119.60
MULTE ŞI DE TtiTE. 1 H . L . Grâul cel mai frumos 7 70 Renta de corbne ung. 4% . . . . 97.90 4$XXXXXXXXXXXXXXfr
V Grâu mijlociu . . 7 40 Impr. căii. fer. ung. în aur 4y % . 119.—
n Grâu mai slab . . 7 10 2
Grâu mestecat . . 4 50 Impr. căii. fer. ung. în argint 4y °/ . 97.75
0
2
Testamentul mutului.
Săcarâ frumbsă . . 4 80 Oblig. căii. fer. ung. de ost. I. emis. 119.70 Nr. 2834-1898.
Pote ore un mut să-şi facă testament ? >7 Sficară mijlooiă . . 4 50
Etă o întrebare, cu care s’au ocupat o Orz frumos . . 3 50 Bonuri rurale ungare 4°/ . 0 . . . 96.10 P u b l i c a ţ i u n e !
mulţime de învăţaţi renumiţi, ale căror n Orz mijlooiu . . . 3 20 Bonuri rurale croate-slavone . . . 97.25
)) Ovâs frumos . . . 2 10 Pentru efepturea unor reparaturi
păreri asupra acestei cestiunî de drept se Ovăs mijlociu . . 1 80 Impr. ung. cu premii.............................. 161.50
77
deosebesc fârte mult. Cucuruz . . . . 3 6 0 LosurI pentru reg. Tisei şi Seghedin . 138.20 la casele comunale din Zernescî se
71
Maximilian Mtiller, profesor la univer î » Mălaiu......................... 3 40 Renta de argint austr........................101.30 escrie prin acesta licitaţiune publică,
sitatea din Oxford, renumit prin studiile Mazăre........................ 6 — Renta de hârtie austr........................101.05 care se va ţine ftliercurî în 19 Oct.
Linte ........................... 9 —
sale limbistice, este de părere, că cuge
J? Fasole.......................... 4 60 Renta de aur austr............................... 120.20 . 1898 la 9 ore a. m. în cancelaria
tarea nu se pote separa de ©spresiunea
n Sâmânţă de in . 8 50 LosurI din 1860........................................ 140.25 ; primăriei comunale.
verbală şi se provocă la faptul, că bună- Sămânţă de oânepă 30
ii 4
6ră la Greci acelaşi cuvânt însemna deo ii Cartofi . . . — 75 Acţii de-ale Băncei austro-ungară . 902.— Preliminarul speselor este făcut
dată vorbirea şi înţelesul. Părerea aoâsta u Măzăriohe . . — — Aoţii de-ale Băncei ung. de credit. 377. ~ cu 547 fl. 08 cr. şi condiţiunile de
1 kilă Carne de vită . . . — 48
nu este tocmai la locul său, de 6re-ce nu Acţii de-ale Băncei austr. de credit. 352.50 licitaţiune se pot vedea în fiă-care
n Carne de porc . . . — 60
■se pdte susţină, că un om mut ar fi tot
Oarne de berbece . . — 32 NapoleondorI.......................................... 9 52y 2 cfi în 6rele oficidse la subscrisa pri
odată şi lipsit de înţeles. Facultatea de-a 100 kil. Său de vită prospăt 20 — 1 mărie comunală.
pută vorbi stă în creer într’un anumit loc, 7) Său de vită topit 32 — Măroî imperiale germane . . . 58.87 / 2
care dăcă s’a desvoltat defectuos deja dela London vista............................................120.30 Z e r n e s c î , în 12 Oct. 1898.
nascere, din ceea-ce resultă muţenia res Paris vista.......................................... 47.52y 2 P r i m ă r i a C o n i a n a l ă :
C u r s u l I o s u r i l o r p r i v a t e
pectivului, atunci şi înţelesul rămâne ne- Rente de corone austr. 4% . . . 101.50 Garniţa, N. Podar,
din 12 Octomvre 1898.
desvoltat şi nu se prea ridică mai sus de Note italiene............................................. 43.85
oump. vtnds. primar. 394,1—1. notar.
însuşirile animalice. Lucrul însă stă cu totul Basilica « • • 6 70 7 20
altfel la acel individ, a cărui facultate de-a Credit ■ . • 199 40 200. -
Clary 40 fi. m. c, , . 61.— 62.—
vorbi şi înţelege s’a desvoltat destul de Navig. pe Dunăre . . 170.— 180 —
bine, însă în urma vr’unei nenorociri, ’şi-a Insbruck . 30. - 8l. - m a a
.Krakau 27.50 28.— m
perdut graiul. In caşul acesta şi facultăţile Laibach 22 50 23 50 p e o m e n i i
sufletescl ’i slăbesc cu timpul, însă nu-şl Buda 62 25 63 25
Palfiv 64 — fi ■».
perde necondiţionat întrăga claritate a Crucea roşie auscr, . 19 25 20— t i n e n î
înţelesului. dto ung. . 10 50 11, - A îi interescză a scai, că
dto ital. 12.— 12.50
a
Acum după ce este fărte greu, ca pe Rudolf 25 - 27.— Injecţia Orientală “LValL 0N
cale naturală un judecător să se convingă Salm 82.— 83.-
Salsburg . 28— 29—
absolut asupra voinţei consciente a unui St. Gonois 80 20 81. - după întrebuinţarea de câte-va cţde lecuesce şi cele mai înve
om incapabil de-a vorbi, în astfel de îm Stanislau . 51 - 55— chite suferinţe. Olein Santal şi Balsam Copaive de
Trieitine 4 /,% 100 li. c. 165.- --,--
1
prejurări testamentele sunt de obiceiă ata dto 4% 60 73— - ___ vine de prisos, de-6rece aceste mijloce strică stomacul şi nu
cate fiă chiar şi din causa celor mai ne Waldstein 60.— __ vindecă b61a.
dto de 10 franci _,--- _-
însemnate încurcături familiare, şi juris Banca h. ung. 4 /„ 122.75 123.75
u
consulţilor le este forte greu a decide, P r e ţ u l u n e i s t i c l e B O I T O N I n j e c ţ i a 1 fiorin.
dăcă testamentul pote fi considerat ca es- | Deposit general pentru Ungaria :
presiunea voinţei celui mort, ori nu? Târgul de rîmător din Steinbruch. Âpoteca Z O L T A M B E L A Budapesta,
Nu demult în Anglia, Lord Robertson, S t a r e a r î m ă t o r i l o r a fost la 9 V. Grosse-Kronnengasse Nr. 23. (Ecke Szeehenyi-platz).
ca preşedinte de tribunal, ş’a esprimat Oct. de 45,729 capete, la 10 Octomvre au A
într’un asemenea cas părei-ea, că testa mânând la 11 Oct. un număr de 45,000 I Se află în farmaciile mai mari. Depou principal la fârmaoia Cari Schuster
intrat 40 capete şi au eşit 769 capete ră
mentul numai atunci pote fi declarat fără in Braşov. Adresa pentru comande ou posta:
valăre, când se pote neîndoios documenta, capete. l i
că decedatul n’a posedat un înţeles deplin, Se notezâ marfa: ungurescă v e c h e 57-eo Farmacia 2 OLT AH Budapesta.
ori că în urma slăbiciunii minţii şi-a scris g r e a dela 50.— cr. pănă la 51.— cr.
