Page 2 - 1898-10

Padina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 218 1898.

Comisiunea ungară pentru cuotă s’a Conscrierile acestea se refer atât la veni­ Ierusalimul, dâr n’a ocupat decât cu asalt Primul glonţ a nimerit fluerul piciorului
şi întrunit alaltăerl sub presidenţia lui Co- tele averilor bisericescl mai mici, cât şi la Jaffa, apoi s’a retras spre Saint-Jean d’Acre, advocatului Olteanu, al doilea glonţ era
loman Szâll, însă de-ocamdatâ n’a făcut cele mai ŞmarI; ele au fost esaminate şi unde s’a ciocnit cu Turcii. Rămânând însă destinat pentru esecutorul Dozsa, care în
nici o ispravă. Comisiunea n’a intrat în s’au făcut observările la greşeli. Conscrie­ lupta nedecisă, n’a cutezat să pătrundă mai fugă a câcjut, şi Orbok, credându-1 mort,
meritul cestiunei, ci a statorit numai for­ rile au fost classate după eparchii şi s’a adânc în pustia Saron, ci s’a întors oătră îşi îndreptă revolverul ârăşî asupra lui Ol­
malităţile şi a precisat situaţia, în care se pregătit şi o classificare asupra tuturor Nil. Tot pe aici a umblat şi Alexandru teanu, pe care îl nimeri tocmai în inimă,
află comisiunea acum în ajunul reluării fi­ conscrierilor, cari cad sub reclamaţie. Nu­ cel Mare al Macedoniei, năvălind în Egipt, când voi să se ridice dela pământ. Esecu­
rului pertractărilor cu comisiunea austriacă. mărul acestora face 530. Raportul vorbesce de unde a plecat să cucerâscă Asia. torul Dozsa căcjând a fost lovit de dambla
Foile din Peşta dau înainte garanţii, că o mai departe despre conscrierile venitelor Prin aceste istorice locuri va umbla şi şi-a pierdut graiul.
înţelegere între cele două comisiunî, pe preoţilor şi coajutorilor. In partea a doua Wilhelm II, a cărui călătorie mulţi o nu­
w
basa pretensiunei mai noue a Austriacilor, a raportului se schiţâză conscrierile venite­ mesc „cruciada pacînică din Palestina . Aniversarea adunării Săcuilor la Agyag-
este absolut imposibilă. lor din averile mai mari. Cu tâte că el merge în calitate de „pere­ falva. Duminecă, 16 1. o., se vor împlini
14
Adecă nici pact, nici cuotă — aşa Este de interes, că raportorul arată, grin încoronat , totuşi lumea îi urmăresce 50 de ani dela faimosa adunare a Săcuilor
cum doresc Maghiarii. Firesce, că situaţia că dâeă Congrua preoţilor se v» fixa cu paşii, căci individualitatea superbului poten­ la Agyagfalva în 16 Octomvre 1848, sub
u
creată prin acest mai nou „non possumus 800 fi., 580 de parochii şi-ar pierde între­ tat european, totdâuna şi în tot locul unde conducerea lui Ladislau Berzexiczey. Unga-
şi de-oparte şi de alta, va aduce cu sine girea în sumfj, mai mare a salarului, ce l’au num&i se pote, caută a-se manifesta, ca ro-Săcuii fac pregătiri pentru a serba amin­
încurcături neprevădute şi o perpetuare a avut pe basji vechiă, din care causă 55,938 o putere de care trebue să tremure toţi tirea acelei faimose adunări. Fericitul Va­
44
crisei. fi. ar fi disponibili. Spune apoi, că dintre câţi îi stau în cale. silie Moldovan ne spune în „Memoriile
4767 parochii, venitele vor trebui să se Asupra acestei importante călătorii sale, că la acea adunare se presentaseră
Congrua preoţimei catolice şi întregâscă la 847 parochii de rit latin, şi din tâte punctele de vedere, vom ţinâ în 25,000 de Săcui, şi însuşi contele Miko, ca
la 1878 parochii de confesiunea greco-catolică. curent pe cetitorii noştri. preşedinte al guvernului, a provocat pe
greco-catolice.
Suma pefltru întregirile din urmă (greco- Săcui să se pregătâscă în potriva primej­
Alaltăerl s’a întrunit în Budapeşta catolicî) face 880,843 fi., seu 1,761,686 co­ diei, în care a ajuns ţâra „în urma întri-
SOIRILE DILEI. gei şi reaoţiunei . Berzenczey provoca în
44
comisiunea întregită pentru regularea Con- rone anual.
gruei preoţimei catolice şi greco-catolice. Pentru asigurarea Congruei sunt de 5 termini fulgerători pe Săcui să se declare
— 30 Septemvre v.
La desbaterile comisiunei a luat parte şi lipsă peste tot: 1,110.579 fi. sâu, 2,221,148 independenţi de guvern şi de comanda ge­
44
Escelenţa Sa Metropolitul Dr. Victor Milxalxji. cordne. Viitorea alegere de primar. Seim, că nerală, să se constitue în „honvecjl şi să
Şedinţa a fost presidată de Metropolitul terminul concursului pentru ocuparea pos­ pornâscă în contra Românilor. Tot aici se
Saxnassa, ca raportor a figurat consilierul împăratul Wilhelm în Orient. tului de primar al oraşului Braşov, care numi comandant peste trupele săcuescl un
ministerial Dr. Acaţiu Thnon. concurs s’a publicat şi în foia nostrâ, s’a colonel de husari cu numele Zsombori
Samassa, deschiclend şedinţa, a dat es- Astăc}!, 12 Octomvre n., împăratul încheiat cu t^iua de Sâmbătă. Aflăm, că Sândor. In urma agitaţiunilor lui Berzen­
presiune speranţei, că comisiunea centrală Germaniei "Wilhelm II plâcă în lunga sa pentru acest post de primar au concurat czey Săouii s’au format în oste, s’au îm­
pentru Oongruă, care n’a mai funcţionat călătorie în Orient, .dimpreună cu împără- d-nii: Oskar Alesius, senator şi locţiitor de părţit în patru părţi de câte 4000 şi au
dela 1895, va pune tote nisuinţele pentru tâsa şi c’o mare suită, din vre-o 100 de primar; Francisc Hiemescli, căpitanul poli­ plecat cătră Reghin, cătră Târgul-Mureşu-
a resolva problema ei gravă. Regularea persone. ţiei orăşenescl, şi Alfred Sclinell, senator lui, cătră Blaşiu şi cătră Iernut. Pe unde
a
Congruei, ch se e l» ajuns în stadiul, încât Părechea împărătâscă plâcă din Ber­ orăşenesc. Saşii „verc}i“ au ţinut Luni o au pătruns, prefăcură sate în cenuşe, au
comisiunea centrală întregită prin ministru lin, mergând cu trenul curţii pănă la Ve­ consfătuire şi alegere de probă între ei, şi oomis jafuri şi omoruri oribile şi numai în
de culte, va pute să asamineze fasiunile neţia. De aici se va urca pe vapor poi- resultatul a fost, că cele mai multe voturi regiunea Mureşului au devastat şi nimicit
preoţimei subalterne asupra venitelor, să mâne la 5 ore d. a. Călătoria pe mare va au cătjut pe senatorul Schnell, âr uumai o 9 sate românesc!. Aceste sunt resultatele
judece în al doilea for reclamaţiunile ce dura patru dile. In 17 Octomvre va ajunge parte mai mică de voturi pe locţiitorul de adunării Săcuilor de acum 50 de ani la
44
s’au înaintat şi să statorâscă venitele bu la Constantinopol. Sultanul ’i va face aici primar Alesius. In urma acesta „verdii au Agyagfalva, pe care urmaşii lor de acjl vor
nurilor bisericescl mai mari. o primire estraordinară. După informaţiile proclamat de candidat al lor pe d-1 Schnell. să o serbeze.
După discursul de deschidere, Samassa primite de „Daily Tclegraph“, Sultanului ’i Organul lor spune, că pe căpitanul de po­
a propus, că, în urma aducerii legii despre causâzâ multe griji acesta primire. Se elice, liţie „nu l’au pus în candidare, în consi­ Nou dicţionar de localităţi. Şeful ofi­
14
întregirea venitelor preoţimei acatolice, ar că el ar fi luat, pe amanet, o mare sumă derarea împrejurărilor actuale politice . In ciului statistic central din Budapeşta, Dr.
fi echitabil, dâcă acesta lege ar împărtăşi dela banca otomană, ca să potă face faţă postul de senator, ce va deveni vacant, Iosif Jekelfalusy, a pregătit un nou dicţio­
de favorurile garantate şi pe preoţimea cheltuelilor. Sultanul a dat ordin, ca toţi „verclii candidâză pe archivarul oraşului, nar de localităţi. In acest dicţionar s’a in­
44
44
catolică, din care causă ar trebui să se funcţionarii de stat să se presente la pri­ d-1 F. Stenner. — Saşii moderaţi sunt con­ trodus o inovaţiune mare „patrioticâscă .
câră, prin ministrul de culte, prea înalta mirile festive în uniforme de gală străluci vocaţi pe cjiua de Sâmbătă, 15 1. c., pen­ S’a eliminat, de lângă numirea oficiosă a
învoire a Majestăţii Sale, ca cu ocasiunea ţâre. In suita Sultanului la întâmpinarea tru a face alegerea de probă. Alegerea comunelor şi localităţilor, orl-ce indicaţiune
44
revisuirei conscrierilor preoţescl, acestea să lui Wilhelm va lua parte nu mai puţin primarului se va face Luni, în 17 Octom­ „străină , după conceptul maghiar. Numi­
se îndrepteze în modul următor, cu aba­ decât 72 de paşi turcesc!; comunelor din vre n., la 3 ore d. a. în Casa sfatulu. rile vor fi aşa-dâră numai unguresd. Guver-
tere dela regulamentele aprobate deja : 1) Palestina li-s’a poruncit să drâgă drumurile, Din Sibiiu ni-se comunică cu privire vernul vrâ dâr cu orl-ce preţ să stîrpâscă
Să se ştârgă venitele din estrasele matri- pe unde va trece împăratul, sâ-şl văpsâscă nu numai din usul public şi din oficii, ci
la starea sănătăţii Metropolitului Miron Ro­ chiar şi din usul privat orl-ce numire străină
culare; 2) Să se ştârgă peste tot locul sto­ din nou casele, să pună la disposiţie cai,
manul, că boia de care sufere Escelenţa Sa
lele de cununii; 3) Cheltuelile sub titlul catâri, cămile pentru transportarea baga- de câte-va săptămâni (gălbenare în grad limbei unguresc!.
întreţinerii capelanilor să se urce dela 200 gelor etc. — t<5te acestea, ca să se arate, mare) s’a agravat cJ'Lle acestea într’un Postul de medic pentru comuna ro-
la 250 fi.; 4) In tote conspectele preoţescl cât de europenâscă şi modernă e împără­ mod, încât inspiră îngrijiri celor dimpreju- mânâscă Rîciul de Gâmpiă şi comunele din
să se ştârgă cheltuelile pentru susţinerea ţia marelui padişah. împrejurime, e dat în concurs cu terminul
rul arcbiereului. Aşa-dâră veştile, ce s’au
clădirilor etc. împăratul Wilhelm va petrece în Oons- lăţit şi prin Braşov de câte-va dile despre pănă la 20 Octomvre n. Salarul e de 1000
Comisiunea s’a alăturat la propunerea tantinopol 5 dile. De aici îşi va continua fi., 200 fi. bani de călătoriă şi dreptul de-a
grâua înbolnăvire a Metropolitului, nu erau
preşedintelui. călătoria la Haifa, unde va ajunge în 25 nefundate. Dorim Escelenţiei Sale cât mai ţinâ o mică farmaciă în medicamentele cele
După acâsta raportorul Timon a fost 1. c. In 29 Octomvre, ora 1 d. a., va ajunge mai necesare.
grabnică însănătoşare.
rugat să-şi facă observările. Acesta luând la Ierusalim.
cuvântul c}ise, că înainte de ce comisiunea Calea dela Jaffa pănă la Ierusalim Post de advocat. Ni-se scrie: Prin Nou deputat al cercului Hunedora. In
s’ar apuca de lucru, trebue să se îngrijâscă este de un farmec estraordiuar prin peisa- mârtea regretatului advocat Vasilie Olteana, urma numirii fostului deputat al cercului
de un regulament organisatoric şi despre gele admirabile, ce se presentă călătorului. postul de advocat archidiecesan din Blaşih Hunedorei, Pogany, de fişpan la Caraş-Se-
44
un regulament de afaceri. Din marea co- Oraşul Jaffa este străveehia cetate a Filis­ a devenit vacant. In Nr. 40 al „Unirei se verin, în cercul acesta devenit vacant va
misiun® să se constitue 5 clase cu câte 10 tenilor, care, după Plinius, e cel mai vechiă şi publică concurs pentru ocuparea lui. Sa­ păşi baronul Szentlcereszty George, actualul
membrii. In legătură cu acâsta presentâ oraş al lumii; el zace pe-o mică peninsulă. larul e de 1000 fi., mai având şi alte be­ fişpan al comitatului Hunedâra, ca candi­
raportorul regulamentele propuse de el şi Spre nord se află renumitele păduri de neficii. Deore-ce Olteanu a fost şi juriscon­ dat guvernamental.
44
rogă să se alâgă o comisiune pentru stu- portocal, spre răsărit se întiude calea Ieru­ sultul „Patriei , institut de credit şi de eco­ Concert. Duminecă în 16 Octomvre
diarea lor. Comisiunea centrală procede salimului, şerpuind monotonă de-alungul nomii, se pâte, ca viitorul advocat archi­ se va da în sala cea mare din Redută, la
44
întocmai. câmpiei Saron, pământul biblic plin de „lapte diecesan să fiă ales şi la „Patria . De mese întinse, un concert de capela orăşe-
aceea ar fi fârte de dorit, ca postul din
Metropolitul Dr. V. Mihalyi luând cu şi miere , pământul făgăduinţei. nâscă. începutul la 8 ore. Intrarea 30 cr.
u
cestiune să fiă ocupat de un bărbat harnic,
vântul arată, că trimişii corului episcopeso Intre Jaffa şi Ierusalim se află o mul­
care să represente cu hârniciă şi justiţia şi
au îndrumare precisă, după care să ia ţime de colonii germane, pe cari le va vi-
să fiă în acelaşi timp şi un apărător al in­ Pentru bibliotecile poporale.
parte la supra-esaminarea conscrierilor de sita acum împăratul Wilhelm. Calea din
tereselor politice şi culturale. — Atragem
venite numai în înţelesul regulamentului Jaffa pănă la Ierusalim, străbătută cu ca­ Imbucurătârele constatări, ce s’au fă­
atenţiunea advocaţilor noştri asupra aces­
aprobat de Majestatea Sa. Propune deci, târi, durâză 40 de 6re. Ou trenul însă poţi cut din partea comitetului braşovean al
tui post.
ca înainte de ce's’arface adresă cătră mo- ajunge adl în timp de 5 ore. Panorama Asociaţiunei cu privire la folosele, ce le
narch, să se câră învoirea corului episco- Ierusalimului se elice a fi de-o fermecătore Ucigaşul advocatului Olteanu. Lui „fifa- aduc poporului micile biblioteci ambulante
pesc la propunerea preşedintelui. frumseţă. In apropierea vechei cetăţi a lui gyarorszdg i-se scrie din Blaşiă, că uciga­ înfiinţate pe teritoriul acestui despărţământ,
u
Dr. Samasa răspunde, că propunerea David se află Kubâb, lângă el Ammas, seu şul advocatului Yasiliu Olteanu a fost mai cum şi numărul mare al cetitorilor lor, au
lui e făcută în fololosul preoţimei, prin ur­ Emmaus Nicopolis, puţin mai spre nord înainte fsolgăbirău în Hususău. Orboh An­ făcut, ca nu numai să se deştepte un inte­
mare nu se pote presupune, că corul epis- Betur. De aici se pote vede valea Ajalon, tal era şi proprietar de sâmă, însă apucând res frumos în publicul nostru faţă de causa
copesc ar respinge-o. unde Iehova a oprit, pentru poporul său pe povârnişul decadenţei, şi-a îndatorat ave­ bibliotecilor, dâr s’au găsit mai mulţi băr­
s
Episcopul de Alba-regală, Dr. Filip Stei- ales, sorele şi luna „Şi a 4> atunci Josue: rea şi pentru abusurl a fost lipsit de func­ baţi de inimă, cari au pus la disposiţia
ner, spriginesce propunerea matropolitului S6re opresee-te de-asupra Gibeonului, şi tu ţiunea în administraţia. Advocatul Olteanu comitetului despărţământului şi anumite aju­
44
Mihalyi accentuând, că corul episcopeso a lună în valea Ajalon — cetim în vechiul — după cum susţine foia ungurâscă — tore, pentru a-şl putâ ajunge mai curând
declarat regularea Congruei de afacere, Testament. voia să-i liciteze averea mobilă pusă deja scopul, ce şl-a propus, de-a înfiinţa adecă
care aparţine propriului său cerc de in­ împăratul Wilhelm le va vedâ tote sub seeuestru, din care causă Orbok l’a astfel de biblioteci în tote comunele de pe
fluenţă. acestea. Trecând prin câmpia Saron îşi va împuşcat, îndreptând apoi revolverul con­ teritoriul despărţământului braşovean al
Raportorul Timon făcu apoi cunoscută reaminti istoria ostei lui Bonaparte, care tra sa înainte de a putâ fi împiedecat. Oa­ Asociaţianei.f}
lucrarea sa asupra conscrierei venitelor a tăbărît odinidră în acest loc, căci şi Na­ şul a produs mare sensaţie în întreg ţi­ Seim, că încă cu ocasiunea adunărei
preoţescl. Pănă acum au sosit 5278 de poleon, ca şi înainte de el cu 7 vâcurl nutul. Aceeaşi foie spune, că ucigaşul Or­ generale de astă-vară, d-1 advocat Simcon
■conscrierî, rămânând să mai fie trimise 511. Godefrid de Bouillon, a voit să cucerâscă bok datora „Patriei din Blaşiu 6000 fi. JDamian a fost primul, care pentru înmul_
44