Page 21 - 1898-10
P. 21
REDACŢIUNEA, „gazeta* iese în iscare fii,
Alministraţiunea ?i Tipografia. ADonameute peniru Austro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe săse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franol, pe şăse
INSERATE 80 primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MIKISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
ormătârele Birouri ds anunolurl: Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
Max. Augenfold 4, Emerloh Lesnsr, afară şi la d-nii colectori.
Hslnrloh Sohalak. Rudolf Mosse.
A. Oppelllcs Nachf. Anton Oppelllc. Abonamentul neutru Braşov
In Budapesta: A. V. Boldber- Admmistraţiunea, Piaţa mare,
ger, Ekstoln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
burg: Marolyl St Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şâse
PREŢUL INSERJIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o colină 6 or. Cu dusut în casă : Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu A U T J L ILZZZ. 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atât abo
RECLAME pe pagina a 3.a o namentele cât şi inserţiunile
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 218. Braşov, Lunl-Marţi 6 (18) Octomvre. 1898.
Când e vorba de scdlele popo „In adunarea generală de astăc}! a re- clus luat de comitetul central al Asocia-
rale ale statului, car! „nu corespund representanţei comitatului Braşov, Aurei ţiunii în şedinţa sa din 6 crt, şi a dat ansă
N o u a b o n a m e n t cerinţelor din punct de vedere hi- Mureşianu a interpelat din causă, că mani mai multor (fiare la o serie de învinuiri şi
gienic şi pedagogic", ministrul scie festul Majestâţii Sale s’a publicat numai în atacuri pasionate contra numitului co
la
uşor se găsdsca remediul, recurgând limba maghiară. După ce Mureşianu a mitet.
Gazeta Transilvaniei la budgetul statului. Nu tot aşa face vorbit în limba valahă şi nici la re- Deore-ce o asemenea campanie pu
înse când ’i-se oferă ocasiunea de-a peţita provocare n’a fost aplecat sd blicistică, fără îndoială trebue să atingă in
Cu 1 Octomvre st. v. 1898 constata asemenea defecte la scd spună şi în limba maghiară ceea-ce teresele „Asociaţiunii" în mod peste mă
s’a deschis nou abonament, la care lele ndstre confesionale. Atunci re voesce, fişpanul a declarat, că el n’a sură păgubitor, mă văd îndemnat, ca şi
invităm pe toţi amicii şi sprijini mediul obicinuit, pe care el ni-1 pune înţeles interpelaţiunea şi că astfel păn’ atunci când comitetul central se va
torii fâiei nâstre. în vedere, este închiderea acelor acesta nu p6te forma obiectul unui pută întruni pentru a lua măsurile ce va
şcdle. r&spuns. Mureşianu a anunţat contra acesa afla de lipsă şi pănă când starea afacerei
Preţul abonamentului:
s recurs .
w
Ddr afirmarea, că cele 196 şcdle se va pute publica în mod oficial, să Yă
Pentru Austro-Ungaria:
poporale de stat s’ar afla în localuri Cităm aceste rânduri pentru aceea, rog: să binevoiţi a da loc în diarul D-Vos-
pe -u.u. au. ................................. 12 £L atât de nepotrivite, e numai vorbă. fiind-că foia, ce le aduce, este considerată tră următorei rectificări:
pe şese 1-u.u.î ................................. © ±L Ministrul în motivarea cererei sale ca organul fişpanului din loc. Corespondenţa publicată în „Gazeta
pe trei 1-u.u.î ................................. 3 fl.
nu arată măcar o singură şcdlă de înainte de-a ne pronunţa în foia nos- Transilvaniei" espune faptul într’o formă,
Pentru România si străinătate: tră, aşteptăm să vedem, dâcă şi ce vor
5 stat, al cărei local s’ar afla în stare care nu corespunde adevărului.
pe un an ...................... 40 franci atât de deplorabilă. La ceea ce el observa cu privire la acestă flagrantă căl Trec peste regretabilele indiscreţiunl
pe şese 1-u.u.î............................. 20 „ ţîntesce nu este delăturarea vre-unei care de drept foile săsesci din loc. despre unele detaiurl — şi de altmintrelea
pe trei 1-u.u.î ...................... IO ,,
trebuinţe reale, ci mai mult dorinţa inexacte — ale desbaterilor comitetului cen
Abonarea se pote face mai uşor de-a pune în cdstele scolelor confe tral, şi restrîngendu-mă la meritul cestiunii,
prin mandate poştale.
sionale tot atâţia rivali, cu cari incât acesta privesce de-adreptul conclusul
Administraţiunea acestea se nu pdta ţine concurenţă. comitetului central, constat: că nu este
1
„Gazetei Transilvaniei* . Acdsta o constată şi organul adevărat, că acesta „a decis, ca să se roge
partidei poporale catolice, scriind pentru subvenţionarea Asociaţiunii de cătră
intre altele: guvernul unguresc“.
Faptul este următorul: După-ce se
„Statul, în loc de-a ne da aju
Alte miîione pentru şcole de stat. torul, pe care este dator se-1 dea, schimbase mai multe scrisori între prima
rul Sibiiului şi comitetul Asociaţiunii în
ne pune în cdste un adevărat rival.
Seim, că ministrul unguresc de Şi acest rival, care întotdduna vrd Dela Sibiiu ne sosesce trista causa stipendiilor sooietăţii „Transilvania",
culte şi instrucţiune publică a pro se presente şcdlele confesionale ca scire despre încetarea din vieţa a corniţele suprem al comitatului Sibiiu, în
iectat şe înfiinţeze succesiv, în de defectudse, serăcăcidse şi necapabile I. P. Sfinţitului Archiepiscop şi Me- urma unui ordin primit dela ministrul de
curs de cinci ani, nu mai puţin, ca de-a esista faţă cu şcdlele sale ne tropolit al bisericei române gr. or. interne, a provocat — la 9 Aprilie a. c. —
1000 de şcole poporale de stat Cu- confesionale, este însu-şî statul. Sta din Transilvania şi Ungaria comitetul central al Asociaţiunii, ca —
ndacem şi intenţiunea, de care a tul însu-şî înfiinţdză şcdlă contra după-ce mijlocirea stipendiilor date în tre
fost condus ministrul, când, cu pri şcolă, învăţător contra învăţător. Şi Miron Romanul, cut de societatea „Transilvania" din Bucu-
vire la primele 200 de şcdle, ce şi-a fiind-că bani are fdrte mulţi, el în întâmplată în ndptea de Sâmbătă rescl, adecă de o corporaţiune din străină
propus a-le ridica încă în decursul fiinţdză la aparenţă mai bune şcdle spre Duminecă, după o scurtă, dâr tate, pentru meseriaşii români din patrie,
anuiui şcolar present, a hotărît a-se şi pe învăţători îi doteza mai bine, grea suferinţă. este în contradicere cu statutele Asocia
ave în vedere la locul prim comu decât confesiunile. ţiunii, să curme acest procedeu. Totodată
nele, unde elementul maghiar e în Din S i b i i u a m primit astăcjî însciinţeză comitetul, că guvernul — la ce
minoritate; în al doilea loc comu „Şi din ai cui bani se clădesc următârea telegramă dată la 10 bre rere — este aplecat a pune la disposiţia
nele, unde Ungurii sunt în majori aceşti rivali de stat ai şcdlelor nds 10 m. a. m.: comitetului, respective a suplini suma ce
tate, dâr lipsesce o şcdlă „bună" po t r e ? De sigur, că se clădesc din su „Metropolitul ortodox român a dat’o păn’ acum societatea „Transilva
porală UDgureseă, precum şi comu mele plătite la cassele statului, dr Miron Romanul a reposat în nâptea nia", ca stipendii pentru meseriaşi.
nele maghiare, ai căror locuitori nu aceste sume le plătim noi, catolicii, de Sâmbătă spre Duminecă la orele La acestă provocare a urmat conclu
pot susţine şcdlă; er la al treilea protestanţii, greco-catolicii şi cele 1 1 % . “ sul comitetului din 12 Maifi a. c. publicat
loc sunt luate în vedere acele co lalte confesiuni". „Telegraful Român" de Sâmbăta la timpul său în revista „Transilvania", şi
mune nemaghiare, cari „ele însele „E clar, deci, că prin sprijini vorbea încă de-o ameliorare în sta s’a înaintat o representaţiune la ministru,
tt
cer şcdlă de stat, — ceea ce va se rea cu ajutdre materiale a şcdlelor rea sănătăţii Escelenţei Sale, dâr în care comitetul declară, că va renunţa la
însemne, că şcdlele se înfiinţeză cu de stat, guvernul forţeză confesiunile acâsta a fost ultima licărire, şi Pro- distribuirea donaţiunilor societăţii „Transil
luarea în considerare eselusiv a in a-se sinucide, storcend dela ele mili- vedinţa a scurtat firul vieţei arebi- vania", însă combate hotărît punctul de
tereselor culturale ale elementului onele, de cari are trebuinţă pentru ereului septuagenar, punând în adâncă vedere al rescriptului ministerial şi susţine
maghiar, plus alte intenţiunî per suprimarea şcdlelor confesionale". jale Metropolia română greco orien dreptul şi datorinţa sa, de a primi donaţiunî
verse şi bine cunoscute faţă cu ce Foia ungurdscă, se ’nţelege, trac- tală pe care adormitul in Domnul pentru scopurile ce le urmăresce, fără consi
lelalte popore. teză cestiunea eselusiv din punct de a guvernat’o timp de 23 an! între derare la persona şi calitatea de cetăţăn a do
vedere confesional, căci numai din cele mai grele împrejurări. natorului. Referitor la ofetul ministrului, co
Tdte ace tea le sciam dinainte.
Ceea ce n’arn sciut înse pănă acest punct de vedere o privesce. mitetul atunci nu s’a declarat.
Decă însă ea găsesce, că prin spri
acum este suma enorma proiectată jinirea şcdlelor de stat, guvernul A urmat apoi rescriptul ministrului
pentru acoperirea cheltuelilor, ce le forţeză confesiunile a se sinucide, de interne Nr. 601 preş. din 19 Iulie a. c.,
va reclama clădirea acestor şcdle. Comitetul Asociaţiunei şi guvernul. prin care acesta ia act de renunţarea co
Ministrul Wlassics a presentat^acum atunci ce să (jicem noi, pentru cari mitetului, declară, că la nici un cas nu se
pe biuroul camerei un proiect de suprimarea şcdlelor confesionale ro Primim dela d-1 vice-preşedinte păte identifica („semmi esetre sem teszi
mânesc!, ca singurul scut al culturei
lege, prin care cere, ca pentru clă ndstre naţionale, este identică nu nu al comitetului central al Asociaţiu- magââvâ") cu enunciaţiunea comitetului:
direa primelor, nu tocmai 200, ci nea, Dr. Ilarion Puşcariu, o întimpi- că Asociaţiunea nu pote fi constrînsă în
numai 196 de şcdle poporale,' se mai cu uciderea confesiunei, ci şi a nare la cele publicate în fdia nâstrâ cu mod legal de-a nu mai primi suma dată de
naţionalităţii ndstre? privire la afacerea subvenţiei dela societatea „Transilvania", şi provocă —
’i-se voteze de-ocamdată un milion
florenî. Acdsta va se însemne, că clă guvern. Dăm loc mai jos acestei în prin corniţele suprem — pe primarul ora-
direa celor 1000 de şcdle poporale Incidentul cu interpelaţia de tâmpinări, prin care în fond se con şuiui Sibiiu, să facă întrebare, dăcă Aso
ciaţiunea este ori nu aplecată a cere su
proiectate va costa pe stat, socotit Sâmbătă. Dintre foile locale au luat firmă tote câte s’au susţinut în fdia
în sumă rotundă, cină milione floieni. nâstră, reservându ne, firesce, de-a plinirea oferită de guvern a sumei pentru
notiţă despre şedinţa congregaţiei de Sâm
reveni asupră-i. stipendiile de sub întrebare, care — la ce
In motivarea cererei milionului bătă a comitatului Braşov şi despre inter rere — se va libera cu totă prevenirea.
prim, ministrul cjice, că între scdlele pelaţiile, ce s’au făcut în acostă şedinţă, Domnule Redactor! La acăstă provocare categorică comi
statului se află 196, ale căror loca pănă acuma numai foia ungurăscă din loc „Gazeta Transilvaniei" în numărul tetul central în şedinţa sa din 6 crt. a luat
luri sunt nepotrivite şi nu corespund „Brassoi Lapok“, care a apărut Sâmbătă său 213 din 12 crt. a publicat sub titlul următorul conclus:
recerinţelor din punct de vedere hi- sera. „Comitetul Asociaţiunei şi guvernul" o co „Comitetul central ia act de rescrip
gienic şi pedagogic. In locul lor Sub titlul: „Trei interpelaţii , foia un respondenţă — reprodusă şi în «^iarul tul Nr. 601 din 19 Iulie a. c. al D-lui mi
14
trebue deci a se clădi localuri noue. gurăscă scrie: „Tribuna" — care se ocupă cu un con nistru de interne şi primesce donaţiunea
