Page 22 - 1898-10

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 218-1898.

oferită, pentru suplinirea sumelor date în viitorul marelui nostru aşedământ na­ vorbiri. De altă parte, preşedintele consi­ SOIRILE DILEI.
trecut de societatea „Transilvania" dinBu- ţional. liului a găsit în d-l Eug. Stâtescu ajuto­
curesci pentru ajutorarea meseriaşilor ro­ Primiţi, Vă rog, asigurarea deosebi- rul cel mai călduros, spre a ajunge la resul — b (17) Octomvre.
mâni din patrie. Biroul să autorisâză a ţei mele consideraţiunl. tatul dorit. Daruri pentru bibliotecile poporale dela
înainta în acest înţeles o cerere cătră D-l S i b i i u , în 15 Octomvre 1898. Propunerile d-lui D. Sturdza erau clare Braşov. Aflăm, că pentru înmulţirea biblio­
ministru, în care să se accentueze, că co­
Vice-preşedintele Asociaţiunii: şi precise. D-sa a propus, ca d-nii Eug. Stă- tecilor poporale din comitatul Braşovului
mitetul a aflat cu părere de rău, că D-l
Dr. II. Puşcariu. tescu şi P. S. Aurelian si între în cabi­ s’a oferit şi d-l Valeriu Morariu, candidat
ministru nu se pote indentifica cu punctul
net, convins, că printr’acâsta îndeplinesce de advocat în loc, a pune la disposiţia co­
de vedere al răspunsului din 12 Maiă a. c., şi dorinţa membrilor partidului naţional mitetului braşovean al Asociaţiunei câte
deore-ce crede, că acesta este în deplină Din dieta ungară. liberal. 1 fl. pe fiă-care lună, începând din 1 Oct. c.
consonanţă atât cu statutele Asociaţiunii,
— Primul atac. — D-l Eug. Stâtescu a declarat, că dăcă Un frumos dar de cărţi a mai făcut şi .d-l
cât şi cu drepturile şi interesele ei na­
In şedinţa dela 15 Octomvre n. a grupul disident va reintra in partid, d-sa este loan Socaciu, profesor la şcdla comercială
turale ".
dietei ungare, s’a întâmplat primul atac gata să facă parte din guvern. română din loc, care a pus la disposiţia
Motivele de cari a fost condus comi­
între oposiţie • şi guvern. Pricina a fost, comitetului de-ocamdată 5 esemplare din
tetul central la votarea acestui conclus, D-l P. S. Aurelian, din parte-i, a ac­
că ministrul de finanţe Lukdcs a pus în valorosul d-sale op „Dreptul cambial“. —
sunt următărele : centuat dorinţa sa de a-se readuce împăciui­
şedinţa premergătore pe biroul camerei Ţinem să amintim cu ocasiuaea acâsta, că
„Din scrisorea primarului oraşului rea între grupul disident şi partidul naţional
proiectul de indemnitate budgetară cu ter- între generoşii dăruitorl pentru bibliotecile
Sibiiu se vede, gcă D-l ministru, cu tote liberal.
minul de 1 Maiă 1899 şi pe care l’a făcut poporale, despre cari am scris în numărul
că comitetul central în răspunsul său din Cu tote acestea, tratativele, cari au
să trâcă fără veste prin comisiunea finan­ de Joi al fâiei nâstre, din erore s’a omis
12 Maiă a. c. a ignorat ofertul D-Sale de durat trei săptămâni, n’au avut un resultat
ciară a camerei, ca să-l potă presenta c’o numele d-lui profesor Andreiu Bârscanu,
a suplini din cassa statului suma primită favorabil, pentru-că membrii influenţi ai
(ji mai curând. Scopul aoestei apucături a preşedintele comitetului despărţământului
păn’ acum din partea societăţii „Transil­ desidenţei au manifestat tendinţa, unii de
fost, ca deja a doua efi (15 Oct.) se pună nostru, care încă a dăruit pentru bibliote­
vania" din BucurescI, — insistă din nou, a elimina cu desăvîrşire pe ă-nul Dim. Sturdza
la ordinea cHl®! în cameră desbaterea şi pri­ cile poporale cărţi în valore de 10 fl. Co­
ca comitetul central să înainteze o cerere dela conducerea partidului, alţii de a-lŞisola
mirea proieotului, contând cu eventualitatea, mitetul, după cum am amintit şi cu altă
în acâstă materie şi anticipâză de acum de majoritatea acestuia.
că de mult ne mai fiind decât şedinţe for­ ocasiune, în şedinţa sa dela 5 Octomvre
încuviinţarea ei.
male, şedinţa va fi puţin cercetată de de­ In asemenea împrejurări, încercările n. c. a hotărît a-se esprima mulţumită dă-
Intre asemenea împrejurări comitetul preşedintelui de consiliu n'au putut isbuti.
putaţii din oposiţie. ruitorilor. Acâsta s’a şi făcut prin publica­
are de a face cu un ofert de donaţiune,
Aşa a şi fost, Alalăerl atât oposiţia, Fiind însă, că d-l G. C. Cantacuzino rea mulţămitei publice din numărul prece­
făcută în mod necondiţionat, şi în meritul
cât şi majoritatea guvernementală erau fixase cjiua, de 30 Septemvre, ca ultima a dent al „Gazetei Transilvaniei", subscrisă
cestiunei are să decidă numai dâcă pri-
slab representate. Deschidându-se şedinţa, ministerului său, şi fiind-că pe de altă de d-nii AndreiăBârseanu, ca preşedinte, şi
mesce ori ba donaţiunea oferită.
August Pulszky ocupâ locul de raportor parte, epoca începerei lucrărilor parlamen­ Nicolae Bogdan, ca actuar. Constatăm însă,
In sensul §-lui 8 din statute, şi după
asupra avisului comisiunei financiare a tare s’a apropiat, preşedintele consiliului a că în textul original al mulţumitei, ce ni-
-cum însu-şl comitetul central a accentuat
proiectului de indemnitate îndată după oredut, că nu pote să mai urmeze lung s’a trimis spre publicare, nu se afla şi nu­
în răspunsul său cătră minister, ori-eine, şi mele d-lui Bârseanu. Acest nume a fost
Pulszky luâ cuvântul Geza Polonyi El cjise, timp nisce trative, cari nu dădeau speranţa
prin urmare şi guvernul ţării, respective
că atitudinea comisiunei financiare vatămă de a ajunge la un resultat positiv. adaus în text ulterior, fără soirea d sale,
statul, pote face Asociaţiunii donaţiunl
regulamentele camerei, deorece şi-a ţinut din partea altor doi membri din comitet,
pentru realisarea scopurilor sale statutare.
şedinţa, fără ca proiectul să fi fost distri­ cari au cretjut necesar a face acea corec­
Comitetul central are nu numai dreptul,
buit membrilor camerei. Revistă externă. tură, căci deşi mulţumită era subscrisă şi
dâr şi datorinţa de a primi donaţiunile fă­
Abia sfîrşi Polonyi şi se ridica ârăşl de d-l A. Bârseanu, ca preşedinte, ea însă
cute pentru scopurile urmărite de Asocia- Călătoria împăratului Willielm. a fost datată din şedinţa comitetului, care a
Pulszky să apere procedura comisiunei.
ţiune, şi le-ar pută refusa numai în cas, Astădî înainte de amiadl împăratul Ger­
Intr’aceea s'a) aflat, că el n’a fost însărcinat hotărît a esprima mulţumită tuturor dărui-
decă ar ave escepţiunl materiale în privinţa maniei sosesoe la Constantinopol. Autorită­
cu înlocuirea raportorului Hegedus, şi torilor; prin urmare n’ar fi fost corect din
provenienţei donaţiunilor, său condiţiunilor sub
oposiţia a pretins energic, ca Pulszky să ţile turcescl au luat măsuri severe pentru partea biuroului a omito numele d-lui
cari aceste sunt oferite. asigurarea persânei împăratului. Cu tote Bârseanu, care a subscris acea mulţumită,
se dea jos de pe tribuna de raportor.
In privinţa provenienţei donaţiunii Alţii i-au strigat: ^Afară cu ell Se anun­ acestea, după cum se telegrafâză din Con­ nu ca personă privată, ci ca preşedinte al
u
oferite de ministru, nu încape escepţiune. ţară mai mulţii vorbitori din oposiţie, şi în stantinopol, poliţia turcâscă a confiscat o comitetului şi din ordinul acestuia.
Sunt banii statului, banii ţării, ce se oferă, momentul acesta critic apare Goloman Szăl mulţime de proclamaţiunî îndreptate în
şi este numai un act — deşi cu totul ne­ preşedintele comisiunei financiare. Szâll a contra împăratului german. Au fost arestaţi De ale esposiţiei din Sebeşul săsesc.
însemnat — de dreptate şi echitate, că se fost provocat să cetâscă el raportul, însă o mulţime de Greci şi Armeni, cari în lo­ Pentru mai buna reuşită a esposiţiilor de
face o parte — fiă deocamdată cât de Pulszky tot mai sta pe tribuna de raportor caluri publice au înjurat pe Wilhelm. Des­ pome şi de vite, ce se vor arangia în Se­
mică — din mijlâcele statului pentru tre­ şi era împiedecat să vorbâscă. Cu tote pre un complot mult mai serios se vestesce beşul săsesc din partea Reuniunei române
buinţele culturale ale poporului român. acestea Pulszky, întocmai ca un come­ din Alexandria. Autorităţile poliţienesc! au de agricultură din comitatul Sibiiului, s’a
constituit dintre Românii din Sebeşul să­
Ce privesce în al doilea rend condi- dieni dintr’un bâlciu, vorbea unui cerc arestat trei anarchiştl declaraţi, âr alţii bă­ sesc un comitet arangiator, al cărui preşe­
ţiunile sub cari se oferă stipendiile din restrîns de deputaţi, ce se adunaseră în nuiţi. Intre cei arestaţi Joi, se află un cafegiu dinte e d-l Zevedeiă Mureşan, âr secretar
cestiune, de-asemenea nu este nimic de es- jurul lui. din Alexandria, considerat ca şeful anar- d-l Simion Henegariu. Acest comitet a a-
cepţionat, deore-ce ministrul nu pune nici In fine apare Hegedus. Pulszky, cu chiştilor. In casa lui s’au aflat trei bombe dresat un călduros apel cătră fruntaşii din
un fel de condiţiunî, ci declară numai, că totă oposiţia ce făcu, a trebui să facă loc umplute ou glonţe legate de olaltă cu sârmă. comunele interesate, rugându-i a face tot
este aplecat a suplini sumele date în tre­ lui Hegedus, care o luâ dela început. Afa­ S’a aflat că anarchiştii din Alexandria voiau ce le stă în putinţă pentru buna reuşită a
cut de societatea „Transilvania", ceea-ce cerea s’a] sfîrşit aşa, că acjl se va vota să ducă bomba în palatul-Abdin din Cairo, esposiţiilor, îndemnând pe omeni atât ca
însemnâză, că le dai sub aceleaşi modali­ asupra raportului comisiunei şi numai ca să ucidă pe împăratul Wilhelm. Schim- să ia parte ca esponenţl, cât şi ca să cer­
tăţi, adecă necondiţionat. dup’aceea se va începe desbaterea asupra bându-se însă planul de călătorie al împă­
ratului, prin renunţarea lui la călătoria în ceteze cu toţii aceste esposiţii. Cei ce vor
Din aceste motive comitetul central proiectului de indemnitate. a espune în esposiţia de pâme, vor avâ a
Egipt, anarchiştii şi-au schimbat de ase­
nu este în drept a renunţa, în numele şi se adresa la d-l paroch Zevedeiă Mureşan.
menea planul lor. Ei voiau să ducă bomba
contul meseriaşilor români, ci trebue să Remaniare ministerială în România. Terminul pentru primirea obiectelor în
primâscă stipendiile oferite de ministru pe-o corabie în Port-Said, însă în drum au aoâstă esposiţiă e din 22—25 Octomvre la
fost descoperiţi. La anarchiştii arestaţi s’au
în mod necondiţionat, rămânendu-i însă Seim, că multă vreme a fo9t 5 ore p. m., âr esposiţia va fi deschisă din
aflat scrisori, din care apare, că voiau în
dreptul, ca la cas, decă ministrul ar pune vorba erăşî de tratări de împăcare 26—30 Oct. Intrarea 5 cr. de personă. —
adevăr să săvârşescă un atentat contra
ulteriâre condiţiunî, şi acestea nu ar fi con­ între majoritatea dela putere şi frac­ Cei ce voesc a espune în esposiţia de vite,
venabile, să refuse ajutorul oferit". ţiunea drapelistă a partidului liberal. vieţei împratului au a-se adresa la d-l protopop Sergiu Me-
Acesta este adevărata stare a lucru­ Aceste tratări n’au isbntit nici de Nichita despre alianţa statelor dean. Primirea vitelor se va face în 30
lui. Cred, că pentru orl-care om cu minte astă-dată, şi a urmat o remaniare din Balcani. Foia muntenegrină „Neve- Oct. dela orele 7—9 diminâţa. Cu ocasiu-
sănătosă şi cu inimă curată nu va fi greu ministerială, causată în special prin sinje , protejaţă de principele Nichita al nea acestor esposiţii, se vor arangia şi
u
a cunosce şi înţelege deosebirea între cele retragerea ministrului de finanţe Gr. Muntenegrului, publică un articul inspirat nisce conveniri, la cari publicul român ase­
expuse mai sus, şi între cele publicate în Cantacuzino. despre alianţa statelor balcanice. F6ia mun­ menea e rugat a lua parte în număr cât
„Gazeta Transilvaniei". Cu privire la acâsta remaniare tenegrină e de părere, că acesta alianţă e mai mare.
Am voit se restabilesc adevărul; ministerială şi la tratările de împă­ inevitabilă, pentru-ca şi statele mici slave Corone eterne. Din incidentul morţii
apreţiarea faptului o las la judecata mem­ care ce i-au premers, 4' aru l oficios din Balcani să-şi apere cu succes teritoriul
de tot timpurie a domnişorei Eugenia Scnius,
11
brilor Asociaţiunii. Aşi dori numai să nu al guvernului, „ Voinţa Naţională de şi naţionalitatea contra inimicilor esternl. în loc de corone peritore pe sicriul ador­
se trâcă cu vederea, că Asociaţiunea nos- Sâmbătă, publică un comunicat ofi­ Datoria acestor state ar fi în primul rând
tră, decă voim sincer să asigurăm existenţa cios lămuritor. Piind-că în acest co­ să pretindă autonomia şi independenţa Ma­ mitei, ni-a predat dl Bucur Balcăş, comerciant
în Ploeştl, 25 fl., âr d-l George Gavrilescu,
şi condiţiunile lucrării şi înaintării sale, nu municat se oglindâză situaţiunea mo­ cedoniei, prin ceea-ce ar înceta mărul de
comerciant în Ploeştl alţi 25 fl. v. a. drept
este permis să fiă condusă de considera- mentană în sînul partidului naţional cârtă între statele aliate. Articulul sfirşesce corone neperitore la fundaţiunca iubiţilor
ţiunl politice şi cu atât este mai puţin liberal, lăsăm se urmeze aici din dicând, că Rusia va proteja acâsta tendinţă
permis să fiă amestecată şi angajată în cuvent în cuvent esplicările date de a -Slavilor de Sud. răposaţi pentru ajutorarea şcolarilor români
săraci. Primindu-se de subscrisul comitet
lupte politice. numitul cjiar. Etă ce scrie „Voinţa
Evacuarea Cretei, Guvernul turcesc aceste sume, se chitâză în acest mod şi se
Viul interes, ce îl arată cjiarul D Vos Naţională": arată, că s’au adaus la numita fundaţiune.
a comunicat ambasadorilor, că Porta vrâ
tră pentru Asociaţiune şi scopurile ce le Sănătatea d-lui G. C. Cautacuzino să procedă de acord cu marile puteri în — B r a ş o v , 5 (17) Octomvre 1898 : Co­
urmăresce, mă îndreptăţesce să Vă rog, obligâudu-1, ca neapărat să părăsâscă afa­
cestiunea Cretei, şi deja a dat ordin a-se mitetul parochial român gr. or. din Cetatea
D le Redactor, ca atât din acest incident, cerile pe cât-va timp, retragerea d-sale din
începe evacuarea insulei de trupe turcescl Braşovului.
cât şi cu alte ocasiunî viitâre, să nu ris­ minister era de mult cunoscută. De aceea,
la terminul fixat în ultimat. In insulă Banffy la monarchul. Alaltă-erî Majes.
caţi — numai pe basa unor informaţiunl preşedintele consiliului a crecîut ca, cu oca-
nu vor rămână decât trupe puţine pentru Sa monarchul a sosit în Buda. După so­
pe cât de indiscrete, pe atât de personale siunea complectărei cabinetului, să încerce
a apăra suveranitatea şi drapelul otoman. sire a primit în audienţă privată de l /
!
şi pe cât de pasionate, pe atât de inexacte din nou a readuce în partid pe membrii gru­ 2
oră pe ministrul preşedinte br. D. Banffy.
— agitarea pasiunilor, care în asemenea pului disident.
caşuri nu p6te aduce nici un bine, ci fără S’a adresat, în acest scop, d-lui P. S. Secţiunea Predeal a Ligei. Ni-se scrie
îndoială va submina numai existenţa şi Aurelian, cu care a avut mai multe con­ din Azuga: „Cu părere de rău vă comu-