Page 23 - 1898-10

Nr. 218—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.

nic, că silit de împrejurări, părintele archi- drept remediu, a închis bursa muncitorilor, giu cu d-ra Rus şi d-na Dr. Ciuta din de suferinţe, cari s’au înscris la universita­
mau drit Dionisie din Buşteni s’a retras din cari au răspuns apoi cu declararea grevei Bistriţă. tea din Cluşiu. Mai târziu ne-au delectat
postul de preşedinte al secţiunei Predeal generale. La mişcarea acesta s’au alăturat Dintre domni ne-au onorat. cu pre­ cu imnul lor naţional; ce e drept, nu pri­
a Ligei culturale. Preacuvioşia sa a stat îndată muncitorii dela căile ferate. senţa: d-l Dr. Isac, cunoscutul advocat şi cepeam cuvintele, dâr simţiam înţelesul în-
-trei ani în fruntea secţiunei şi în tot timpul Greva acâsta uriaşă a produs mari prietin al tinerimei; d-l Podâbă, directorul sufleţitor al acestui imn slovăceso. Cântă­
acesta s’a bucurat de stima şi simpatiile temeri în Paris. T6te staţiunile căilor fe­ „Economului" ; d-l advocat Dr. Ilea; d-l reţii au secerat aplause frenetice.
generale, ca un călduros şi zelos promo- rate au fost ocupate de miliţie. Aceste mă­ protopop Roşescu, d-l Leontin Pop, d-l
D-l Alexandru Vasilie, stud. în drep­
vator al intereselor naţionale culturale, şi suri au fost aplicate şi faţă cu oraşele mari Bereşiu, d-l Pascu, capelan; d l Augustin turi, a rostit cu mult avânt istoric un dis­
a ţinut sus stâgul, cu tote miseriile, ce a din Francia,. ca Lyon, Rouen şi Grenoble, Giurgiu, d-l Dr. Sbârcea, d-l Dr. Ioan
curs în limba latină. A vorbit despre ca­
avut să le îndure Liga“. unde miliţia a fost. consignată în căsărmî, Yaida, d-nii Filip, Albon, Totoian şi alţii, lea virtuţii, pe care orl-ce tînăr român tre­
stând gata a reprima orl-ce mişcare cu ca­ ale căror nume mi-au scăpat. Cu toţii erau
Pentru Germanii din Bucovina. Cetim bue să păşâscă pentru a putâ ajunge la
racter socialist-revoluţionar. aprâpe 150 de persâne.
în „Patria" din Cernăuţi: Cu reserva în­ ţîntă, pentru a putâ realisa un ideal. Spre
cuviinţării mijlocelor necesare pe cale con­ Acum însă se anunţă, că greva a mai Se începe şirul vorbirilor. D-l Iuliu scopul acesta însă se impune cu impetuo-
slăbit, bursa muncitorilor a fost deschisă Bucur ia cuvântul, şi într’un avântat dis­
stituţională, a aprobat M. Sa înfiinţarea sitate înăbuşirea tuturor păcatelor tineresc!,
şi muncitorii de pământ şi dela căile ferate curs salută inteligenţa în mijlooul nostru. căci... vitia iuvenum, nisi initio oppriman-
unui gimnasiu inferior german în Şirete cu
limba română şi ruteană, ca studii faculta­ au reluat lucrul. Vorbesce apoi despre concordia, care tre- tur, fortius radices agunt, donec omnem animi
tive, dâr fără influenţă asupra promovării Mare sensaţie a produs nu numai în bue să esiste între noi, o mână de omeni virtutem, omnem honesti ornatum turpissima
şcolarilor. Gimnasiul va purta numele „Gim- Francia, ci şi în străinătate soirile răspân­ într’o mare de străini, căci numai punând labe conficiciunt. D-l Vasilie trece apoi la
nasiul inferior Francisc Iosif". Se vede, că dite de bursa din Paris, că s’ar fi des­ umăr la umăr, ne stă în putinţă a face un viâţa, ce trebue să o ducă tinerii ca co­
Germanii veniţi în ţâră sunt mai norocoşi, coperit un complot contra guvernului şi pas sigur înainte. D-sa ni-a vorbit la inimă legi şi vorbesce cu entusiasm despre o ami­
decât Românii băştinaşi. Republicai. şi a făcut asupra tuturor o impresie din ciţie intimă, care legată fiind între ei, ar
cele mai favorabile. Regret, că nu pot da
In ultimul consiliu de miniştri Brisson da prea frumâse râde pe terenul vast al
Testimonii 'şcolare libere de timbru. în întregime acest frumos discurs.
a anunţat cabinetului, că esistă un complot, cultivării inimei şi a minţii. Susţine şi ar-
Ministrul ung. de culte şi instrucţiune pu­
ce se prepară în ascuns contra regimului Se trece apoi la alegerea unui preşe­ gumentâză mai departe, că amiciţia pentru
blică a dat o ordinaţiune, prin care dis­
republican şi a guvernului, care trebuia să dinte ad hoc şi se aclamă d-l Dr. Isac, care om e o necesitate supremă, căci: „sme
pune, ca de aici înoolo testimoniile elevilor
isbuenâscă Sâmbătă, ori Duminecă. Autori­ însă din causa, că împrejurările nu i-au amico omnis cognatio est taedium, omnis la-
dela şcâlele elementare, atât ale statului,
tăţile militare — se dicea — făceau tot permis o petrecere mai îndelungată între bor onus, omnis terra peregrinatio, omnis vita
•cât şi cele comunale, să fiă scutite de 1
posibilul, ca să obţină permutarea ofiţerilor noi, declară, că nu p6te primi, şi propune tormentum; sine amico vivere est mori' . De
timbru.
anti-republicanî din provincie la Paris, pe pe d-l Podâbă, care este aclamat unanim aceea ridică pocalul pentru realisarea ce­
Cununiă. Ieri, Duminecă, în 4 (16) când pe ofiţerii cunoscuţi ca republicani de preşedinte. lor spuse.
Octomvre s’a celebrat în BucurescI căsă­ intrasigenţ.1 îi permutau din Paris în pro­ Vorbesce apoi d-l Dr. Isac, care în Mult ne-au înveselit şi nisce frumose
toria d-lui V. Şuteu, licenţiat în litere şi vincie. In urma acâsta Brisson a luat mă­ cuvinte însufleţitâre definâză datorinţele ti­ cântece poporale; d-l Aurel Oprea, st. în
filosofie, cu d-ra Mariora Borgovanu. Din suri, ca persânele bănuite cu acest com­ nerilor faţă de noi şi faţă de alţii, şi arată drept., moţ din Munţii apuseni, ne-a cân­
■causa bolei d-rei Borgovanu, cununia, după i plot, să fiă supraveghiate de aprope. Acâsta directiva activităţii nostre, care trebue să tat duiâsa doină a moţului, care plâcă în
cum ni-se scrie, s’a săvîrşit în sînul fami- ' supraveghiare să fi scos la ivâlă împreju­ unâscă tote forţele, ce ne stau la disposi- lume „cu cercuri şi cu ciubară". Cu mai
Hei., în casă, în presenţa nunilor. După rarea, că generalul Boisdeffre se afla în re- ţie. In fine propune să se intoneze imnul multe cântece ne-a delectat şi d-l I. Giur­
cununiă tînăra păreche a şi plecat la Lipsea laţiunl cu provincialul jesuiţilor pater Dulac. nostru naţional, „Deştâptă-te Române", care giu, st. în dr.; dânsul posede o voce pu­
•în Germania, pentru studiarea aprofundată Intre Boisdeffre, Zurlinden şi şeful je­ îndată a făcut să răsune sala de cuvintele ternică şi sonoră, care prin o nuansare de­
«, limbei şi literaturei germane din partea suiţilor să fi fost dese întâlniri în Ver- pline de entusiasm. licată produce melodii pătrunejătâre.
mirelui. sailles. După aceea se ridică ârăşl d-l Isac Au mai cerut cuvântul d-l I. Oltean,
Acest pretins complot, în care se a- şi vorbesce despre cliiămarea universitarilor
Numiri. D-l Alesandru Valea, practi­ care în calde cuvinte a salutat pe Slovaci;
mestecau şi persânele celor doi pretendenţi români, ca fii ai poporului umilit de ur­
cant la oficiul archidiecesan din Blaşiii, d-l 1. Mesaroşiu st. în drepturi, resumând
la tronul Franciei, bonapartist şi orleanist, gia nedreptăţii, şi aecentuâză, că viitorul
este numit castelan şi econom intern al cele petrecute pănă acum, ridică un pahar
a produs o mare revoluţie în pressa fran- unui neam pe umerii tinerimei zace, a că­
curţii metropolitane de-acolo. — D-l Au- pentru sexul frumos, care atât de graţios
cesă. Foile dreyfusiste publică în privinţa rei sfântă datorinţă este realisarea speran­
reliu Augur, fost diurnist la judecătoria dm ne-a onorat cu presenţa sa.
acâsta tot felul de scirl aveuturiâse, bă­ ţelor, ce se lâgă de ea. Salută apoi pressa
Uhişineu, este numit din partea ministru­ D-l I. Giurgiu, după-ce salută pe
nuind armata şi pe şefii ei, că ar vrâ să română, ca sentinelă a naţiunei, ca unicul
lui ung. de justiţie cancelist la judecătoria vorbitorul latin şi pe Slovaci, îşi esprimă
facă o lovitură de stat. Aceste bănuell mijloc de apărare, şi apelâză la simţămân­
de cerc din Ciacova. bucuria, că şi domnişore se află în mijlo­
trec une-orl marginile bunei cuviinţe şi nu tul nostru naţional, să o sprijinim din tote
cul nostru, şi doresce, ca fiă-care să devie
înmormântarea reginei Danemarcei odată s’a văclut, cum foile plătite de sindi­ puterile.
regină peste inima câte unui universitar.
Sâmbătă a fost înmormântată în Roeslcild catul dreyfus au aruncat cu noroifi asupra D-l Podobă mulţumesce în scurte cu­
După aceea ârăşl au urmat cântece
regina Danemarcei, Luisa. La înmormân­ oştirii francese, âr acum o învinuesc, că ar vinte pentru alegerea sa de preşedinte; âr
şi veselia multă pănă după miedul nopţii,
tare a luat parte regele Cbristian, regele pregăti o trădare a Republicei. mai târcliu, luând ârăşl cuvântul, propune
George al Greciei, moştenitorul de tron De altmintrelea soirile despre com­ să întemeiăm o societate de diletanţi, al când ne-am despărţit cu un suvenir plă­
Waldemar, Ţarul Nicolae, principele de plot se desmint categoric chiar din partea cărei scop să fiă nu numai cultivarea artei cut şi cu entusiasm şi însufleţire pentru ac­
Cumberland, prinţul de Jork şi de Cam- unor miniştri, cari le numesc scornituri şi române, ci şi o desvoltare mai largă a no­ tivitatea, ce ne aştâptă pe terenul cultural,
bridge etc. mistificaţiunl ale dreyfusiştilor, făcute cu ţiunilor sociale, având tot-odată în vedere social şi naţional. Astfel ne-am întărit nă­
scop de-a discredita pe conducătorii arma­ şi venitul, ce ar incurge dela representa- dejdea într’un viitor frumos, care răsplată
Opt-spre-iţece diariştî arestaţi. Noua are să fiă lucrării puterilor nostre unite.
tei. Organul oficios „Temps" reduce tote ţiunî şi care ar face posibilă ajutorarea
-procedură de pressă alcătuită de Milan în Alex.
soirile la o esplicare greşită a măsurilor, studenţilor lipsiţi de mijlâce.
Serbia şi-a dat deja pănă acum rodele ei.
Di arul „ OdjeJc a fost oprit să mai apară. ce s’au luat în faţa grevei generale din Dintre tineri se ridică d-l George
u
a
OPe timpul cât a apărut acest <Ţ r, 18 re­ Paris — dovadă, ca ministrul de răsboiii Anca, st. în drepturi, şi salută cordial şi U L T I M E SCIRL
dactori şi colaboratori ai săi au fost ares­ care era mai ales bănuit, n’a plecat din frăţesce pe embrionii, cai'I au întrat în sî­ Astăctf a fo3t alegerea de pri­
taţi, âr acum în urmă fu expulsat din Ser­ Paris cum se spunea, ci a rămas acolo, ca nul nostru. Cu sfaturi prietinesol le vor­
bia şeful-redactor Georgevid de-o dată cu să ia parte la un consiliu sub presidenţia besce despre ţinuta lor, ca universitari ro­ mar al oraşului Braşov. A fost ales
u
interdicerea apariţiunii lui „Odjek . şefului Republicei, Felix Faure. mâni, şi-’i îndâmnă la muncă seriâsă pe te­ primar, dintre cei trei candidaţi, d l
renul cultural, social şi naţional. La frumo­ căpitan al oraşului Francisc Hiemesch.
Menageria Koczka. De două cjile se sul discurs de bineventare, răspunde d-l
află în Braşov menageria Koczka, dând re- Din C1 u s i u. Ohiş, st. în drepturi, şi în numele colegilor In total s’au dat 180 voturi. Din
presentaţii interesante. Menageria e des­ — 9 Octomvre n. 1898. săi embrioni mulţumesce pentru frăţâsca acestea au primit: Hiemesch 100, se­
chisă pentru public în fiă-care di dela 8 primire, ce li-s’a făcut. D-l Sabo, st. în fi- natorul magistratual A. Sclmell 57,
Tinerimea română universitară din
•ore a. m. pănă la 9 ore sera. Ea posedă losofie, răspunde la discursul d-lui Dr. Isac, senatorul O. Alesius 17 voturi; er 6
Cluşiu, urmând usului vechili, a ţinut să
34 grupuri de animale : lei, tigri, elefanţi, promiţând în numele tinerimei, că toţi bilete de votare au fost albe.
arangeze şi în anul acesta o sâră de cu-
panteră, lupi, urşi, un jak, o lamă din paşii necesari se vor face pentru un pro­
noscinţă, la care a invitat întrâga inteli­
Peru etc. Grupul leilor nubiaul sunt cei gres îmbucurător.
genţă română din loc. Acâstă serată a
mai frumoşi şi puterniol; de asemenea o D-l advocat Isac relevâză din nou ne­ NECROLOG. Eugenia Senius, în urma
avut loc în 8 1. c., în spaţiosa sală dela
păreche de tigrii de-o frumseţă uimitore. unei morţi repentine (aploplecsie de inimă)
hotelul „New-York", şi a fost împreunată cesitatea urgentă a constituirei nostre pen­
Interesanţi sunt şi 3 pavianl din munţii şi-a dat nobilul său suflet în mânile Crea­
cu banchet, — o împrejurare, care a fă­ tru propăşirea sigură pe terenul literar şi
Africei. Un urs de Rusia stă în societatea torului, astăcjl în 3 (15) Octomvre 1898,
cut petrecerea mai costisitâre, ca de alte­ social, şi dice, că o inspiraţie divină îl în­
a două hiene, doi şacali în societatea unui dâmnă a propune pe d-l Iuliu Bucur de la 11*/ ore a. m. în etate de 27 ani.
2
ori, din care causă tinerii mai sărmani nu
lup tînăr, doi lupi din Siberia dresaţi, în Rămăşiţele pământescl ale scumpei
s’au putut presenţa în număr complet. Cu preşedinte.
societatea un câne siberian. Representaţia decedate se vor ridica din casa părintâscă
tote acestea numărul celor absenţi dispare Mulţumirea sufletâscă, care în acest
de asâră a fost cât se pote de reuşită. (Strada Rochus Nr. 2) Marţi, în 6 (18) Oo-
aşa (jicând, şi succesul serei de cunoscinţă sublim moment ne stăpânea pe toţi si ne
Amănunte despre acâsta menagerie, se pot tomvre a. c. la 3 ore p. m. şi se vor de­
1
afla pe pag. 4 a numărului nostru de acj * se pote numi splendid, fiind potenţat de deştepta un dor ferbinte de muncă, ce are pune spre veclnică odihnă în cimiterul gr.
numărosa presenţă a inteligenţei nostre să urmeze în prâjma noului an de studiu,
or. dela biserica Sf. Nicolae.
din loc. ne făcea simţitâre lipsa de-a ne avânta în
Fiă-i ţărîna uşâră şi memoria în veci
întrunirea s’a început la 8 ore sâra. sfera înâlţătore a musicei naţionale. La do­
Evenimentele din Francia. neuitată!
Timpul nefavorabil şi doliul mai multor rinţa tuturor deci, d-l Alexandru Rusu, st.
Scirf forte îngriji tore sosesc din familii din Cluşiu, a fost causa, că damele medicinist, e îuvitat cu multă insistenţă să Braşov, 3 (15) Octomvre 1898.
Francia. Dela începutul săptămânei tre­ n’au putut asista în număr mai însemnat, ne delecteze cu nisce cântece naţiouale pe Ioan şi Sofia Seniuge, ca părinţi; Ni-
cute s’au pus în grevă muncitorii de pă­ dâr totuşi mare bucuriă ni-a făcut, că ni-s’a violinâ. D-sa portă arcul cu mare desteri- lae, Elena, Mană, Odavia, ca frate şi
mânt, zidarii şi măsarii în număr de aprâpe dat fericita ocasiune de-a saluta în mijlo­ tate şi scie stârce cele mai dulci şi melo- surori.
50,000, şi greva acâsta a dat guvernului cul nostru o frumosă cunună de domne şi diâse tonuri. L’am auclit, l’am admirat
mult de gândit mai ales, că muncitorii domnişore. Acestea sunt d-na Leontin Pop cu toţii.
grevişti au sistat lucrările pentru marea cu d-ra Ţinea, d-na văd. Pandrea cu d-ra Intre acestea d-l Iuliu Bucur ne sur­
• exposiţie dela 1900 din Paris. Guvernul, Veturia Podobă, d-na Dr. Ilea, d-na Giur­ prinde cu presentarea a doi Slovaci, fraţi