Page 26 - 1898-10

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 219 -1898.

archim and ritul şi vicariul archiepiscopesc Ic) consistoriul metropolitan şi archi­ Maurer se potrivesce la postul acesta? Noi tote împrejurările. Polonii nu sunt câtuşi
Dr. Uarion Puşoariu: diecesan plenar; representanţii diferitelor pretindem adecă, ca fişpanul, într’un comi­ de puţin mulţămiţl cu Thun, âr încât pen­
corporaţiunl şi bspeţii, după categoria lor.
Ou profundă durere vine astădî con- tat locuit de diferite naţionalităţi, nu nu­ tru Cehi, aceştia ridică pretensiunl mari.
sistoriul archidiecesan a Vă aduce la cu- * mai să pricâpă limbile ţărei, ci să le şi In privinţa acâsta se anuuţă din
noseinţă tuturor trista soire, că preavene- Aici în Braşov încă de erî diminâţă, vorbâscă. Este ore poporaţiunea pentru fiş- Yiena, că comisiunea parlamentară a clu­
ratul, blândul şi iubitul nostru Archipăs- îndată ce a sosit soirea despre morteă Me- pan, sâu fişpanul pentru poporaţiune? Ii bului Cehilor tineri a stabilit definitiv pre-
toriu, archiepiscopul şi metropolitul nostru
Miron Romanul, erî la orele 11V din nâpte tropolitului Miron Romanul, am văcjut ar­ recomandăm, ca cât mai în grabă să ia tensiunile Cehilor faţă de guvern. Ele sunt
2
a încetat din viâţă. borate stindarde de doliu la Filiala „Albi­ ore private în limbile protocolare ale co­ vechile pretensiunl ale poporului cehie faţă
Un morb greu şi plin de suferinţe l’a nei", la Casina română, la biserica din mitatului". cu tote guvernele, câte s’au succedat dela
cuprins şi l’a ţinut legat de patul durerilor Braşov-cetate, la biserica S-lui Nicolae din Organul Saşilor moderaţi, „Kron■ era dualistă îucâce.
în restimp de 6 săptămâni morbul s’a agra­ Seheiă, la gimnasiul român, la şcola co­ slădter Tageblatt“, nu face nici o ob­ Guvernul continuă tratări şi cu Slo­
vat în dilele din urmă din ce în ce, şi bu­ mercială română etc. Din partea mai mul­ venii, cari încă ridică pretensiunl mari na­
nul Archipăstoriu, încungiurat de cei mai servare, nu reprobă cu nici un cu-
de-aprope ai săi, astă nopte la orele ll’/ tor corporaţiunl s’au luat hotărîrl de-a se vent procederea volnică a fişpanu- ţionale, care abia cu greu vor putâ fi sa­
2
dete sufletul său în manile Creatorului, trimite delegaţi la înmormântare şi de-a lu,, ci se mărginesc numai a ra­ tisfăcute.
având ceva peste 70 de ani ai etăţii şi 25 depune corone pe scriu. Astfel din partea porta simplu şi scurt: Oposiţia germană contâză cu even­
ai archipăstoriei. scblelor române se vor trimite ca delegaţi că „Dr. A. Mureşianu a interpelat în tualitatea, că guvernul va recurge la mij-
Consistoriul archidiecesan, întrunin- d-nii Oniţiu, Vlaicu şi Chelariu; din par­ loce necoustituţionale pentru a face să
du-se diminăţa în şedinţă plenară, a luat limba română, de ce manifestul preaînalt trecă prin parlament proiectul despre pre­
măsurile de lipsă pentru o dămnă inmor- tea Eforiei scolelor d-nii Nastasi şi Dr. a fost publicat numai în limba maghiară",
mântare a Veneratului Archipăstoriu, şi Saftu; din partea Casinei române d-nii los. că „preşedintele, în vederea, că nu cunosce lungirea tractatului vamal şi comercial,
vine prin acâsta a Vă învita pe toţi : cler Puşcariu şi Gr. Birea. NumăroşI delegaţi limba română a cerut predarea interpela­ care constă numai din trei paragrafl. Pen­
şi popor, a Vă face părtaşi durerii sale, se vor trimite şi din partea bisericelor. Bi­ ţiei în limba maghiară", în fine, că „Mu­ tru caşul acesta ea este pregătită — după
şi acestă durere a o esprima şi prin sem­ serica S-lui Nicolae singură va fi represen- cum se afirmă — la o straşnică obstruc-
nele acelea dinafară, prin cari fiii cei buni reşianu s’a provocat la dreptul său de-a ţiune, ca pe timpul lui Badeni, deşi e pe
îşi arată iubirea lor fiiescă cătră iubitul tată prin cinci delegaţi. se folosi de limba română în adunarea ge­
lor părinte. * nerală şi, deore-ce preşedintele a refusat deplin conscie, că guvernul va disolva
atunci camera şi va lua în folosinţă ârăşl
De aceea, onorat cler şi iubit popor Metropolitul Miron Romanul s’a de-a răspunde la interpelaţia sa, a anunţat
credincios, Consistoriul archidiecesan dis­ născut la 23 August 1828 în comuna Me- în contra acestei procederl protest şi re­ § 14. Acâsta măsură ar face apoi să se
pune in privinţa acâsta următorele: pună în mişcare strada, să se însceneze
zieş, din părinţi ţărani economi, având din curs protocolar".
1) La tote bisericile din archidiecesa De vice-şpanul, cătră care a demonstraţiunl sgomotose, la care Nemţii
nâstră, îndată după primirea acestui circu- botez numele Moise. Şcblele primare şi lui Schonerer şi Wolf se pricep de minune,
lariu, să se tragă clopotole dimineţa, la gimnasiale le-a absolvat în Beiuşiîl, ;âr de fost adresată interpelaţia, ,,Kronst. şi pe acest teren ei pot să şi învingă asu­
amiacll şi săra, pănă Joi la amiadl, când aici a trecut la Oradea-mare, învăţând cur­ Tagbl.“ nu face nicî o amintire,
se va face înmormântarea Veneratului Ar sul filosofic. In 1846 a intrat în seminarul par’că nici n’ar fi fost la congre­ pra guvernului, spriginiţî de combatanţii
chiereu. din Arad. La 1859 fu numit notar consis­ gaţia. oposiţiunilor înverşunate contra lui Thun.
2) In proxima Duminecă după înmor­ torial. La 27 Octomvre 1857 s’a călugărit, Tot mai mult reiese dâr, că anul
mântare să se facă în tâte bisericile n6s- acesta nu se va alege nimica din cestiuuea
tre parastas solemn întru memoria fericitu­ luând numele Miron. In acelaşi an deveni Oposiţia deputaţilor bucovineni. pactului.
lui Archiepiscop şi Metropolit Miron, la diacon şi profesor de teologia, mai târcjiu
care va asista întreg poporul credincios, proto-diacon. In primăvara anului 1863 fu „ P a t r i a " din Cernăuţi publică
precum şi tinerimea şcolară. hirotonit ca preot, âr în 1864 ajunse proto- următorul comunicat important: Obstrucţiune şi clotură.
3) Acest parastas să se repeţâscă la sincel şi asesor consistorial. N’a trecut încă un an, de când am In şedinţa de Sâmbătă a parlamen­
40 dile, socotite dela diua morţii, sâu, unde scăpat de sub stăpânirea romanofagului
acesta nu s’ar putâ, în Dumineca proximă In 1869 Miron stărui să fiă ales de­ Goess, şi acum ne aflăm ârăşl în acea tului ungar, oposiţia — după cum am ară­
următore. putat în cercul Chişineului. Reeşind a fost tat şi erî — a făcut primul pas spre ob­
4) Tot asemenea să se repeţâscă pa­ câte-va luni deputat, âr în August 1869 situaţie, ca şi atunci: se ivesce aceeaşi strucţiune. Este semnificativ, că alături de
rastasul la o jumătate de an şi la un an fu numit inspector şcolar în comitatul Ca- contrazicere între relaţiunile năstre faţă de ugroniştl s’au ridicat oontra guvernului şi
dela 4 (16) Octomvre 1898. raşului. guvernul central din Yiena şi cel local din deputaţii din tabăra lui Apponyi, âr kossut-

5) Pănă la întregirea scaunului me­ In 1870 fu ales vicar al diecesei Ara­ Cernăuţi. Pe când deputaţii noştri din hiştii, cari în comisiunea financiară au dus
tropolitan să se pună la S. liturgie ecteniile dului, âr la 1871 ajunse archimandrif. In Viena sprijinesc ministerul Thun şi fac aprope singuri lupta, au luat de astă-dată
între cei morţi, pomenindu se „Archiepis­ tomna anului 1873, alegendu-se episcopul parte din drâpta guvernamentală, suntem posiţie spectativă.
copul şi Metropolitul Miron", âr scaunul aici în ţâră prigoniţi, ca şi când am fi
metropolitan, unde se află, să se ţină în- Aradului Procopie Ivaoicovicî Metropolit cei mai pronunţaţi adversari ai regimului Celea ce s’au întâmplat în şedinţa de
vălit în negru. la Sibiiu, vicarul Miron Romanul a fost Vineri, a fost numai un început de luptă,
6) Pănă la întregirea scaunului ar­ ales în locul lui Episcop al eparchiei Ara­ actual. nu s’au ciocnit decât avantgardele celor
chiepiscopesc şi metropolitan la ecteniile dului. Aşa o situaţie nu pote fi durabilă, două tabere adversare, rămânând ca lupta
pentru cei vii să se pomenâscă „Preasfin- In 1874 ales fiind Metropolitul din Si­ de ore-ce guvernul central şi cel local stau mai seriâsă să se dea în Zilele viitore, cu
ţiţii noştri patriachl de a totă lumea". în strînsă legătură, şi cel. din urmă n’are
biiu IvacicovicI de Patriarcu al Sârbilor şi prilejul desbaterei proiectului pentru in­
In fine se aduce la ounoscinţa onora­ devenind postul de Metropolit al Româ­ decât să esecute ceea-ce se poruncesce din
tului nostru cler şi a iubitului popor, că nilor gr. or. ârăşl vacant — după ce în­ Yiena. demnitate. Avisul acestei lupte îl dă or­
cârma bisericei nâstre archidiecesane pen­ Acordul între atitudinea ambelor in­ ganul autorisat al ugroniştilor „Magyar-
u
tru totă durata văduviei scaunului archie­ tâiul ales al Congresului, Ioan Popasu, n’a orszdg , care vorbind despre şedinţa de
piscopesc şi metropolitan, cu diua de afli fost 8great de guvernul unguresc şi în stanţe va trebui să se restabilâscă, şi nici Sâmbătă a camerei Ziee între altele:
o-a luat şi o va purta consistoriul archi­ urma acesta a fost refusată aprobarea ale- partidul român nu va putâ să susţină pen­
diecesan în sensul prescriselor Statutului Or­ gerei sale — Congresul naţional bisericesc tru timp îndelungat alt raport faţă de. mi­ „Oposiţia merge oblu pe calea ei. Pe
ganic ; şi clerul şi poporul credincios este la al doilea act electoral dela 21 Noemvre nister şi altul faţă de guvernul ţării. Luni (aZî) membrii oposiţiei vor fi partea
invitat, a-se adresa în tote afacerile sale Dâcă ar merge trebile aşa mai de­ cea mai mare în Budapeşta şi lupta se în­
bisericesc!, şcolare şi fundaţionale cu totă v. 1874 a ales de archiepiscop şi metro­ parte, atunci ar trebui să se schimbe şi cepe la cestiunea trimiterii proiectului de
încrederea cătră consistoriul archidiecesan politul al Românilor gr. or. din Ungaria indemnitate la classe şi la punerea lui spre
şi respective cătră archimandritul şi vica­ şi Transilvania pe episcopul Aradului Miron posiţia deputaţilor din Viena, căci nu pu­
riul archiepiscopesc. Romanul, care atunci era în vârstă de 46 tem privi lucrurile altminteri, decât după desbatere. Desbaterea se începe Luni şi ea
* de ani. Alegerea a fost întărită de Majes- situaţia care ni se crează aicea în ţâră, va dura şi ZiRle următore, aşa că proiec­
tatea Sa în 12 Decemvre st. n. 1874. La unde suntem persecutaţi, şi pentru cari tul de indemnitate va fi imposibil de a se
P r o g r a m u l statori".
15 Decemvre v. a fost instalat ca metro­ stări va fi responsabil şi guvernul central
înmormântării rămăşiţelor pământescl ale Esce- din Yiena. Declaraţiile fâiei ugroniste sunt în­
lenţiei Sale Înalt Prea-Sânţitul Archiepiscop şi polit, âr în tbmna anului 1875 a fost nu­ tâmpinate de unii din majoritate cu surîs
Metropolit român ort. orient. Miron Romanul. mit consilier intim al Majestâţii Sale. prefăcut ironic, susţiindu-se din partea lor,
Situaţia în Austria.
1) M a r ţ i , în 6 (18) Octomvre, la 9 că nu se pote admite în împrejurările ac­
diminăţa, rămăşiţele pământescl ale răposa­ Comisiunea austriacă pentru pact a tuale o obstrucţiune seriosă, câtă vreme ea
tului Archiepiscop şi Metropolit se espun Dreptul de limbă în congregaţii.
în reşedinţa metropolitană pănă Mercur!, Am (^is, că vom aştepta se ve­ început Vineria trecută desbaterile asupra însâmnfi a mâna apa pe mora celor din
în 7 (19) Octomvre, la 12 ore din ZL in­ proiectelor pactului. Ca şi în parlament, Yiena, cari la rândul lor ar întorce foia şi
trarea va fi pe scara princ'pală, — eşirea dem, dăcă şi cum se vor esprima aşa şi în comisiune, oposiţia n’a făcut ob- ar Zi ) că âtă, acum cei din Ungaria îm-
ce
pe scara din curte. loile săsesc! din loc cu privire la strucţiune, ci s’a mărginit a combate pro­ pedecă încheierea pactului. Constatată odată
2) J o i , în 8 (20) Octomvre, la 10 incidentul din congregaţia de Sâm­ iectele şi a cere modificarea lor. In două acâsta — Z'9 guvernamentalii lui Banffy—
bre a. m., se vor săvârşi în biserica paro- bătă a comitatului Braşov. rânduri a luat pănă acum cuvântul minis- nu rămâne decât un provisoriu. căruia vor
chialâ din cetate ritualele prescrise, — „Kronstădter Z t g u , organul. Saşi­
după a căror terminare conductul funebral tru-preşedinte Thun accentuând, că cele urma nouă desbaterl pentru pact, şi mai
plecă spre biserica paroehială din subur- lor „vercjl“, publică în numărul de două guverne iau posiţie pentru primirea scie DumneZeu ce. Pentru-ca intimidarea
biul Iosefin, în al cărui eimiteriu se vor erî un raport dela congregaţie şi proiectelor aşa cum s’au stipulat la înce­ oposiţiei să fie cu atât mai simţită, semi-
aşeda rămăşiţele pământescl. vorbesce şi de interpelarea d 1 ui Mu- put. Dintre oratorii majorităţii, fostul mi oficiosul „Magyar Ujsdg răspunde la ata­
a
Conductul trece prin strada Măcela- reşianu privitdre la publicarea ma­ nistru de finanţe Bilinslcy a declarat hotă- curile lui „Magyarorszâg" prin punerea în
larilor, piaţa mică, piaţa mare, strada Ois nifestului Majestâţii Sale, arătând rît, că guvernul maghiar a recunoscut junc- perspectivă a cloturei. ţfiarul guvernamen­
nădiei, strada Schewis, pănă la biserică, în cuprinsul ei şi cum s’a petrecut lu­ tim-ul, adecă condiţia pactului o formâză tal scrie în privinţa acâsta un articul, pe
urmâtorea ordine :
crul, că fişpanul n’a admis se se dea urcarea cuotei pentru Ungaria. Deputatul care şi-l sfîrşesce ast-fel:
a) un cleric îmbrăcat în stichar ne răspuns la interpelaţie, deşi interpe- Chiari declară, că întră cu mare neîncre­
gru duce crucea cea mare nâgră; „Bine va fi să se cumpăuâscă, că pu­
lantul a accentuat, că şi-a adresat dere în desbaterea proiectelor, fiind-că nu nând la o parte indemnitate, pact, budget
h) elevii seminariall câte 4 în rând,
cu profesorii; interpelaţia sa vice-şpanului, care scie, dâcă celea ce le-a dis contele Thun şi totul să nu reluăm âre firul salvării con­
c) poporul credincios câte 4 în rând; pricepe românesce etc. In fine face pot să fiă luate în serios ori nu? stituţiei maghiare acolo, unde l’am lăsau în
următorele observări faţă cu violen­
d) preoţimea nostra câte 4 în rând ; Tactica oposiţiei de a lăsa curs liniştit 1867? N’ar trebui ore, ca prin modificări
tarea dreptului de limbă: şi neted desbaterilor o esplică mulţi, ca o corespunzătore în regulamentul camerei să cu­
e) crucea cea dela mormânt purtată
de un cleric îmbrăcat în stichar negru; „Este şi după părerea nostră o pro- apucătură, cu care ea vrâ să încurce atât pe răţim aerul parlamentului maghiar de acele
f) corul cântăreţilor; cedere ne mai aucjită, de-a face imposibilă guvernul din Viena, cât şi pe cel din Peşta. miasme periculâse ale anarchiei şi volniciei
g) doi clerici în stichare negre, pur­ discutarea unei interpelaţiunl neplăcute în Oposiţia speră mai ales, că contele Thun minorităţii, în urma cărora mai curând ori
tând lumini; modul acesta violent, ce-şl bate joc de nu se va putâ înţelege cu Polonii, Cehii mai târZiu ne vom prăpădi?"
li) archiereii şi preoţii slugitorl; ori şi ce drept. Declararea fişpanului în- şi celelalte partide, pentru a-şl înşgheba o Şi de-o parte şi de alta se arată vi­
i) carul funebral cu cosciugul; dreptăţesce întrebarea: dâcă d-1 M. de majoritate, pe care să se pâtă răzima în teji cinstiţii „patrioţi" din dietă, furând