Page 27 - 1898-10
P. 27
Nr. 219-1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.
timpul scump cu jocuri de frase şi cu în cu apă rece, făcându-i să crâdă, că o co parte a acestei lucrări, care portă numele NECROLOG. Subscrişii cu inima
u
scenări de comedii parlamentare. Nici pact, mună românâsaă, care numai în 1875 şl-a de „Fâconditâ . Despre afacerea Dreyfus frântă de durere aducem la cunoscinţa tu
nici budget, nici vre-o ispravă de Domne clădit biserică de petră, s’a „maghiarisat redactâză nisce memorii, care nu vor apărâ turor rudeniilor, amicilor şi cunoscuţilor,
ajută acum de-o lună şi mai bine de când complect“ de dragul „Kulturegylet“-iştilor ? decât după — mortea sa. că mult iubita nostră mamă, soră şi bunică
este întrunită dieta. In contra tutunului. In statul New- Florea Tătar, negăţătâre în Vulcan, după
Familia unui conte - otrăvită. Con
tele maghiar Uadilc Jânos petrece actual Yorkului vor fi amendaţi cu 10 dolari sâu lungi suferinţe, împărtăşită cu s. taine, Sâm
bătă în 26 Septemvre la 8 ore dim. în
mente în Gâlocz împreună cu familia. Jo
SOIRILE DILEI. ia trecută s’au bolnăvit aprâpe de-odată 10 dile de închisâre toţi aceia, cari se vor anul 73-lea al vieţii şi 23 al văduviei, şi-a
dovedi a fi vândut tutun, seu ţigări tineri
— 6 (18) Octomvre. toţi trei fiii săi, dintre cari doi au şi mu lor mai mici de 18 ani. dat nobilul suflet în mânile Creatorului.
Osămintele pământescl ale scumpei dece
rit Sâmbătă. S’a constatat, că toţi trei au
In necrologul Metropolituli Miron, ce date s’au aşecjat Luni în 28 Septemvre, în
fost otrăviţi. Cum şi pe ce cale s’a întâm
l’am publicat în numărul făiei nostre de cimiterul s. biserici din Vulcan la 2 6re
plat otrăvirea, încă nu se scie.
erî, s’a arătat într’o parte a ediţiei data N o u a b o n a m e n t p. m. Fiâ-i ţărîna uşorâ şi memoria bine
morţii greşit clicendu-se, ă mârtea a ur
0 Convenţie poştală între România şi cuvântată !
la
mat în noptea de Sâmbătă spre Duminecă, Rusia. Ministrul poştelor ruse a scris direc
Vulcan, 1 Octomvre 1898.
pe când de fapt Metropolitul a încetat din torului general al poştelor române, pro- Gazeta Transilvaniei
Dimitrie, preot gr. or. în Sudriaş-Ju-
viaţă în nâptea de Duminecă spre Luni. puindu-i încheerea unei convenţii poştale panl, Irimie şi Oeorge, economi; ca fii.
în vederea schimbului de colete poştale în Cu 1 Octomvre st. v. 1898 Sabina, Reveca şi Anica, ca nurori; Maria,
Proces de pressă. In 25 1. c. se va
tre România şi Rusia. Propunerea a fost s’a deschis nou abonament, la care Aurelia, Dimitrie, Victoria, Livia, Plorica
pertracta în Târgul Mureşului procesul de
acceptată în principiu de direcţia poştelor Invităm pe toţi amicii şi sprijini şi Mariâra, ca nepot şi nepâte.
pressă intentat diarului săsesc local „Kron-
române; se lucrâză acum la stabilirea de- torii fâiei nostre.
stădter Zeitung . Este incriminat un arti-
u
taliurilor pentru încheerea acelei convenţii.
cul publicat în numita foie din incidentul Preţul abonamentului: U L T I M E SOIRI.
cunoscutei demonstraţii maghiare dela 15 •
Deschiderea stagiune! Tetrului Naţional Pentru Austro-Ungaria: Budapeşta, 17 Octomvre. In şe
Martie a. c. Pe banca acusaţilor vor sta
din BucurescT. Joi sâra. s’a deschis stagiunea dinţa de acjl a camerei, oposiţia a
fostul redactor I. Dărschlag şi editorul I. pe -u.21 a-33. ................................. 12 £L
Teatrului Naţional din Bueurescl. Pentru pe şese 1-uja.î ......................................... ©n. atacat vehement guvernul. Deputa-
Gott.
acâstă deschidere s’a crecjut nimerit şi de pe trei . . . . . . . 3£1.tatul Polonyi a făcut un aspru rechi*
u
„Concordia“, societate comercială pe bun gust a se da publicului „Concina de Pentru România şi străinătate: sitoriu lui Banffy arătând asupra
acţii în Sibiiu, îşi va ţine prima adunare Alexandri, „In timpul balului“ de Pail- pe -u.n. an ....................... -40 franci ilegalităţilor comise de el în cestiu
.generală la 4 Novembre n. c. în Sibiiu. leron, „Cântecul lui Fortunio“, musica de pe şese 1-u.rxi............................. 20 „ nea pactului. Din partea apponyiş-
w
Din bilanţul încheiat cu 30 Iunie n. 1898 Offenbach, şi „Yisul Dochiei de Damâ şi pe trei luni. ................................... IO „ tilor Banify a fost atacat de cătră
aflăm, că pe lângă tote greutăţile începu Ascanio. La representanţie au asistat şi Abonarea se pote face mai uşor deputatul Gullner tot pe tema pac
tului, noua societate comercială română, AA. LL. RR. Principele şi Principesa Ro prin mandate poştale. tului.
după capitalul social de 100,C00 fl., a rea- mâniei, împreună cu înalţi lor ospeţl Al- Viena, 17 Octomyre. In desba-
lisat deja în anul prim un profit curat de fred de Coburg şi marele duce VJadimi- Administraţiunea terea de a(ţî a comisiunei pentru pact,
11
6975 fl. 06 cr. rovicl. O scenă nostimă s'a întâmplat între „Gazetei Transilvaniei . ministrul de finanţe Dr. Kaizl a de
acte. — dice „Epoca“ — Se făceau tocmai clarat, că guvernul austriac pretinde cu
,
g
Opt mii de jugere pentru ţăranii un preparaţiunile pentru representarea poemei - 'Y^V^YVVVVYVYVVVYyV¥YVYVyyYV V»0*V hotărîre ridicarea cuotei pentru Ungaria.
guri. Din Becloherecul-mare se scrie, că patriotice „Yisul Dochiei , în care defilâză Constantinopol, 17 Septemvre.
u
în congregaţia de tomnă a comitatului To- armată A. S. R. Prinţul Ferdinand intrând C o n v o c a r e . împăratul ’Wilhelm va sosi numai
1
rontal, fişpanul Ronay a făcut propunerea, pe scenă, vede pe un soldat, care nu-şl ia Membri „Despărţământului VIII, Deva mâne aici, din causă, că un vifor
u
ca comitatul să cumpere moşia dela Turda posiţia reglementară. ’L chiamă îndată şi al Asociaţiunei pentru literatura română şi puternic sbiciuiesce marea, împiede
a contelui de odinioră Petru Pejacevich îi 4i° — D-ta eşti soldat; nu-ţl cunoscl cultura poporului român, precum şi toţi când trecerea corăbiilor prin Darda-
e:
pentru a o vinde apoi între ţăranii unguri datoriile? Soldatul îşi ridică chipiul şi forte aceia, cari doresc a deveni membrii „Aso- nelle. împăratul va visita Marţi mu-
din Turda, în număr de vre-o patru mii de respectuos: — Eu nu sunt soldat, sunt ciaţiunei , prin acesta se învită la aduna seul şi marele bazar, 6r împărătăsa
u
familii, cari au fost colonisate acolo de corist!.. AA. LL. au făcut mult haz de rea generală a Despărţământului, ce se va va visita baremul Sultanului. Mier
străbunii decedatului conte Pejacevich, âr acest incident. ţinâ în comuna Certegiu, Duminecă la 23 curi dimineţa se va face o caval
restul de pământ, ce nu s’ar putâ vinde, Octomvre st. nou înainte de amâcjl la 11 cadă, la amiacjî vor fi recepţiunile
să se destineze pentru cohnisări. Moşia Congresul pressei, care s’a întrunit anul ore, în noua biserică greco orientală, ce se representanţilor străini, er după a-
constă din vre-o 8000 de jugăre şi preţul acesta la Lisabona, şi-a terminat lucrările. va sânţi tot în diua aceea. miacţl plimbare pe Bosfor. Joi pă-
vândărei ei s’a statoritcu un milion şi 875 Cestiunea cea mai interesantă, care a dat rechea imperială şi suita va merge
■mii florini. Vă să dică jugărul trece peste loc la desbaterl vii, a fost a proprietâţei O r d i n e a d e cjb prin Scutari şi Heric la Ismit, apoi
200 fl. Erecjii, ca proprietari, au oferit mai literare în materiă de pressă, care la con 1) Deschiderea şedinţei prin directo
gresul dela Stockholm, anul trecut, s’a rul Despărţământului. 2) Raportul notaru se va reîntorce erăşî în oraş atin
/întâiîi moşia spre cumpărare statului, dâr
cu condiţia de-a face, ca pământul să proclamat principală. D-l Albert Bataille lui despre activitatea comitetului cercual gând insulele Prinkipo. Vineri di-
ajungă în mânile ţăranilor. Ministrul de dela „Figaro“, se făcuse campionul cel mai dela ultima adunare generală. 3) Raportul minâţa se va da o revistă militară
agricultură însă a declarat, că decă comi înverşunat al acestei teorii, adecă pro cassarului despre starea cassei.’ 4) Alegerea dinaintea palatului Yldiz. Sâmbătă
tectorul cu ori ce preţ al literaturei de unei comisiunl pentru conscrierea membri va fi plecarea din Constantinopol.
tatul Torontal vrâ să cumpere moşia în
00
gazetă. D-l Raqueni (fi » dâcă con lor noi şi incassarea tacselor restante. 5) Roma, 17 (Octomvre. Papa a
scopul de a-o împărţi între locuitorii ao-
tuall ai Turdei, eventual o parte din moşiă gresul acceptă doctrina d-lui Albert Ba Alegerea unei comisiunl pentru controlarea adresat o notă tuturor puterilor, în
taille, va sancţiona cea mai odiosă res- raportului presentat de notar şi a socote care protestâză contra Italiei, care
a-o destina pentru colonisărl, atunci el e
tricţiune contra luminei. Apără dreptul ne lilor date de cassar. 6) Cetirea disertaţiu- n’a invitat şi Vaticanul la congresul
dispus a sprijini „moralicesce“ comitatul. In
urma acesta congregaţia a acceptat pro limitat, integral, al reproducerei în interesul nilor anunţate cu 24 6re mai înainte la proiectat în contra anarchiştilor.
suprem, la libertatea propagandei ideilor directorul Despărţământului. 7) Desbaterl
punerea fişpanului şi s’a şi trimis din par
afară de obligaţie, pentru jurnale, de a asupra propunerilor insinuate conform re
tea comitatului Torontal o deputaţiune de D I V E R S E .
menţiona numele jurnalului şi autorul ar gulamentului. 8) Raportul comisiunilor es-
cinci inşi, sub conducerea vice-şpanului, ca
să vadă şi să estimeze moşia dela Turda. ticolului. D-l Albert Bataille văcjând, că se mise. 9) Alegerea comitetului cercual pe Influinţa zahărului asupra dinţilor. In
— Se vede, că resultatele dobândite pănă espune, bătu în retragere, acceptând doc durata de 3 ani. 10) Statorirea locului pen tre multele neadevăruri, cu cari sunt ame
trinele liberale arătate de d-l Raqueni şi tru ţinerea adunării generale pe anul viitor. ţiţi omenii vâoului nostru, este şi acela, că
acum cu politica de maghiarisare prin co-
Jean Bernard. Oonclusia congresului dela 11) DisposiţiunI pentru verificarea proto gustarea continuă a zahărului şi zaharica-
lonisări nu-i prea servesc guvernului spre
încuragiare, şi de aceea lasă bucuros sar Lisabona a desfăcut ceea ce făcuse con colului. lelor, chiar şi mestecate în mâncări şi beu-
turl, ar fi stricăciosă dinţilor. Până acum
cina acesta asupra comitatelor, ca să-şi gresul dela Stockholm. Congresul primi D e v a , 16 Octomvre n. 1898.
cu entusiasm propunerea d-lui Pârivier, nu s’a putut aduce nici o dovadă despre
mai încerce şi ele norocul. Acesta îi con Pentru comitetul cercual:
dela „Figaro“, relativ la instituirea unei acâsta. De obiceiti se <Şice, că dinţii copii
vine guvernului, căci comitatele fac espe- Dionisiu Ardelean, Francisc Hoss^ Longin, lor, cari consumă mult zahar, se strică.
rimentele pe socotâla locuitorilor, cari chiar şcoli profesionale la Paris, pentru aceia, notar. director.
cari vor să se consacre carierei Ziaristice. Aşa este; însă aici se confundă causa ou
şi în comitatul Torontalului sunt în mare
Şcola va fi inaugurată în curând. O mul efectul. Unii dintre omeni n’au dinţi stri
parte nemaghiari.
ţime de bărbaţi se arată sceptici în pri caţi pentru aceea, că consumă multe nutri
^BuSfămilă publică.
u
Din straiţa cu poveşti a „Kulturegylet - vinţa resultatului practic al acestei insti- mente de conţinut zaharos, ci pentru-căîn
iştilor. „Magyarorszâg“ aduce scirea, că în tuţiunl. Congresul viitor, care va ave loc Fratele meu, N. 1. Ciurcu, a fost asi urma slăbiciunei sâu a vre-unui morb năs
şedinţa din urmă a comitetului „Kultur- la Roma în luna lui Septemvre 1899, se gurat prin Filiala „Albinei“ din loc la so cut cu ei, au dinţi slabi, prefer mâncă
u
u
egylet -ului din Cluşifi s’a făcut propune va ocupa de importanta Gestiune a redu- cietatea „Equitable pentru suma de cor. rile zaharose, cari au o mare putere nutri
rea, ca priutr’o adresă să se felicite bă cerei tacsei poştale pentru trimiterea jur 20,000. Intâmplându-se nenorocirea, că dân tivă, şi astfel trebue să rodâ mai puţin.
trânul preot (unguresc) al comunei Bogata nalelor in străinătate. sul a îucetat din viâţă după ce plătise nu Altfel nu se pote închipui, cum de locui
de Murtş, cu numele Tokaji Jânos, despre mai două premii, societatea a plătit mino- torii din ţinuturile tropice, au cei mai să
Diarist expulsat din Francia. Cores
care se dice, că „în decursul păstorirei renilor suma asigurată întrâgă în termin nătoşi dinţi, cu tote-că consumă în măsură
pondentul din Paris al diarului r Kreuz-
sale de peste 60 de ani, a maghiarisat com de patru săptâmânî, după înăintarea actelor estraordinară alimente zaharâse. N’ai decât
zeitung , Zago, a fost expulsat. El telegra-
a
plect întrega comună' . Propunerea a fost necesare. să privesci dinţii unui Negru (arap), pen-
1
fase diarului său, că Parisul e în plină re
primită unanim din partea comitetului. — Pentru culanta şi neîntârziata plătire tru-ca tu, european, să le pismuescl frum-
voluţie, şi „Bon Marche“ e în flăcări. In cein
■Ce va crede ore, când va autji despre asta, a sumei, mă simt îndatorat a esprima şi seţa şi întregitatea. Ceea-ce însă (fi
faţa acestor fapte contele Miinster, amba
părintele Nic. Cucuiă din Bogata de Mu pe acâstă cale mulţămită publică societăţii despre zahar, nu putem dice despre alte
sadorul Germaniei, a refusat ori-ce inter
reş, care are sub păstorirea sa 785 credin „Equitable*. dulceţuri. Aşa de pildă bombânele şi li-
venţie în favorea lui.
cioşi greco-catolicl, cu aceeaşi limbă, cu B r a ş o v , în O ctomvre 1898. monadele conţin şi săruri stricăciose. Să
acelaşi port naţional şi cu aceleaşi simţă Nouă operă de Zola. Din Paris se Io an I. Ciurcu, rurile acestea atacă smalţul şi ruinâză
minte românescl, cum au fost şi moşii şi scrie, că Zola lucreză la o nouă serie de dinţii.
librar-editor.
strămoşii lor? Nu-i aşa, că sunt mari pişi romane, cari vor forma 4 volume. Ele
cheri coconii din comitetul „Kulturegylet - vor ave de subiect pe cei 4 EvangeliştI. Proprietar: ®>r. Aurel Mureşiai&Hî.
w
talui, cari vor să îmbete pe conaţionalii lor Romancierul dreyfusist a şi început prima Mactor reSDOnsallil: «Kregoriu Maior.
