Page 29 - 1898-10
P. 29
REDACŢIUNEA, „gazeta* i în aacare fii.
Alministraţiuuea şi Tipografia. ese
Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 TI., pe săse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România si străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franci, pe şăse
INSERATE se primeso la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
HINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
uimătdrele Birouri de ununolur!:
Se prenumeră la ti te ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
Box. Augenfeld A. Emorloh Losnor, afară şi la d-nii colectori.
Holnrloh Sohalek. Rudolf Bosse.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppellk. Abonamentul pentru Braşov
In Budapesta: A. V. Qoldber- Aimmidrafiunea, Piaţa mare,
ner, Eksteln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
burg.- Barolyl k Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şâse
PREŢUL 1NSERŢIUNIL0R : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o colină, 6 or. Cu dusul în casă: Pe \m an
şi 30 or. timbru pentru o pu ■A. IfcT Tjr JL XjZHZI- 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atăt abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele căt şi inserţiunile
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 220. Braşov, Joi 8 (20) Octomvre. 1898.
Pdte, 4ise Apponyi, se aştepte care se pâte deschide, — răposatul a fost Va opri tdtă comunicaţiunea prin stra
Obstrucţiunea ungurescă.
guvernul cu săptămânile, căci opo aşedat pe catafalcul înalt ridicat în salo dele, ce le percurge conductul, Joi dela amecjî
Este o caracteristică a stărilor siţia va căuta să împiedece cu tdte nul principal al reşedinţei archiepiscopescl. pănă după înmormântare.
dualiste, că situaţiunile parlamen mijldcele de-a se primi ordinea de Pe sicriu s’au depus deja în prima *
tare se schimbă aşa de des; când cji propusă, pănă ce guvernul nu va di două frumose cununi, una din partea Acfi desâră sosesc P. S. S. Episcop!
într’o parte lucrurile merg mai li tace declaraţiunile cerute. Apponyi familiei Cosma, o cunună pomposă, cu pant- Ioan Meţianu dela Arad şi Nicolae Popea
niştit, in cealaltă parte se ridică nu vrâ să califice acesta procedere lică nâgră, cu inscripţia: „Bunului nostru dela Caransebeş, însoţiţi de mai mulţi dig-
u
noue greutăţi, noue vifore. Guver ca obstrucţiune şi nici că vrâ obstruc unchii! — Maria şi Parteniu ; er a doua nitarl bisericescl, asesori consistoriali şi
ce
nele îşi dau tdtă silinţa se calmeze ţiunea, der în schimb, 4> > oicî cunună e aceea a familiei Ban, protopop, protopresbiterl din diecesele lor.
spiritele agitate şi nemulţumite ape aceea nu o voesce, ca să se dea în cu inscripţia : „Binefăcătorului nostru, pă *
lând la interesele cele mari, ce ar mâna guvernului acele arme, prin rinte Archiepiscop şi Metropolit — Maria Esc. Sa răposatul Metropolit va fi în
reclama urgent aplanarea conflicte cari acesta ar putâ să vateme greu j şi Iuliu". mormântat în hainele sale de Archiereu pe
lor privitdre la pactul economic, dâr dreptul public al ţărei. S’au comandat încă fărte multe cu care le-a primit drept dar dela Maiestatea
resultatele stăruinţelor lor sunt mai Nu mai încape îndoelă, că prin nuni de cătră asesori, de Asociaţiune, de
Sa împăratul Franoisc Iosif, atunci când
mult, decât nesuficiente. procederea hotărîtă a oposiţiunei, corporaţiunî, cari însă pănă în acest mo
Banffy a ajuns în mare strîmtdre. ment nu sunt depuse. Se vor depune Mer- s’a sfinţit mai întâiti de Archiereu. In ace
Dincolo, în Austria, abia s'a în lea e îmbrăcat şi pus pe catafalc.
cheiat era obetrucţiunei, fiă şi nu Îşi face el curaj, dâr totuşi îl su curl în biserică mai ales, după-ce adecă
pără şi-l îngrijesce cumplit noua catafalcul va fi transpus acolo. Coresp.
mai pe un timp dre-care în faţa tactică oposiţională, pe care guver +
cestiunei pactului, şi etă, că acuma namentalul „Pester Lloyd‘* nu se In jurul catafalcului ard 12 lumini
Din incidentul morţii metropolitului
obstrucţiunea îşi ridică capul în mărginesee numai de-a, o boteza ca mari de câră galbenă în sfeşnic înalt de Miron Romanul, „Telegraful Român a apă
u
dieta ungurâscă. argint.
obstrucţiune curată şi a o numi in- rut incadrat în negru în ediţiune estra-or-
In parlamentul din Viena ur- ferioră, ci o declară chiar de anar întreg salonul e îmbrăcat, pe păreţi dinară datată de Luni, pe care însă noi
mâză tocmai acuma în sînul comi- chiă parlamentară. şi pe jos, în draperie nâgră. am primit’o numai adl, Miercuri diminâţa.
siunei pentru pact desbaterea gene Curiosă întâmplare! Tocmai în Mai mulţi clerici îmbrăcaţi în negru, Articulul, în care se dă viuă espre-
rală asupra celor 22 de proiecte acel moment, când s’ar fi părut, că stau în jurul sicriului, unul cetind în con siune doliului pentru pierderea suferită, se
preaentate de guvern, în înţelegere cu pactului îi surîd şanse mai priete- tinuu capitole din sfânta Evangelie şi alte încheie cu cuvintele următore :
guvernul unguresc. Discusiunile de ndse şi mai favorabile din partea părţi prescrise din sfintele cărţi.
„Cu încredere în viitorul bisericei
curg în tdtă liniştea şi cu multă se- austriacă, se aprinde în parlamentul * nâstre, stăm în jurul trupului rece, în care
riositate; s’ar părâ, ca în adever ungar focul obstrucţiunei. Condolenţe sosesc numărose. Intre cele
guvernul Thun şi cu factorii din dintâiă a fost a Părintelui Episcop loan timp de 70 ani s’a sălăşluit spiritul cel lu
minat al Archiepiscopului şi Metropolitului
majoritate, de care se apropiă tot Par’ că e lucru făcut, ca să nu Meţianu dela Arad, care avisa, că pe acll, nostru.
mai mult, voesc se scdtă la liman se pdtă reculege nicl-decum com Marţi, sosesce la Sibiiu.
învoela cu guvernul unguresc. în promisul dualist, aşa că omul tre- Au sosit condolenţe: din partea M. S. „Bunul Dumnecjeu l’a .chemat la sine
trebarea este numai: cum? ’oue să crâdă, că nu mai e modru între împrejurările cele mai grele ale vieţii
de a-1 mai pune ârăşl în picidre cum Jmpâratului-rege (dela Godollo), dela minis nostre bisericescl, bunul Dumnedeu va lu
Asupra acestei întrebăiî sunt a fost. Se vorbesce mult în pressa trul-preşedinte ungar, dela toţi archiereii mina căile nostre, căci vom continua lu
ac}î, tară îudoâlă, cei mai nedume ungară şi în parlament, că trebue români. crările în spiritul blând al răposatului Me-
riţi oposiţionalii maghiari din dietă. să vină „bărbaţi apţî“ la cârmă, Pe o colă depusă în antişambra salo tropolit .
u
Ministrul de finance austriac Kaizl, cari să pdtă conduce corabia statu nului cu catafalcul, s’au presintat şi şl-au
— c}ic ei, adresându-se forte agitaţi lui printre valurile furidse. Noi adau- depus eondolenţa lor : Comandantul de corp
cătră ministrul-preşedinte Banffy, — gem, că în aceste momente grave al corpului de armată ardelân, fişpanul comi Lupta în contra lui Banffy.
a declarat de repeţite-orî, că numai pentru întrega monarchiă ar trebui tatului Sibiiu, şi alte notabilităţi civile şi (Din dieta ungară).
cu preţui ridicărei cvotei pentru Un să se găsâscă la cârma centrală a militare.
garia guvernul pdte primi proiectele ei acei bărbaţi destoinici, de cari Comitetul Asociaţiunii a ţinut în 5/17 Am arătat erl, că oposiţia maghiară
relative la pact. Decă dâr cele două pănă acuma a fost atât de mult lip şedinţă estra-ordinară. A hotărît: a) Să se din dietă a dat în şedinţa de Sâmbătă
guverne s’au înţeles mai înainte, ca sită acesta împărăţiă, spre cea mai presinte comitetul în corpore pentru a primul atac contra guvernului Banffy, pe
tema falsificării constituţiei şi a călcării de
cvota Ungariei se fiă urcată, de ce
mare detriment al ei şi al popdre- aduce oondolenţă consistoriului archidie- lege în marea cestiune a pactului vamal şi
tace Banffy? De ce umblă se amă- lor sale. cesan şi rudeniilor mai de-aprope; b) Să
gâscă lumea, că nu este aşa? De ce se iee la protocol act despre eondolenţa, comercial.
guvernul unguresc nu face ca cel ce comitetul esprimă în acâstă şedinţă, In şedinţa de alaltă-erl, Luni, a ur
austriac, comunicând parlamentului Mortea Hetropolitul liron. pentru perderea Metropolitului Miron. S’a mat primului atac de Sâmbătă o luptă în
clar şi limpede cele ce s’au stabilit arătat eondolenţa prin sculare; c) Comite verşunată pe întrega liniă; centrul comba
(Coresp. part a „Gaz. Trans“.) tanţilor l’au format ugroniştii, er cele două
mai înainte reciproc cu privire la tul să participe în corpore la înmormân
pact ? Sibiiu, 18 Oct n. 1898. tare ; d) Comitetul să depună, în numele aripe erau compuse de apponyiştl de-o parte
Acestea sunt cestiunile, ce for- Indată-ce Duminecă nâptea d-1 Dr. „Asociaţiunii“, cunună pe sicriul defunc şi kossuthişti de altă parte; cei din urmă
mai mult cu armele ameninţând, dâr fără
,
meză pentru moment obiectul con Ilie Beu, la orele 11 şi / , a anunţat ofi tului. de a-le pune în faptică manuare.
2
flictului între partidele oposiţionale cios celor din jurul patului muribundului Consistorial archiedecesan, în şedinţa sa Fapta de arme, oum s’ar cjice, pe
din dietă şi guvernul Banffy. Pănă archiereu, că a intrat starea faptică a de acll, Marţi, a hotărît esprimarea celei care oposiţia ast-fel unită a raportat’o în
ce nu va da Banffy lămuririle, ce morţii, — asesorii consistoriali din senatul mai profunde condolenţe faţă de caşul
bisericesc, şl-au făcut trista datorie impusă contra guvernului, culmina în declaraţiile
i-se cer asupra consfătuirilor sale morţii capului bisericesc. Hotărîrea cu
lor de prescripţiunile bisericei şi ale statu tunătore, că acfi nu se mai guverndză cu cin
secrete cu Vienesii, oposiţiunea nu prinde 12 puncte, prin cari sunt stabilite
tului organic, şi luând corpul răposatului ste politică în Ungaria, că a pierit sub acest
va primi nici o ordine de (ji, ce gu în tote amănuntele lor formalităţile aces guvern domnia moravurilor şi că cuventul dat
vernul o va presenta dietei; nu va archiereu l’au spălat, apoi l’au îmbrăcat în tei esprimărl a condolenţei.
haină albă. al politicianilor dela cârmă, nu mai plătesce
primi mai ales ordinea do c}i privi * o para chioră.
tdre la desbaterea indemnităţii, — In cfi'ua următore, Luni la amiadl, Anunţuri funebre au dat: Consistorul, Deputatul Polonyi a fost ârăşl acela,
aşa au convenit partidele din stânga doi domni mediei : Dr. Ilie Beu şi Dr. familia Cosma şi familia Roman (protopo care ocupa aprope întrâga şedinţă de Luni
estremă, şi acum în urmă s’a ală.- Gundhardt, au venit pentru a îndeplini îm- pul Devei) la olaltă cu sora sa d na Fâşie cu un discurs înflăcărat, în care combătu
turat la ele.şi partida din stânga a balsamarca corpului.
(din Beiuşifi). mai întâii! proiectul de indemnitate bud-
lui Apponyi, care în şedinţa de Luni După îmbălsămare, răposatul a fost, * getară, presentat de ministrul de finanţe
a clubului seu a decis, că nu numai tot prin asesorii consistoriali, îmbrăcat în Mâne, MercurI, să îndeplinesce cu Lukâcs, despre care efise, că mai corect ar
nu va primi proiectul de indemni tote hainele cuviinciose unui ornat deplin
pompă ultima mutare din locuinţă, a răpo putâ fi numit provisoriu pentru cuotă, şi
tate, dâr nu-şî va da nici consimţă bisericesc archieresc, punându i pe cap
satului : ducerea lui în biserica din Sibiiu- trase la îndoială îndreptăţirea acestui pro
mântul, ca acest proiect să se pună mitra de archiereu, în mâna stângă măta- cetate. iect de a fi pus la ordinea (filei spre des-
la ordinea cjilei. niile câlugărescl şi în drâpta sfânta Evan- *
batere. Polonyi acusâ pe Banffy de coni
Ast fel oposiţia vrâ să constrîngă gelie. Poliţia anunţată şi rugată prin d-1 venţă cu guvernul Austriei în cestiunea
pe Banffy să nu mai ascundă mâţa Astfel apoi, aşezat într’un sicriu de secretar consistorial Dr. Elie Cristea, să ardentă a cuotei. El se provocă la cu
in sac, cum cjice Românul, ci să dea metal cu coperiş de sticlă, spre a putâ fi dea ajutorul său la susţinerea bunei ordine vintele esprimate de cătră fostul ministru
pe faţă învoelile sale secrete cu gu văclut, âr acest sicriu, pus într’altul, tot de în jurul înmormântării, — a promis cu cea austriac de finanţe Bilinslcy în desbaterile
vernul austriac. metal, argintat şi cu flori aurite frumose, mai mare gentileţă tot concursul necesar. comisiunei pentru pact, că deja la 1895
