Page 3 - 1898-10

Nr. 213—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.

ţirea bibliotecilor a pus la disposiţia comi­ cu o jertfă neînsemnată de 50—60 fl. o constituantă. 2) Alegerea preşedintelui, no­ Pedâpsa acelora însă, cari vor fi ne­
tetului un dar de 20 fi. comună pote ajunge în folosinţa unei bi­ tarului şi a 3 membrii pentru verificarea glijat de a-se căuta dela recrutare pănă la
încorporare, va fi, că timpul petrecut pjlnă
Forte frumosă suprindere ’i-s’a făcut blioteci relativ bogate şi preţiose, în valâre de procesului verbal. 3) Raportul fundatorilor la vindecare în spitalele militare nu va fi
apoi comitetului din partea altui concetăţân mai multe sute florenl. Mai ales reuniunile despre subscrierile acţiilor şi despre plă- socotit în anii de servicii!.
distins al nostru, a d lui Fetru Broşteanu, învăţătorescl, protopopiatele etc. s’ar pute tirea ratei prime în înţelesul §-lui 151 din
membru corespondent al Academiei Ro­ ajuta în mod escelent cu acest sistem. legea comercială. 4) Decisiuuea în privinţa jRăspândirea conjunctivitei.
mâne. încă îndată după adunarea generală Peste tot, interesul, ce începe a-se constituirii institutului de credit şi de Intr’o lucrare apărută de curând la
a
de astă-vară, d-sa, plăcut surprins de resul- manifesta în sînul publicului nostru faţă economii „Grăniţerul , societate pe acţiuni. Stuttgart în Germania, d 1 dr. Fouer des­
tatele dobândite cu bibliotecile poporale, cu causa bibliotecilor, cum şi frumâsele 5) Decisiunea în privinţa absolvării funda­ crie răspândirea conjunctivitei granulâse în
s’a oferit a pune la disposiţia comitetului esemple de jertfă ale bărbaţilor de mai torilor de sub responsabilitate. 6) Stave- provinciile ungurescl şi arată măsurile luate
de autorităţile sanitare îu potriva acestei
despărţământului câte 1 fl. pe Jîâ-care lună sus, ne îndreptăţesc a spera, că nisuinţele rirea statutelor. 7) Raportul fundatorilor boli molipsitâre. înainte de-a răspunde d-lui
până atunci, până când se va completa numă­ comitetului cercual din Braşov al Asocia- despre denumirea primei direcţiuni, pe basa Feuer la învinuirea pe care o aduoe Ro­
rul bibliotecilor proiectate de comitet.j ţiunei, nu vor rămâne fără resultat. dreptului susţinut în prospect (legea Jco- mâniei că, după d-sa, bărbaţii şi femeile,
Nobilul esemplu al d lui Broşteanu a mercială § 183). 8) Alegerea membrilor în cari servesc la noi, contractâzâ conjuncti­
fost imediat imitat de d l Cornel Aiser, comit, de supraveghiere, conform statutelor. vita în România şi o propagă apoi în Un­
Revistă externă. garia — să-mi fiă permis a schiţa pe scurt
cassar la filiala „Albina“ din loc şi mem­ Dobra, 1 Octomvre 1898.
punctele principale din lucrarea d-sale.
bru în comitetul despărţământului. Atât d-1 JEhnjlesii şi Francesii în Sudan. Franciso Hossu - Longin, Dr. Lau- Conjunctivita granulosă e fârte fre­
Aisăr, cât şi d-1 Broşteanu încă dela înce­ Din Londra se telegrafâză, că s’a publicat renţiu Petric, Adam Leşnican, Iosif Criste, cuentă în Ungaria, deşi numai în unele
putul lui Iulie administrâză la cassa des­ schimbul de note între guvernul frances şi Iosif Petroviciu, Simeon Dragomir, Ioan comitate se manifestă în mod endemic. Nu­
părţământului taxele oferite de câte 1 fi. engles, privitor la cestiunea Faşodei 'din Tiucu, Iuliu Florea, George Oprean, Ioan mărul total al granuloşilor cunoscuţi medi­
Petrovioiu, Nicolae Gostae, Nicolae Mun­ cilor e de 30.000. Boia se găsesce la tote
regulat la începutul fiă-earei luni. Sudan. Din aceste note apare, că fostul
tean, Aron Muntean, Nicolae Herbai, Ioan popârele Ungariei şi în tote regiunile aces­
.Mare interes faţă de causa bibliote­ minstrul frances de esterne Honotaux a pri­ Oomloşi, Aureliu Oprean. tei ţări. |;Iritaţiunile conjunctivei fiind mai
cilor nostre poporale a arătat şi d-1 I. Q. mit, prin ambasadorul engles din Paris dese în locurile cu teren nisipos, aceste
NB. Acţionarii, subscrişl în prospec­
Bibicescu, director la Banca Naţională din Monson împărtăşirea, că Anglia nu sufere tele institutului, pot fi representaţl la adu­ locuri favorisâză ivirea granulosei. Nici­
Bucurescl. Pe lângă manifestarea unei ca o altă putere să-şi ridice drept asupra narea generală constituantă şi prin pleni- odată însă conjunctivitele nu sunt provo­
bunăvoinţe deosebite, de-a sta în ajutorul văii Nilului şi să o ocupe. In 9 Septemvre petenţiaţî, pe lângă presentarea plenipo- cate în mod direct de nisip, grajd sâu ţe-
teuţei şi depunerea adeverinţei despre plă- sală, nici nu sunt mai frecuente prin lo­
comitetului în ce privesce înfiinţarea cât 1898 marchisul Salisbury a îndrumat pe
tirea a 10% din capitalul social. curi umede sâu mlăştinâse.
mai grabnică a bibliotecilor proiectate, ambasadorul engles, să comunice ministru­
Gonjunctivtta există şi în localităţile
d-sa a binevoit a dărui în acest scop mai lui frances de esterne Delccasâ, că tote te­ de munte, cu nivelul ridicat dâsupra mă-
multe cărţi preţiâse în valore de vre-o ritoriile, cari au fost sub domnia califu­ rei, numai că în satele aşeejate prin stânci
16 fl. v. a. lui, au trecut cu drept de cucerire asu­ N o u a b o n a m e n t şi prin păduri, formele ei nu sunt prâ
Daruri frumose în cărţi au mai sosit pra Angliei şi Egiptului, şi că Anglia con­ grave, se vindecă mai uşor şi n’au tendinţa
la a provoca afecţiuni ale corneei.
la adresa comitetului din partea d-lui sideră acest drept al ei de nedisputabilă.
Murdăria propriu disă n’are nici o in­
Gazeta Transilvaniei fluenţă asupra răspândirei conjunctivitei;
Mircea Maior, fiiul d-lui Dr. G. Maior din Monson a adresat totodată ministrului de
Bucurescl, a d-lui Bogdan, student în externe Delcassâ întrebarea, că de ce Ungurul dela Sud, fârte curat de felul lui,
loc etc. Francia a trimis expediţia, pe care Anglia Cu 1 Octomvre st. v. 1898 e tot aşa de infectat ca şi Slovacul sâu
Tote aceste daruri, după-cum aflăm, a considerat’o de act neamnical. Monson a se deschide nou abonament, la care Şvabul din nordul Ungariei, amândoi nu
s’au luat cu multă bucuriă la cunoscinţă mai adus, că situaţia în Nilul-superior este invităm pe toţi amicii şi sprijini­ tocmai curaţi. Şi locuitorii cei mai mur­
dari, ţiganii, suferă forte rar de conjunc­
în şedinţa din urmă (5 Oct. n.) a comite­ perieulâsă ; Anglia e firm decisă a ţine la torii făiei năstre. tivită, probabil fiind-câ nu vin în atingere
tului nostru şi s’a botărît a se esprima hotărîrea şi dreptul ei, şi nu va întră în cu locuitorii stabili, sâu pâte fiind-că nu se
Preţul abonamentului:
mulţămită generoşilor dăruitorl. nici un compromis. Drept răspuns Delcassâ servesc de ştergare — şi ştergarul comun e
Pentru Austro-Ungaria:
In aceeaşi şedinţă a comitetului s’a a declarat, că o expediţie-Marchand nu cel mai teribil propagator al botei.
pe -u.3x an ...................... 12 £L
raportat, că cererea d-lui parocb Georgiu există, Marchand este numai un subordo­ Conjunctivita granulosă se propagă
pe şese 1-u.xii ......................... S £L numai- acolo, unde mai multe persâne tră-
Florian din Sângerul de Oâmpiă (comitatul nat al lui Liotară. Pentru a motiva atitu­
pe trei 1-u.n.î ...................... (3 £1. ese înghesuite la un loc. Lucrătorii, cari
Mureş-Turda), de-a ’i-se procura prin comitet dinea Franciei, Delcassâ a mai adaus, că
Pentru România şi străinătate: umblă din loc în loc, şi căsătoriile con­
o bibliotecă după modelul celor dela Braşov, Egiptul şi-a pierdut teritoriile sudice. tractate în familiile granuloşilor sunt cele
pe care s’o pună la disposiţia poporului ro­ pe -u-n. an ............... 40 franci mai obicinuite mijlâce de propagare ale
Germania şi Vaticanul. Declara­ pe şese lmni . . . . . 20 ,,
mân din comuna sa, a fost satisfăcută cu bâlei.
ţia, ce a făcut’o Papa Leo XIII peregrini­ pe trei luni ....................... IO „
plăcere. Biblioteca întocmită pentru Sân­ Harta alăturată lucrărei d-lui dr. Feuer
lor francesl cu privire la dreptul de pro­ Abonarea se pote face mai uşor
gerul de Oâmpiă constă din 85 opuri în arată intensitatea endemiei în diferitele co­
tectorat al Franciei în Orient, se pare că prin mandate poştale. mitate, şi anume acolo unde examenul me­
87 volume, t6te nouă şi legate frumos în
a făcut sânge rău la Berlin, - cu atât mai Administraţiunea dical a constatat, că conjunctivita există
scorţă tare. Intrega bibliotecă, complect
vîrtos, că acâsta s’a făcut tocmai în aju­ „Gazetei Transilvaniei* . în proporţia de 1%, 2% sâu peste 3°/ .
1
0
arangiată, cu un registru, în care sunt in­ Endemia din sudul Ungariei e cea mai
nul plecării împăratului Wilhelm la Ieru­
troduse cărţile în ordine alfabetică, fiind -^YVYYVVVVVVVVVVVrvVVVVVYVVVN^rY^ mare; ea e mică în nordul Ungariei. Ori-
salim. O scire telegrafică din Berlin dice,
fiă-care carte provădută cu număr, apoi ginele bolei, la sud-est, sunt vechi, încă
că trimisul prusian pe lângă scaunul papal de pe vremea frontierii militare, desfiinţată
alt registru pentru împrumutătorl etc. a Conjunctiva granulosă în Ungaria.
din Roma, nu se va mai reîntârce în Vati­ la 1837. Majoritatea acestor soldaţi grăni­
costat numai 52 fl. v. a., în care preţ e Recrutarea şi granuloşii.
can. Acâsta se consideră, ca pregătirea ceri a fost formată de Croaţi şi Sârbi, mai
socotită şi legarea cărţilor, precum şi portul. târdiu au fost primiţi şi puţini Români,
unei rupturi a raporturilor diplomatice în­ Domnul prof. dr. N. Feuer, inspector
Comitetul, vrând a încuragia şi uşura cari, contractând bâla prin alte garnisâne,
tre Berlin şi Vatican, âr ca motiv se aduce sanitar la Budapeşta, se bucură de un bun
după putinţă înfiinţarea bibliotecilor po­ au împlântat’o în aceste locuri isolate.
incidentul de mai sus. renume; la 1889 a publicat o lucrare
porale în mijlocul poporului nostru, a luat forte instructivă asupra conjuctivitei gra- La 1832 şi 1833, regimentul de gră­
măsuri de-a pute veni în ajutor tuturor ce­ nulâse în armata austro-ungară, recoman­ niceri din Gradisca şi Petruvawdin au
Sciri mărunte «lin România. avut epidemii colosale de conjunctivită ; ves­
lor ce ar voi să-şi procure prin el aseme­ dând înfiinţarea unor casărml speciale pen­
— In cursul lunei lui August a. c. au titul ocultist Frederic Jaeger, dela faculta­
nea biblioteci, mijlocindu-le cel mai mare fost consultate în biblioteca centrală din Bu­ tru granuloşi, combinând instrucţiunea mi­ tea de medicină din Yiena, însărcinat cu
rabat posibil, ba adăugând şi unele cărţi cureşti 1564 de cărţi de cătră 833 cetitori. litară cu tratamentul medical. combaterea epidemiei, constatase, că 74%
Propunerea d-lui dr. Feuer de a re­
gratuite din cele ce le-ar avă la disposiţiă, Cele mai multe cărţi consultate au fost de cruta granuloşii şi a-i vindeca pe timpul din soldaţi au fost atinşi de bâlă Aceeaşi
âr legarea cărţilor de-asemenea redusă la jurisprudenţă, cu 105 cetitori, vin apoi cele serviciului militar, a făcut mult sgomot şi stare de lucruri a găsit’o Feuer, la 1883,
de filosofie cu 96 cetitori, literatură şi cri­ în cele 3 judeţe dela sud, în comitatul
preţul minimal. Acestor măsuri este a se a dat resultate forte bune în corpul al pa­
tică cu 87 cetitori, istorie şi ehronologie Torontal, la Antalfalva, Panciova şi Ali-
datori şi eftinătatea bibliotecei comandate cu 78 cetitori, şi altele. trulea de armată. Faţă însă de greutăţile biî^ar.
pentru comuna Sânger, a cărei valore, întâmpinate, a recomandat în urmă respin­ In ce privesce proporţiunea naţiona­
— Sculptorul Filip Marin a terminat gerea tuturor bolnavilor de conjuctivită
fiind socotite cărţile cu preţurile din libră­ lităţilor, d. dr. Feuer a constatat, oă cei
busturile lui Cesar Boli ac şi C. A. Rosetti. granulosă, cari s’ar presinta la recrutare.
ria, ar trece peste 60 fl. Asemenea a terminat şi o composiţie în La 1893, d. dr. Karl Hoor, fost medic mai afectaţi sunt Sârbii, în unele familii
Aflăm, că comitetul a mai luat mă­ plastru (gips), inspirată de versurile lui militar şi acuma profesor de oftalmologie sârbescl bâla există deja de 2 —3 genera­
suri şi pentru redactarea unui catalog al Dante: la facultatea din Oluşiii în Transilvania, a ţii. Boia e rară la Români şi la Evrei.
„Nessun ma^gior dolore (Va urma.)
cărţilor celor mai potrivite, ce le avem în reluat din nou acâstă cestiune. Studiul ad­
che ricordasi
literatura română, pentru cetitorii dela del tempo felice mirabil al d-lui dr. Hoor arată, că într’un
sate. Catalogul va fi împărţit în mai multe nella miseria“. intervsl de cinci ani s’au respins dela re­ U L T I M E S O I R I
crutare 6539 tineri granuloşi şi îutr’un sin­
grupe, cuprindând fiă-care grupă cărţi deo­ Acâstă operă o va trimite la exposi- gur an d-sa, în calitate de medic al regi­ Veneţia, 11 Octomvre. „Stampa“
ţia din Paris.
sebite şi astfel alese, ca în ea să fiă repre­ mentului 6 de infanterie, a dispensat de este informată, că Papa Leo a în­
zentaţi, pe cât se va pute, toţi ramii lite- — Preţurilor vinurilor noue la Odobeştî manevre 180 reserviştl atinşi de conjunc­ drumat pe patriarchul din Veneţia,
Taturei, oferind lectură potrivită nu numai sun forte bune. 8’au vândut vinuri cu tivită granulâsă. se salute în persănă pe împăiatul
4,80—5 lei decalitru. Faţă cu recolta re- Dâr, se întrâbă d. dr. Hoor, unde
esclusiv pentru popor, ci şi pentru perso­ Wilhelm şi să-l lămurescă asupra
strînsă a acestui an, se prevede, că preţu­ vom ajunge cu dispensele în ţări ca Un­
anele cu pregătiri mai mari, ce le avem la rile se vor urca şi mai mult. garia şi Galiţia, în cari boia de ochi e aşa atitudinei Vaticanului în cestiunea
sate. Va atârna dela mijlocele şi dela nu­ de frecuentă şi unde cea mai mare parte protectoratului Franciei asupra creş­
mărul cetitorilor, ca pentru o comună, care a locuitorilor se bucură, când contractă tinilor din Orient.
C o n v o c a r e .
ar voi să aibă bibliotecă stabilă, să se pro­ granulosa spre a putâ scăpa de armată? Roma, 11 Octomvre. „Voce del
cure una, ori mai multe grupe de acestea. Institutul de credit şi de economii Şi d-sa nu vede alt mijloc de scăpare, Ver tâ 4i° > că decă împăratul va
e
tt
După catalogul de mai sus însă vor „GrăniţeruU, societate pe acţiuni în Do- decât recrutându-se toţi granuloşii. Medi­ renunţa la planul călătoriei în Egipt,
cul recrutor examinâză ochii fiă-cârui tînăr,
pute fi introduse cu cea mai mare uşurinţă bra, CDnform §-lui 154 din legea comer­ acesta renunţare este a-se considera,
care se presintă la recrutare şi înscrie în­
^i bibliotecile ambulante, cum sunt cele cială, îşi va tinâ Adunarea generală consti­ tr’un registru special pe toţi cei constataţi ca o victorie a politicei francese,
dela Braşov. Va fi de-ajuns, ca mai multe tuantă la 30 Octomvre st. n. 1898 la 2 ore bolnavi de ochi. Pănâ la tomnă, când se care aliată cu Rusia face tot posi­
w
comune vecine, ori măcar şi numai 2—B d. a., în localul hotelului „Husariu din face incorporarea tinerilor, autorităţile ci­ bilul a-se împiedeca ori-ce recuno3-
să se înţelâgă între sine, procurând Dobra, la care d-nii acţionari se învită ou vile sunt datâre a priveghia, ca cei bolnavi cere a protectoratului german, său
să se caute, fiă la spitale, fiă la consulta-
fiă-care câte-o grupă deosebită de cărţi, tâtă stima. engles în Orient.
ţiunile gratuite. Acei, cari la încorporare
pe cari, după cetire, să şi-le împrumute Obiectele puse la ordinea 4ilei sunt: se vor constata bolnavi, nu se vor primi
între sine, mutându-le din timp în timp 1) Raportul fundatorilor despre numărul la regiment, oi se vor trimite în căutarea Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
•dintr!o comună în alta. Pe calea acâsta, acţionarilor presenţl la adunarea generală spitalelor militare. Redactor responsabil •• Gregorlu Maior.