Page 30 - 1898-10

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 220-1898.

guvernul unguresc a început cu guvernul Pretinsele tratări, de cari vorbesce macher şi I. Prendtner. Comisiunea se re­ Ţâra — cjise oratorul — stă în faţa
11
austriac tratări privitâre la urcarea cuotei, „ Voinţa Naţională , cari ar fi durat trei trage, şi după scurt timp întorcându-se în deslegării unor cestiunî, pentru cari ar fi
urcare ce guvernul din Peşta s’a angajat săptămâni şi ar fi fost întrerupte din causa sală, îşi face raportul, după care erau trei necesar să se pronunţe odată opiniunea
a-o face în schimbul avantagiilor, ce le acelora, cari cereau eliminarea său isolarea candidaţi: senatorul Oskar Alesius, senato­ publică independentă, să se manifesteze
garantâză Ungariei proiectul referitor la d-lui Sturdza, se reduc în realitate la pro- rul Alfred Schnell şi căpitanul oraşului voinţa „naţiunei , căci în viaţa nostră con­
14
darea pe consum. Atunci Austria a cerut porţiunî mult mai mici, la ceva, care are Francisc Hiemesch. Din actele produse s’a stituţională alegerile din urmă au făcut o
o cuotă de 42°/ âr Banflfy a făgăduit deja tâte aparinţele unei curate comedii. văcjut, că Alesius se află în serviciul co­ rană gravă, aşa încât tocmai în împrejură­
0)
3L00% întocmai ca Jidanul, care când vrâ In adevăr, totul se mărginesce la o munei orăşenesc! dela 3 Februarie 1870, rile, când este vorba de reînoirea basei
să cumpere, cjice: Zehne sogt’ er, achte simplă convorbire, care a avut loc între Schnell dela 24 August 1870, âr Hiemesch esistenţei nostre economice, „naţiunea"
mâhni er, sechse ist es wertli, viere măcht’ ich d-nii D. Sturdza, Stătescu şi Aurelian, şi în dela 6 Iulie 1878. Tot-odată reese, că n’are decât representanţă în formă, un par­
geben, wer’ ich ihm bieten siva. (Adecă: Cere care cel dintâih a propus celor din urmă toţi candidaţii au testimonii corăspun- lament, care nu este espresiunea ţării şi
dece, îj gândesce opt, şâse plătesce, patru câte un portofoliu ministerial. Fiă-cine în­ cjătâre. care îşi datoresce esistenţa la tot felul de
i-aşl da, îl îmbiu dâr cu 2). ţelege, ce efect a trebuit să producă o ase­ Vice-şpanul comunică, că după lege, ingerinţe ale puterii, constituind o stator­
Timp de câţl-va ani — continua Po- menea propunere asupra unor bărbaţi po alegerea se pâte face prin aclamare, seu nică desminţire a constituţionalismului.
lonyi — două ţerl aliate continuă un joc liticl, ca d-nii Stătescu şi Aurelian, cari nu prin votare. Se cere votarea. In comisiu­
Intrâgă situaţia politică este domina­
fatal în jurul unei cuote de 31 şi 42%, şi numai că nu aspiră după portofolii minis­ nea scrutiniului se aleg d-nii: Carol Adam, tă de cestiunea pactului. Se răspândesc anu­
acum âtă, că una cere 38%) er alta făgă- teriale, dâr cari le au refusat de atâtea-orl Arsenie Vlaicu şi Ludovic Miess. Biletele
mite concepţiunî, după cari proiectele pac­
duesce 31-97% — şi totu-şl guvernul un­ pănă acum cu cea mai mare şi mai stator­ de votare s’au împărţit acolo şi erau pro-
tului ar fi favorabile Ungariei din punct
guresc n’are încă stabilit un principiu în nică persistenţă. văclute cu sigilul oraşului. S’a votat în or­
de vedere economic, şi ar forma un mare
cestiunea cuotei. Accentuând acesta, orato­ La acâstă propunere a primului mi­ dine alfabetică. Resultatul îl seim. Cu ma­
succes, pe care a-1 periclita este păcat. Eu
rul găsesce firâscă învinuirea, că guvernul nistru, care a fost răspunsul celor doi băr­ joritate absolută a fost ales primar căpita­
însă mărturisesc franc, că judecând cu de­
săverşesce cea mai flagrantă călcare a con­ baţi politici, cărora ea era adresată? D-l nul oraşului, Francisc Hiemesch.
plină obiectivitate proiectele pactului, nu
stituţiei în cestiunea cuotei şi a pactului, Stătescu a declarat, că nu ar intra decât îndată s’a trimis o deputaţiune de sunt în stare a descoperi în ele nici un
dovedind în legătură, că br. Banflfy a creat într’un guvern, care ar fi expresiunea în­ trei membri, ca să-l conducă în şedinţă. succes, ci din potrivă sunt hotărît rele, fi-
o situaţie atât de dificilă, încât astădl nu tregului partid naţional-liberal, deâre-ce Nou alesul, salutat călduros de adunare, a
ind-că prin ele nu se resolvă cestiunile,
se mai pâte aştepta alt-ceva, decât un pro- d-sa nu înţelege a da sprijinul său unei depus îndată jurământul, după care l’a sa­
cari stau în legătură cu pactul vamal şi
visoriu, er atât încă ar fi prea de ajuns, formaţiuni ministeriale, care ar represinta lutat vice-şpanul, arătând marile probleme,
comercial. Este adevărat, că la dările de
ca Banflfy să fiâ vrednic a fi pus în stare lupta unei fracţiuni a partidului contra ce­ ce-1 aştâptă în noul său post. Speră, că se consum, proiectele sistâză, sâu mai bine
de acusă. lorlalte. Er d-l Aurelian, complectând ideia va nisui, ca umăr la umăr cu corpul func­
c}is scăresc păgubirea nedrâptă a erariului,
Drept cea mai capitală învinuire, d-lui Stătescu, a arătat primului ministru, ţionarilor comunei, să conducă pe cărări
însă în schimb pentru recăştigarea dreptu­
Pâlonyi acusâ apoi pe Banflfy, că s’a aliat că acestă concentrare a elementelor libe­ moderne administraţia oraşului, care deja lui nostru, noi trebue să plătim un
cu Thun pentru a-i ajuta acestuia să frângă rale, de-altminterl forte de dorit din punc­ a făcut mari progrese. Reformele începute preţ, trebue să cumpărăm ce este al
hegemonia germană în Austria, să răstârne tul de vedere al intereselor publice, nu să le ducă la sfîrşit, şi pe terenul economio
nostru, în formă de ridicare a cuotei.
dualismul, să introducă în locu-i federalis­ pote ave loc, decât dâcă s’ar face să dis­ să desvâlte o activitate potenţată. Tot­
Acâsta ni a spus’o şi fostul ministru aus­
mul şi să guverneze pe cale absolutistică pară căuşele de nemulţumire, cari există odată promite vice-şpanul, că din partea
triac de finanţe Bilinshy în desbaterile co-
şi ilegală. Ş’apoi un guvern unguresc, care astăcjl în sînul partidului naţional-liberal sa se va strădui să sprijinâscă călduros pe
misiunei pentru pact.
este capabil de t6te acestea, care nu scie in contra politicei guvernului şi s’ar eăde primarul şi oraşul Braşov în tâte nisuin-
Tariful vamal de acjl nu corăspunde
să apere vacja şi cinstea statului şi a Ma­ de acord asupra unor punte din programul ţele autonome, culturale şi economice. In
intereselor Ungariei el nu ne dă nici un
ghiarilor contra atacurilor austriaca, nu nu­ partidului, cari au rămas neaduse la înde­ fine declară, că-i predă conducerea şi sigi­
scut, prin urmare pe teritoriul vamal co­
mai că nu merită încredere, dâr trebue plinire şi cari trebuesc realisate chiar în lul oraşului Braşov.
mun trebue înfiinţat un nou tarif, căci alt­
măturat din fruntea afacerilor, căci el com­ viitârea sesiune legislativă. Nou alesul primar Hiemesch mulţumi,
promite corâna şi păcătuesce contra ei şi Ou alte cuvinte, d-nii Stătescu şi Au­ forte emoţionat, de încrederea, ce au pus’o fel interesele economice ale Ungariei sunt
44
a „naţiunei , al căror viitor le primejduesce relian s’au arătat forte dispuşi a încerca într’însul representanţii oraşului şi care-1 jertfite. Şi cu tâte, că însuşi guvernul re-
cunâsce acâsta, el esitâză a face un nou
prin provocarea de lupte intestine nesfîr- să readucă armonia şi unitatea în renduiile onoreză atât de mult; promite, că se va
tarif de vamă, ci sub pretextul, că pănă la
şite între două naţiuni aliate, cari să acusă partidului naţional-liberal, der în acelaşi strădui de-a conduce administraţia oraşului
1903 nu se pot valora în praxă, decât ta-
una pe alta cu despoiare şi jaf. timp au recunoscut, că lucrul acesta nu se eu conscienţiositate, dreptate şi imparţia­
rifurile contractuale, ce nu se pot modifica
Nu mai puţin decât Polonyi a fost pote face, decât cu îndeplinirea unor con- litate, şi că va stărui tot-dâuna de-a sus­
unilateral, amână înfiinţarea reformei tari­
aspru şi necruţător faţă de guvern Iuliu diţiunl şi cu acceptarea unor sacrificii, în ţine buna înţelegere între locuitorii acestui
fului vamal necesar la 1902, şi totuşi în­
Gullner, membru al partidei apponyiste. privinţa cărora d-l Sturdza era ţinut să-şi oraş, spre binele comun.
cheie pactul pe 10 ani! Guvernul vrâ să
Acesta clise, că odiniâră se respecta legea spue cuvântul său. Răspunsul acesta scurt, dâr măduos,
în Ungaria, odiniâră miniştri nu se ascun­ In loc de a primi cu recunoscinţă a întâmpinat viuele aplause ale întregei ne lege mânile ârăşl pe 10 ani, fără a
urma o politică comercială corectă, şi face
deau de lumină, lupta se ducea cu mijlâce concursul binevoitor al d-lor Stătescu şi adunări, între aclamaţiunile căreia d-nul
aternătâre cestiunea reformei tarifului de
constituţionale şi nu se stirpea moralul po­ Aurelian şi a căuta să înlesnâscă la rân­ Hiemesch a părăsit sala, fiind condus de
litic, ca acjl, când tâte acestea au pierit. dul său o operă dela care atârnă prestigiul membri pănă la oficiul căpitănatului oră­ bunele porniri ale guvernului austriac.
Austria vrâ să încheie pactul ârăşl pe
Ministrul preşedinte Banffy luând cu­ guvernului şi sortea politică a partidului şenesc.
vântul răspunse, ca să nu răspundă nimic. naţional-liberal, d-l Sturdza a aşteptat ple­ Sâra la 8 ore pompierii voluntari din basa dogmei politice dela 1.849, care se
S’a lăudat „teribilul ex-paşă, că el scie carea din capitală a d-lor Stătescu şi Au­ Braşov au arangiat în onârea nou alesului numesce „die •wirtschaftliche Eeinheit der
14
44
Monarchie . Faţă cu acâsta noi trebue să
să sufere tote acusările şi calomniile aduse relian şi a profitat de absenţa lor pentru primar un conduct de torţe şi o serenadă
accentuăm, în interesul independenţei inte­
în contra lui, însă nu se va da îndărăt şi a-se grăbi să-şi umple în modul sciut golul înaintea locuinţei sale, în strada Cas­
grităţii dreptului nostru public, stipulaţiu-
nu se va speria de-a spune ce crede, câ lăsat în guvern prin retragerea d-lui Gr. telului.
trebue să spună „în interesul ţării — facă Oantacuzino. * nile art. de lege XII din 1867, şi din punct
44
de vedere al politicei practice trebue s£ ne
oposiţia obstrucţie său nu. Banflfy n’a cu­ Ne oprim deocam-dată Jaci cu relata­ Alegerea d-lui Hiemesch, ca primar, a
pregătim la separaţiunea economică. Sunt şi
tezat a desminţi nici măcar prin un cu- rea faptelor petrecute, pe cari le lăsăm la făcut cea mai bună impresiune şi în sînul
acjl aderentul comuniunei vamale, însă nu­
vinţel pe Bilinsky, şi a reours simplu la apreciarea ţărei şi a membrilor partidului poporaţiunei române a oraşului. Deşi de­
mai pe lângă garantarea şi susţinerea drep­
vechia lui armă de-a combate cu asigura­ liberal. părtarea d-lui Hiemesch din postul de că­
rea, că „are majoritate , care merge or- pitan de poliţie, pe care l’a ocupat cu turilor nostre.
44
fcesce cu el. vrednicie un lung şir de ani, nu a fost Apponyi vorbi apoi despre cuotă şi
Noul primar al Braşovului. dise, că ceea-ce pretind Austriacii este im­
Lupta s’a angajat dâr în tâtă forma dorită de nimeni pote afară de Unguri,
între oposiţie şi guvern. In şedinţa de erî Am anunţat pe cetitorii noştri, că la cari mai ales în jurstările actuale, când posibil a-se satisface din partea Ungurilor.
s’a reluat desbaterea asupra ordinei de di, urmaşul său în postul de căpitan nu va Austria se bucură de tâte favorurile, acolo
alegerea da primar, ce s’a ţinut Luni în
la care cei mai principali oratori au fost mai fi ales, ci numit, se aştâptă ca acesta se află tâte instituţinnile comune, acolo se
casa Sfatului, a reeşit a fi ales cu o covîr-
contele Apponyi şi Kossuth. Şi aceştia, ca să fiă unul de ai lor, totuşi trebue să ne bu­ află ministeriile de esterne şi răsboiîi co­
şitâre majoritate, căpitanul oraşului nostru
şi oratorii din ajun, vor fi sbiciuit de si­ Francisc Hiemesch. curăm, că postul însemnat de primar a mune, acolo se află curtea cu întrâgă
gur sistemul de duplicitate politică a gu­ ajuns prin alegerea d-sale în mânile unui pompa ei, şi tot Austria se împărtăşesce de
Astăjl voim să arătăm pe scurt, cum
vernului şi vor fi vestit cu gura plină cea bărbat, care a dat şi pănă acuma probe tâte avantagiile pactului comun. Ungaria
a decurs acâstă alegere, la care, precum
mai straşnică şi necruţătâre răfuială cu el. vădite de destoinicie. Dorim d-lui Hiemesch, deci, nu e dispusă a urca cuotă de dragul
seim, au luat parte 180 de membri ai "re­ aspiraţiunilor austriace.
Nu de gâba a cerut Banflfy indemni­ presentanţei comunale, aleşi şi viriliştl. ca să-i fiâ dat să-şi realiseze aspiraţiunile
tate şi nu în zadar ameninţă organele plă­ nobile, cărora li-a dat espresiune înaintea Faţă cu actualul sistem de guvernare
Curând după 3 6re p. m. d-l vice-
tite de el cu clotură. representanţei comunale şi cari sunt tot­ din Ungaria, oratorul îşi esprimă absoluta
şpan Dr. Frideric Jekel, fiind condus în
odată doririle locuitorilor acestui oraş; — neîncredere. Dâr „o naţiune are un guvern,
sală de trei membri ai adunărei, a deschis 44
să-i fiă dat, ca prin muncă conscienţiâsă, pe cum îl merită . Isvorul tuturor re­
şedinţa ; s’a cetit mai întâiă lista nominală
Remaniare si concentrare. prin dreptate şi imparţialitate să pâtă con­ lelor de acjl stă în subjugarea libertăţi­
9 a membrilor representanţei comunei orăşe-
tribui, cum şi-a propus, ajutat de corpul func­ lor poporului-, în comună, în comitat, în
Sub acest titlu, „Drapelulor­ nescl. Yice-şpanul a comunicat apoi, că
ţionarilor comunei şi de întrâga representanţă viaţa întrâgă politică domnesce forţa ma­
ganul fracţiurei liberale numită dra- prin retragerea în pensiune a fostului pri­ la bunăstarea şi prosperarea acestui oraş joră. Reformele guvernului nu se fac pen­
peliată, răspunde la comunicatul ofi­ mar Carol Jacobi, a devenit vacant postul şi a poporaţiunei sale! tru garantarea libertăţilor politice, ci pen­
cios al fbiei guvernului „Voinţa Na­ de primar. Vorbesce apoi de activitatea tru libertatea abusurilor şi amăgirilor puterii,
ţională “. Acest comunicat îl cunosc lui Jakobi, accentuând călduros mulţumirea
care stâpânesce. In astfel de împrejurări
cetitorii noştri din mlmerul penul­ şi recunoscinţă pentru serviciile, ce le-a Un discurs al lui Apponyi. şi în astfel de spirit ne vorbesce guvernul
tim al fbiei nostre. Este interesant adus comunei, şi esprimă dorinţa, ca noua despre reforma administraţiei de stat.
— Situaţia in Ungaria —
a cunosce acum şi părerea acelora, ale gere să se facă astfel, ca să fiă spre onâ- Apponyi pretinse în sfîrşit un stat
cari au tratat cu d 1 ministru preşe­ rea oraşului. Contele Albert Apponyi, conducătorul
puternic, însă stat naţional maghiar, şi fă­
dinte Sturdza pentru îemaniarea Ca bărbaţi de încredere se aleg d-nii: partidei aşa numite „naţionale , şi-a făcut gădui, că el pentru acâsta va lucra şi
44
ministerială şi concentrarea întregu­ I. Mayer, I. Schreiber, Bartolomeu Baiu- în 16 1. c. darea de sâmă înaintea alegăto­ va asuda atât pe teren bisericesc, cât şi
lui partid naţionul jiberal. Etă ce lescu şi Hans Schiel. In comisiunea de can- rilor săi din Jăszberiny. Apponyi a pronun­
44
scrie „Drapelul de Marţi in pri­ didare, presidată de vice-şpanul, se aleg ţat un lung discurs asupra situaţiunei, dis­ politic.
vinţa acâsta: d-nii: Schlandt, I. Moor, Dr. Fleehten- curs, pe care-1 reasumăm aici: