Page 31 - 1898-10
P. 31
Nr. 22C—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.
soirea foilor englese despre proiectatul atitudinea manifestată'de cătră Francii; in
teptă acum, ca guvernul se le dea
atentat anarchist în contra împăratului acâsta cestiune.
concesiunile dorite. Dela acesta a-
i Wilhelm. S’a aflat, că bombele confiscate, Fusta şi Armenii. Ţarul Rusiei ternă sprijinirea mai departe a gu
erau umplute cu iarbă de puşcă şi cu car
vernului din partea Cehilor în par
tuşe de revolver, în măsură atât de mare, a chiemat fiilele trecute în Livadia pe am lament.
basadorul din Constantinopol Sinovjev, ca
Escelenţa Sa, înalt Prea Sfinţitul încât esplosiunea trebuia negreşit să aibă
să-i facă raport asupra stării Armenilor. Constantinopol, 18 Octomvre. îm
Domn Arohiepiseop şi Metropolit al Ro efect nimicitor. S’a aflat de asemenea, că Se fiice, că după-ce li-a succes celor patru păratul Germaniei a sosit afiî după
mânilor ortod. orintall din Transilvania şi răufăcătorii, în urma renunţării împăratu
puteri a face să se retragă trupele tur- amiafil aicî, fiind primit cu marf
Ungaria, lui de a merge şi în Egipet, voiau să ducă
cescl din Creta, Rusia vre acum, ca în onoruri. T6te toile îl salută accen
Miron Komaiinl, bombele în Jaffa, ca să le folosâscă acolo. Armenia să creeze o situaţie, care să îm tuând importanţa visitei. împăratul
— Din Alexandria se telegrafâză, că pănă
doctor în teologie, consilier intim de stat al piedece atrocităţile turcesc! contra Ar Germaniei într’un răspuns dat Elve
acum au fost arestaţi 15 Italieni, cari toţi
Maiestăţii Sale ces. şi reg., membru al Casei de menilor. ţienilor, ce stau sub scutul german,
sus reg. ung., membru fundator al Asociaţiunei au luat parte la complot. La început com şi a esprimat bucuriă asupra rapor
pentru literatura româuă şi cultura poporului plotiştii aveau planul, să şl închirieze o turilor escelente, ce esistă între el
român ş. c. 1. odaie într’una din stradele din Cairo şi Dare de semă şi mulţămită publici
şi Sultanul.
provăfiut cu Sântele taine, Duminecă în de-acolo să arunce bombele asupra împă
Oradea-mare, 10 Oct. n. 1898.
4/16 Octomvre, la orele 11 şi 30 minute ratului, când va trece pe stradă. Soirea Constantinopol, 18 Octomvre. Mi
La anul 1894, devenind paroch în
noptea, după o bolă îndelungată şi grea, despre confirmarea atentatului a produs nistrul do esterne Tevfik-paşa a co
Orade-Velenta, am aflat tote în disordine,
în verstă de 70 de ani, şi-a încheiat cursul sensaţie estraordinară la Berlin. municat afil celor patru dragomani
astfel şi edificiul, odinioră măreţ, al bise
vieţei dedicate serviciului P. I. tron, pa ai ambasadelor, că Pbrta primesee
Prinderea unui falsificator de bani. Po ricei. Fiind parochia eshauriată, am socotit
triei, bisericei şi naţiunei. tote condiţiunile din ultimat. Consi
liţia din Budapesta a arestat pe un individ să mă adresez cătră publicul mare cu un
Oonsistoriul archidieeesau cu a lânoă liul de miniştri va redacta mâne o
anume Sclrwalbe şi a găsit la dânsul bilete apel, ca şi prin acesta să fiă uşurată posi-
durere aduce acostă tristă întâmplare la notă, prin care va face cunoscut
false de ale Băncei Engliterei, precum şi ţia grea a parochienilor maltrataţi altfel şi
cunoscinţa publică. acăsta ambasadorilor.
un atelier complect pentru fabricarea aces de vitrega sorte.
Sicriul cu rămăşiţele pământesc! ale
tora. Individul în Gestiune a^ea la dânsul Ne mai putând amâna pe timp mai
înaltului defunct, se va transporta din bi
un revolver şi un articol destinat unui fiiar îndepărtat, biserica încă în vara acestui an
serica parochială Sibiiu-Oetate, Joi în 8/20
anarhist. Pare deci, că Schwalbe şi con s’a şi renovat, mântuind astfel pentru pos
Octomvre, după ritualele prescrise, cari se
cubina sa sunt în legătură cu un grup teritate un măreţ edificiu, care spre fală
încep la orele 10 a. m., în cimiteriul bi N o u a b o n a m e n t
anarhist. pote servi orî-cărei parochii.
sericei ortodocse orientale din Suburbiul- la
Cu acestă ocasiune nu pot întrelăsa,
Iosefin şi se va depune în cripta pregătită Un nou soiu de tutun. In regiunile
spre acest scop. băltose ale Australiei s’a aflat o plantă pănă să nu esprim mulţămita parochienilor mei Gazeta Transilvaniei
acelor stimaţi domni, cari primind apel şi
Sibiiu, din şedinţa plenară estraordi- acum cu totul necunoscută, care este în
colectă, au înţeles glasul nostru şi au bine Cu 1 Octomvre st. v. 1898
nară, ţinută la 5/17 Octomvre 1898. rudită cu cunoscuta plantă de tutun. Noua
voit a colecta şi contribui pentru acope s’a deschis nou abonament, la care
C'onsistoriul archidiecesan. plantă australiană a şi început a se între
rirea speselor. Cu totul s’au espedat 209 invităm pe toţi amicii şi sprijini
* buinţa pentru fumat. Se fiice, că ea nu
este aşa ameţitore, ca tutunul nostru, dâr colecte, dintre cari au întrat cu resultat torii fbiei ndstre.
Tot odată primim şi din partea ru următorele:
rece abia conţine pe jumătate atâta nico Preţul «abonamentului:
deniilor răposatului metropolit un anunţ Colecta Nr. 6. Colectant d-1 Iustin
tină. Are frunde mai netede, ca tutunul.
funebral, care se introduce astfel: Ardelean, redactor în Oradea-mare. Au con Pentru Austro-Ungaria:
Dâcă se usucă, devine roşu-brunet, mole şi tribuit: Dr. Nic. PopovicI 1 fl., M. Pom-
Maria P. Cosma n. Roman, soţul ei pe -obl a bl ................................. 12 fl_
oleos. Noul soih de tutun, după ce va fi piliu Iaşi 10 lei, Dr. Coriolan Pap Oradea-
advocat Parteniu Cosma, directorul esecutiv pe şese 1-u.aaă ..................................... S
nobilitat de-ajuns, va fi destinat a înlocui mare 2 fl., Dr. Coldstein Izrael 1 leu, Dr.
al institutului de credit şi de economii Erdely Orăştie 2 fl., A. P. Barcian Orăşţie pe trei lia-aaJL ....................................... 3 fl-
tutunul de adl. Englesii deja au şi înce
„Albina , şi copiii lor: Lucia A. Cosma cu 1 fl., Nicolae Henţu Selişte 2 fl., Dr. S. Pentru România si străinătate:
14
put să planteze tutun de acesta nou pe j
soţul ei Dr. Aurel Cosma, advocat în Timi- Moldovan Orăştie 1 fl., I. Costin Sibiih pe -u.:n. an ...................... 40 franci
teritorii mari şi nu peste mult îl va pune 1 fl., I. Danciu protopresb. Ofenbaia 2 fl.,
şora, Minerva, Hortensia şi Remus au pro pe şese 1-c.nî................................ 20 ' ,,
în comerciu. Togan Sibiiu 1 fl., Dr. Elefterescu Bucu-
funda durere a Yă aduce la ounoscinţă, rescl 1 fl., Ales. Moldovan Deva 2 fl., N. pe trei luni ..................................... IO „
că prea bunul şi neuitatul lor unohih: Concert. Sâmbătă, în 23 Octomvre N. Deva 2 fl,, Dr. Elecheş Ioan Sebeşul- Abonarea se pote face mai uşor
Escelenţia Sa, I. P. S. Domn Arohi n., se va da în noua casă de concerte de săsesc 1 fl., Yasilie Olteau Blaşiu 1 fl., prin mandate poştale.
episeop şi Metropolit al Românilor ort. cătră musica orăşendscâ din loc penultimul N. N Blaşiă 1 fl., N. N. Orăşt'e 1 florin,
Onoriu Tilea Sibiiu 2 fl., Dr. Iacob Maior Administraţiunea
orient, din Transilvania şi Ungaria MirOU concert din stagiunea acesta. Programul va
Lugoş 5 florini, Franc. Mann St. Andrei „Gazetei Transilvaniei".
SSoummsl. etc. a încetat din viaţă etc. fi forte ales şi variat. Publicul va şedâ la 1 fl., Anton Baran Nogiorid 50 crucerl,
mese. Atragem atenţiunea publicului iubi Şt. Făt Apateul rom. 1 fl., P. Clonda Apat.
tor de musică asupra acestui penultim con rom. 50 cr., Dr. Dim. Kiss Oradea-mare
cert. începutul la 8 ore. Intrarea 30 cr. 3 fl., Dim. Moga Pomozău 1 fl., Raţ Ora D I V E R S E .
SC1R1LE DILEI. dea-mare 50 cr., Mihai Popa Tăşad 1 fl.,
Porfiriu Popescu Covasinţ 50 cr., Mihai
Popescu M. Lazuri 1 fl., T. Kovari Ora Cum trăesce Sultanul? In ce privesce
— 7 (19) Octomvre. Revistă externă. dea-mare 1 fl., Mochiu Vancea Parhida 1 fl. bogăţiile, Sultanul turcesc nu se p<5te plânge
Corone eterne. In urma grelei lovi Total 46 fl. 17 cr. de neajunsuri, căci el este cel mai bogat
om în Europa. Lista lui civilă este de II
jEvenimentele din Francia „Agen
turi, ce a suferit’o biserica română gr. or. 44 Colecta Nr. 9. Colectant d-nul Moise miliâne florini, er bogăţiile private ale Sul
prin decedarea înalt Prea Sfinţitului Ar- ţia Havas anunţă, că în ministeriul de Bocşan, protopresbiter în Arad. Au contri tanului îi aduc alte 5 milione florini pe
marină se confirmă scirea despre grabnica buit: M. Bocşan 5 fl., Dr. I. Suciu 1 fl.,
chiepiscop şi Metropolit Miron Romanul, Dim. Antonescu 1 fl., N. N. 1 fl., I. Len- an. Partea cea mai mare din averile sale
Comitetul parochial dela sfânta Adormire reîntorcere a admiralului Fournier la Tou- geru 1 fl., Nic. Oncu 1 fl., Dr. Yirgil Bog şi le-a păstrat pănă acum în Anglia, unde
lon. Fournier însoţise pe ministrul marinei avea depuse 55 miliâne florini. De când
din Cetatea Braşovului, întrunit în şedinţa dan 1 fl., Tr. Vâţan 1 fl., Paul Rozvan 1
în călătoria acestuia la Tunis Deodată cu însă raporturile între Anglia şi Turcia au
sa din 6 Octomvre, a luat act de cunos- fl., toţi din Arad. Total 13 fl. devenit mai încordate, 30 milione le-a luat
cinţă despre tristul cas. Tot odată a decis acesta se anunţă, că corăbiile chirasate Colecta Nr. 26. Colectant d-1 Vincen- din Anglia şi le-a depus în America. Dâr
44
44
să ia parte la înmormântarea fericitului „Valmy , „Bouvins , Trenouard„ şi „Je- ţiu Babeş în Budapesta, membru al Acade pe lângă tote avuţiile acelea enorme, vieţa
mappes * au fost puse în stare de răsboih miei Române. Au contribuit: Ilustra fami- Sultanului nu este nicl-decum de invidiat.
4
Archipăstor prin doi representanţl ai săi,
şi vor fi trimise la Brest. Acestă mişcare liă de Mocsonyi 60 fl., Yincenţiu Babeş 4 El trăesce ÎDtr’o frică continuă. In palatul
şi să depună 50 corone drept cunună fl. Total 64 fl.
de flotă se consideră, ca o pregătire a Dolma-badgsche, care se află lângă Bosfor,
eternă la fundaţiunea iubiţilor răposaţi, în Colecta Nr. 67. Colectant d-1 Dr. Ni- având o întindere de 800 metri, nimenea
Franciei pentru oaşul isbucnirei unui con
folosul şcolarilor români săraci. colau Popovicî advocat în Yerşeţ. Au con nu scie, unde are să petrâcă Sultanul nop
flict cu Anglia. tribuit: Ioan Maleţa Coştei 1 fl., Eliă Da- tea, ori fiiua următore. Tote intenţiunile şi
— Uustritatea Sa Domnul Ioan de Le-
Prinţul MescersJcy, editorul diarului ru biciu Voivodinţ 50 cr., Mihai P. Moise mişcările sale sunt ţinute în cel mai mare
meni, căpitan suprem în pensiune, din sin Voivodinţ 50 or., Sim. PopovicI Voivodinţ secret. El are peste 50 odăi de durmit,
sesc j,Grajdaniu , petrece de câte va fiile
u
ceră iubire cătră I. S. Archiep. şi Metropo- 1 fl., C. Nedelcu Yerşet 50 cr., Sofia Oltean dâr pănă în momentul din urmă nu scie
în Paris, de unde scrie fiiarului său, că si-
litul nostru gr. orient, Domnul Miron Ro Verşeţ 50 cr., Clara Wertz 50 cr., Măriora nimenea, în care odaiă are să dormă. Odăde
tuaţiunea în Francia e cât se pote de în- Murăşan 50 cr., Valeria Truţa 50 cr., Paul sunt provăfiute cu uşi de fier, având fiă-
manul, răposat în 5 (17) Octomvre 1898,
grijitore. Republica francesă, fiice prinţul, Liuba 50 cr., Dr. Nic. PopovicI 2 fl., Dr. care uşă zaruri secrete. Afară de asta, se
drept o cunună eternă pe mormântul neui
nu va pute fi mântuită de cădere, decât de Petru Ţepeneag 1 fl., Măriora Spătar 1 fl., mai află şi prin păreţi anumite găuri se
tatului răposat, depune cinci florenl capi toţi din Yerşeţ, şi Svetozar MihalovicI Va- crete. Pe lângă aceste măsuri de apărare
mâni forte energice; altfel Francia va de
tal la fundaţiunea iubiţilor răposaţi pentru radia 1 fl. Total 11 fl. mai sunt şi doi câni mari de vânat, cari
veni un stat militar al, cărui rol de mare
ajutorarea şcolarilor români săraci în Bra Andrei Horvatli, păzesc pe puternicul Sultan în timpuţ
putere va înceta să mai esiste. Francia, (Va urma/
şov. Subscrisul comitet, primind suma de presbifcer ort. român. nopţii. Yisurile lui de bună sâmă, că nu
fiice în fine prinţul rus, merge pe calea vor pute fi invidiate nici de cel mai sărac
mai sus, chitâză în acest mod şi arată, că
de a-se transforma în republică-comunistă, muritor.
s’a adaus la fundaţiune. Braşov, 7 (19) Oc
care cu timpul va ajunge sub protectorat
tomvre 1898. — Comitetul parochial român, U L T I M E iSCIRL
european. Proprietar: Dr. Aurel Mureşlauta.
gr. or. din Cetatea Braşovului.
44
Protectoratul asupra creştinilor Viena, 18 Octomvre. „Vaterlaud Redactor responsabil; GregorSu Maior.
— Aflăm, că comitetul „Asociaţiunei
din Orient. Lui „Daily Chronicle din anunţă, câ guvernul unguresc nu va
44
pentru spriginirea învăţăceilor şi sodalilor ro
Londra i-se comunică, că cabinetele din pune spre desbatere înainte de anul
mâni meseriaşi din Braşov încă a hotărît nou, decât proiectele despre vamă, #VVVVVVVVVVVV\A/V%
u
tripla alianţă continuă un schimb de ve
să depună, drept corână eternă în memo comerciu, bancă şi valută, 6r desba-
deri în cestiunea protectoratului creştinilor
ria răposatului metropolit Miron, suma de Dr. Sterie N. Ciurcu.
din Orient. Se fiice, că Italia şi Austro- terea celorlalte proiecte va urma
15 Jl. v. a. la fondul special, ce a fost în numai în anul viitor. IX Pelikangasse Nr. — 10, Viena.
temeiat de comitetul amintitei AsociaţiunI Ungaria s’ar fi declarat gata a sppigîni pe
G-ermania, însă pretind pe semaGor pro Praga, 18 Octomvre. „Politik“ Consultaţiul cu celebrităţile medicale şi cu
încă cu oeasiunea auiversărei de 25 de ani
a morţii metropolitului Şaguna. tectorat deosebit asupra supuşilor creştini comunică scirea, că Dr. Engel a îm specialişti dela facultatea de medicină
italieni şi austro-ungarl. Guvernnl german, părtăşit afiî contelui Thun preten- din Yiena.
Atentatul proiectat contra împăratului italian şi austro ungar vor publica o notă siunile Cehilor, revidate de bărbaţii
44
Wilhelm. „Nordd. Allg. Zeitung confirmă comună, în care vor lua posiţie faţă de de încredere Cehi. Tinerii-cehî aş-
