Page 33 - 1898-10
P. 33
KEDACŢIUNEA, „gazeta“ iese în flecare iji.
Mministraţieea şi Tipografia. Abonamente pentru Austro-Ungaria:
2EAŞQV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe şăse luni
Scrisori nefrancate nn 6 fl., pe trei luni 3 fl.
N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franol, pe şăse
INSERATE ae primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
SIHISTRAŢIUSE îu Braşov şi la
ormătorolo Birouri de anunolurl r N-rii de Duminecă 8 franci.
In Viena: M. Dukes Nachf Se prenumeră la tote ofi-
Bax. AuQenfold & Emerloh Lesner ciele poştale din întru şi din
Helnrloh Sohalok. Rudolf Mosse afară şi la d-nii colectori.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppolik Abonamentul pentru Braşov
InBudaposta: A. V. Qoldhor Adnunistraţiunea, Piaţa mare,
ger, Eksteln Bornat. In Ham Târgul Inului Nr. 30, etagiu
burg.- Marolyl 4, Llebmann. I.: Pe nn an 10 fl., pe şăse
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
ria garmond pe o colină 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu ^ TT X, 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atât abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi inserpiunile
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 221. Braşov, Vineri 9 (21) Octomvre.
Wilheim !! la Sultanul. lor printr’o purtare lipsita de brus- Adl înainte de amiaeji au condoîat la ca durerosul cas al trecerii din vieţă
cheţa englesă, blândă, prevenitore metropolie comitetul Asociaţiunei pentru a metropolitului, în mod oficial să fiă no
In drumul lor spre Palestina, şi chiar linguşitore. Astacţi Euglitera cultura şi literatura poporului român, sub tificat înalt Preasâuţitului metropolit din
împeratul şi imperătesa Germaniei pdte fi considerată ca căcjută cu to conducerea protopopului I. V. Russu, Con- Blaşih, Dr. Victor Mihalyi, capului metro
s’au oprit în capitala Turciei, ca se tul în disgraţia Sultanului, pe când sistoriul archidiecesan sub conducerea ar- poliei greco-catolice române din patrie;
facă o visită Sultanului şi se-1 sa Rusia a ocupat esclusiv locul de mai chimandritului Dr. II. Puşeariu, institutul ca corpul fericitului metropolit să fiă
lute ca pe suveranul locurilor sântw, înainte al Engliterei, de prietin şi „Albina sub conducerea d-lui şef comp- balâfcmat;
M
pe cari voesc se le visiteze. Sulta sfătuitor la Stambul. tabil Lissai, comitetul parochial gr. cat. pe cosciugul defunctului să fiă pusă
o coronă în numele consistoriului;
nul i a întâmpinat cu mare pompă Germania vine acum a face sub conducerea protop. I. V. Russu, şi aşa
Corpul să fiă transportat după ritua
şi strălucire, şi primirea, cei-seface concurenţă Rusiei în bunele rapor mai departe... lele bisericei în biserica din Sibiiu-Cetate.
împăratului Germaniei, care va pe turi cu Abdul Hamid şi acesta e Testament după fericitul archie- Joi, în 8 (20 Octomvre a. c. la orelele 10
trece patru ^ile la ţermurul încân trăsătură caractesistică în călătoria piscop nu a rămas. Averea, se dice, că ar a. m. să se oficieze sfânta liturgie, şi în
tător al Bosforului, i se face o pri Iul Wilheim II spre Palestina. Seim, consta din poliţe de asigurare, dintre care dată după aceea să urmeze slujba înmor
mire din cele mai căldurâse. că diplomaţia şi pressa rusâscă n’a una ar fi în posesiunea guvernului un mântării. De acolo, în ordine bună, trupul
Vieita lui Wilheim II la Sulta rămas îndărătul celei francese în a’şî guresc. să fiă petrecut la gropa gătită lângă bise
rica nostră din suburbiul Iosefin, ai cărei
nul va contribui fără îndoâlă a strînge arăta îngrijirile sale faţă cu tendin Răposatul Metropolit va fi îngropat patroni sunt archiepiscopii archieiecesei
şi mai mult legăturile de amiciţia, ţele, ce le-ar putâ urmări împăra în unele din cele mai scumpe haine ale nostre;
ce au esistat şi pănă acuma între tul german în acestă călătoriâ a sa. metropoliei, în valâre de 5000 fl. v. a., în Pentru arangiarea lucrurilor la înmor
Germania şi Turcia. Şi acesta este tre care şi un patrafir donat de damele din mântare, s’a ales tot comisiunea, care-a
un moment de mare însemnătate Introducerea, ce s’a făcut călă Braşov marelui archiepiscop Andreiă baron arangiat lucrurile la părăstasul de astă-vară
politică tocmai acum, când nisuin- toriei cu primirea strălucită la Con- de Şaguna. din incidentul aniversărei a 25 dela repau-
ţele şi aspiraţiunile politice ale ma stantinopol a lui Wilheim II, de si sarea fericitului metropolit Şaguna;
rilor puteri graviteză mai mult ca gur nu va contribui a potoli acele Necrologe au fost date unul din par Spre a ridica nivoul acestor triste ce
altă-dată spre Orient. îngrijiri. tea Consistoriului archidiecesan, er ăoue din remonii, reuniunea de musică din Sibiiu e
invitată a esecuta în biserică la prohod
In răspunsul, ce l’a adresat îm partea familiei, şi anume, unul în numele răspunsurile şi cântările funebrale;
păratul Wilheim unei deputaţiunî, familiei Cosma, er altul în numele fami După obiceiul sfintei nâstre biserici,
el — manifestându-şî bucuria pentru f Metropolitul liron. liilor Fâşie şi Roman. s’a decis darea unei pomane, care se va
grandiâsa primire, de care a avut Siibiiu, (7) 19 Oot. Corniţele suprem Thalman, încă în arangia pentru ospeţii străini în seminariul
parte la sosirea sa în Constantino- decursul morbului Metropolitului, din în archidiecesan. Săracilor li-se va împărţi co
Onorătă Redacţiune! Am onore a Vă sărcinarea ministrului-preşedinte Banffy a lac şi luminare.
pol — a declarat, că „politica sa
raporta despre festivităţile funebrale ţinute cerut lista deputaţilor congresuall. Do *
faţă cu Turcia este identică cu po
litica bunicului seu, care acum aduce adl în 7 (19) 1. o. din incidentul morţii vadă, că din partea guvernului deja de pe Condolenţe. La adresa Consistoriului
rodele sale". Esc. Sale Metropolitului Miron Romanul. acum se încep preparativele pentru a ocupa archidiecesan au sosit mai multe telegrame
Politica, de care vorbesce Wil- Deja erl în 18 se vedeau pe stradă o spiritele în favorul candidatului guverna de condolenţă, din cari reproducem verbal
helm II, e cunoscută. Ea a nisuit mulţime de preoţi, protopopi şi alţi străini mental, care se afirmă a fi apostatul vicar după „Tel. Rom.“ pe aceea venită din
pas cu pas să câştige teren influen laici, cari au venit să asiste la ceremoniile Iosif Goldiş... cancelaria cabinetului Majestăţii Sale, dela
ţei germane în Orient, care să potă funebrale de acll 7 (19) 1. c. şi de mâne, * Goresp. ministrul de culte şi dela archiereii noştri
asigura din ce în ce mai mult in Joi, la înmormântare. Erl au sosit P. S. Sa gr. or. de aici şi din Bucovina şi în fine
teresele industriei şi a comerciului episcopul Aradului Ioan Meţianu, archi- P. S. Sa Episcopul Aradului Ioan dela patriarchul sârbesc.
german în ţerile Padişahului. mandritul A. Hamsea, Iosif Goldiş, âr ac}I Meţianu, a dat din incidentul trist al morţii Din Cancelaria Cabinetului Majes
Pe când cei doi mari rivali în au sosit P. S. Sa episcopul Nicolae Popea, Metropolitului următorea circulară cătră tăţii Sale Cesare şi liegescî,
Orient, Rusia şi Englitera se răsbo- şi arcbimandritul Filaret Musta. protopresbiterii şi preoţimea din eparchia Godold-Curtea, 17 Oct.
iau din răsputeri pe terenul diplo Dintre rudeniile fericitului archiepis- Aradului: Majestatea Sa cesară şi regâscă apos
Dela metropolia nostră din Sibiiu pri
maţiei pentru a dobândi amiciţia cop au sosit judele reg. Fâşie cu familia, mind astădl preadurerbsa scire, că prea bu tolică esprimă Preaveneratului Consistoriu
Turciei şi iDfluinţa asupra Sultanu George Roman protopopul Devei cu soţia, nul Dumnecjeu, în sfaturile sale cele nepe
lui, Germania lucra în tăcere, cu protopopul Iuliu Dan cu soţia din Făgăraş netrabile, a aflat de bine a chema la sine metropolitan din ^incidentul decedării Es-
celenţel Sale D-lui Archiepiscop şi Me
multă răbdare, mulţumiDdu-se a în- şi părintele Isaia Popa din Ocna. — Adl pe prea iubitul şi prea demnul nostru ar- tropolit Miron Romanul, preaînalta Sa con
ohiepiscop şi metropolit Dr. Miron Roma
nainta încet, pas cu pas, în favorea pe la 10 a. m. s’a ţinut un serviciu divin nul, care cu mare înţelepciune şi prevedere dolenţă.
Sultanului. Cu modul acesta politica la Metropolie, cere l’a celebrat P. O. D. a păstorit biserica un pătrar de secol, ca La însărcinare preaînaltă:
germană aprope pe nesimţite a cu Papiu, protopopul Sibiiului, asistat fiind de metropolit al Românilor de religiunea gr. Ktinig,
prins tot mai mult teren în ceea ce profesorul Popovicih, ca diacon. — Să adu or. din Ungaria şi Transilvania, şi fiind consilier de curte.
numesce împăratul Wilheim „rapor nase o mulţime de lume pe la 11 ore în convinşi, că la acestă mare durere a între-
turi de bună amiciţia cu Turcia*. Strada Măcelarilor fiind-că să lăţise scirea, gei metropolii se asociază din suflet şi cle Budapeşta, 17 Oct.
începând dela Wilheim I, Ger că la 12 ore se vor transporta în catedrală rul şi poporul diecesei nostre: aşa-der’ ca Din incidentul decedării archiepisco-
şi prin fapte să dăm espresiune adânc sim-
manii au căutat să se facă folosi rămăşiţele pământesc! ale Metropolitului, ţitei nostre condolenţe, poftim pe onorata pului şi Metropolitului Miron Romanul,
tori Sultanului, dându-i pentru re Insă în programul festivităţilor funebrale nostre preoţime : primiţi sincerile mele condolenţe.
formele, ce le reclama neapărat tim făcându-se continue schimbări, a rămas 1. Oa în restimp de 6 dile, după Wlassics.
pul şi împrejurările mai ales cu pri transportarea pe d. a. la 4 ore. olaltă următore, la tote bisericile nostre Arad, 17 Oct.
vire la reorganisaţiunea armatei, După amiadl s’a celebrat un serviciu să se tragă clopotele, ca de obiceifi după Şi pănă voiii ajunge a vărsa lacrimi
bărbaţi apţi, cari i au adus cu tim divin în catedrală, la care a asistat lume morţi. la sicriul preaiubitului nostru metropolit,
2. Ca în restimp de 6 săptămâni, la
pul mari servicii. Seim, că cu oca- destul de multă. Erau de faţă cei doi epis- liturgii să se cânte şi ectenia morţilor, şi Vă adresez cea mai profundă condolenţă,
siunea ultimului răsboiu greco-tur- copl, archimandriţî şi o mulţime de proto să pomenescă numele fericitului archiepis rugând ceriul să ne aline marea durere.
cesc s’au constatat mari progrese în popi şi preoţi, fruntaşi laici însă nu se cop şi metropolit Miron, şi în fine Mâne voih fi şi eu acolo.
organisaţiunca armatei, cari tâte prea văd ; pote că vor sosi numai mâne. 3. Ca într’una din Sâmbetele celor Meţian,
sunt daterite instructorilor ei ger După serviciu a fost transportat cosciugul 6 săptămâni, în tote bisericese nostre să episcop.
mani. dela metropolie la catedrală; cosciugul era se ţină şi parastas pentru odihna sufletului Caransebeş, 17 Oct.
fericitului archiepiscop şi metropolit.
Metoda politicei germane îşi dus de opt protopopi, er conductul îl for Eu şi consistoriul meu diecesan, ală-
aduce acuma în adevăr rodele. Im-, ma întrâga preoţime în frunte cu cei doi Mai provocând pe p. t. protopresbi- turându-mă la doliul archidiecesei, deplân
terl, ca să distribue cu grabă fiă-cărui oficiu
păratul Wilbelm este îmbrăţişat dej 'episcop!, cari mergeau înaintea cosciugului, gem trecerea la cele vecînice a înalt
parochial câte un exemplar din acestă scri-
Abdul Harnid ca bun amic al său er după cosciug era familia. In biserică a sore a nâstră, cu binecuvântare archierescă Preasfinţitului metropolit Miron, pe carele
şi printr’asta Germania se vîră aşa cântat corul teologilor seminariall, condus am rămas. Dumnezeu să-l facă părtaş de fericirea
picând între cei doi puternici rivali, de părintele Ounţian. Arad, 5 (17) Octomvre 1898. cerâscă.
cari 8e luptă pentru preponderanţa Au fost depuse o mulţime de cununi * Nicolae Popea,
episcop.
în imperiul Osmanilor şi tot aşa frumose de cătră familiă, P. Sa Episcopul In şedinţa sa de Luni Consistoriul ar
şi în ţerile din Orientul mai de- Meţian, Oonsistorinl archidiecesan, corpul chidiecesan, după-ce a dat espresiune dure- Cernăuţi, 18 Oct.
păstat. profesoral dela seminar, elevii seminariall, rei sale şi a decis edarea cunoscutei circu Ne alăturăm la doliul bisericei surori
Diplomaţiei dibace rusesc! i-a o cunună forte frumosă a depus în numele a Ardealului, causat prin ndortea neuitatu
lare, a mai luat şi următorele concluse:
succes în anii din urmă să para- protopopilor N. Maneguţiu, cu o bandă lată lui metropolit Miron Romanul.
ca despre trecerea din viâţă a Esce-
liseze influinţa Eagliterei în cercu cu tricolorul naţional, o ideie nimerită, lenţei Sale să se facă raport amănunţit la Metropolitul Arcadie şi consistoriul
rile Porţii şi să-şi câştige simpatiile pentru care felicităm corpul protopopesc. consistorul metropolitan; archiepiscopesc al Bucovinei.
