Page 34 - 1898-10
P. 34
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 221 — 1898.
Carloviţ, 18 Oct. şi să lămurâscă străinătatea despre starea dracului tămâiă**, eră în comitet a fost şcolei s’a surpat aprope totă. La moment
Cu simţăminte frăţesc! şi cu durere grea de apăsare, în care se află Românii ales, fără a fi present şi — la tot caşul — s’a şi oprit frecuenţa pe stradă. Pănă Marţi
sufletescă, esprim îu numele ’ credincioşilor din Ungaria. In fine — Zi°e „E-s“ — mai fără soirea şi învoirea sa părintele proto dimineţa gendarmii au pâcjit locul, eâud
mei, condolenţa, asociându-mă la jalea po amintim, că în August a. o. s’a dus dela pop Dr. Tr. PuticI, care, cum sunt infor faimoşii constructori din nou s’au apucat
porului român, din incidentul trecerei la Budapeşta la Predeal contele de Guber- mat, este absent şi din Timişora, la călâ- să ridice surpătura. Ac}l, Joi, dimineţa însă
cele eterne a fericitului Metropolit. natis însoţit de Slătinean, şi e posibil, că toriă, şi du este membru în societate. fisolgâbirăul a oprit din nou continuarea
Pentru mântuirea sufletului preasfin- deja atunci s’a stabilit acţiunea contra Un Astfel din actul întreg nu-mi rămâne zidirei.
ţitului decedat, se vor trage clopotele la gariei în România, unde de Gubernatis a de admirat, său demn de publicat, decât Suntem curioşi acum, ce se va mai
bisericele de aici. petrecut mai multe cjile în societatea poli cutezanţa onor. domn „preşedinte-patron** întâmpla şi cum vor mai căuta să ese din
George, Patriareh. ticilor români. şi prorector Herozeg, de a păşi în publici încurcătură ptotegiaţii ministrului de culte.
1
La acestea se mărginesce „colosala * tate cu o vorbire cum este aceea, cu care Etă, D le Redactor, cum se risipesc
A mai primit consistoriul condolenţe
a
descoperire a lui „jEgyetertâs despre „com- a strălucit din acest incident în oraşul banii contribuabililor pentru fala şovinistă
telegrafice dela fostul ministru de culte
tt
plotul şi „trădarea *, ce s’ar pregăti în con nostru. ungurescă, din care profită numai între
1
Tache Jonescu, dela directorul seminarial
Hamsea, preşed. Reun. învăţ. Ciontea tra statului ungar. Eiresce, numai pentru Se laudă ei, şi adevărat este, că flo- prinzătorii jidani! Aoâsta caracterisâză,
aşi făuri arma blăstămată a calomniării şi a rea inteligenţei lor a luat parte la acâstă cred, destul stările corupte din acest stat.
(Arad), secret. Consist, din Oradea-mare
suspiţionării, cu care se năvălescă înfuriat adunare, âră despre d-1 Herczeg Mihaly
Nic. Zigre etc.
* şi turbând de ură şi patimă nâgră asupra omul trebue să presupună, că se bucură
bravei nâstre tineriml academice, sumu- de-o cultură mai alesă, trebue să presu Revistă externă.
Comitetul reuniunei femeilor române
din Sibiiu a fost convocat în şedinţă estra- ţând în contra ei pe procurori, guvern şi pună asta şi pentru-că p6rtă titula de Evenimentele din JParis. La Pa
ordinară şi a luat următorele hotărîrI: pe rectorii universităţilor ungurescl. „Doctor** şi a fost „prorectorul** unei uni ris, totă lumea se întrebă acum uimită,
1. Având în vedere, că şcola reuniu Etă cea mai nouă gonă, ce se pre versităţi cunoscute în Europa. Dâr cu tote
nei stă sub patronatul răposatului arohie- gătesce în potriva tinerimei nostre univer astea şi pe lângă tote astea, omul serios şi dâcă a existat în adevăr complotul mili
piscop şi metropolit Miron Romanul, comi mult-puţin versat său înzestrat şi numai cu tar, denunţat de gazetele radicale, ori e
tetul îşi esprimă durerea sa pentru trece sitare, din partea celor-ce în orba lor în o rutină ore-care în căuşele şi cestiunile, vorba pur şi simplu de o serie de mistifi
rea din vieţă a Escelenţiei Sale şi despre gâmfare şi în ura lor fanatică ar voi s’o cări. J'La ministerul de interne se păstrâză
acesta ia notiţă le protocol; stîrgă într’o lingură de venin unguresc. despre cari tractâză fostul prorector, când o tăcere adâncă, nici o desminţire, nici o
îl aude şi vede lucrând, trebue să se ui-
2. o delegaţiune esmisă din sînul co Suntem însă firm convinşi şi nu dubităm confirmare. „Figaro** Zice, că ori cât ar fi
mitetului va esprima consistorului archi- nici un moment, că bunul simţ, caracterul mescă de superficialitatea lui. Uimindu-te
diecesan şi rudeniilor răposatului metropo integru şi tăria de suflet a tinerimei nos trebue să esclamezi: Sunt ei 6re într’ade- de împărţite opiniile politice ale generali
lit condolenţa reuniunei; văr orbi întunecaţi, ori că atât de îndrăs- lor, în faţa legei însă vor fi totdeuna
tre, va sci să sventure canibalicele încer
3. reuniunea în semn de doliu pune neţl în cutezanţa lor, de ţin naţionalităţile uniţi. Nici o provocare nu-i pote face să-şi
o cunună pe cosciugul răposatului me cări şi tentaţiunile diavolescl ale celor-ce nemaghiare atât de proste, încât ele să uite de datorie. „Petit Journal** afirmă, că
tropolit; ni-au jurat cea mai crâncenă prigonire. nu-i înţelegă! ? Brisson a inventat complotul, pentru a-şl
4. la oficiul divin în biserică şi la salva cabinetul său compromis. „Eelair**,
prohod, comitetul reuniunei ia parte în Oa dovadă la asta voiă cita câte-va „Echo de Paris** şi „Li bre Parole** sunt de
corpore. Obstrucţiunea deputaţilor săsescî. şire din vorbirea de deschidere a d-lui pro e
rector Herczeg Mihaly. aceeaşi părere. „Agenţia Havas** Zi° > că
Titlul pare curios. Trăim însă în era El dice: „Ţinta năstră este deştepta afirmaţiunea despre esistenţa unui complot
Erăşi „complot" şi „trădare". obstrucţiunilor şi în colonele pressei guver rea consciinţei naţionale şi a simţului (Ge- militar n’a provocat nici o impresie adâncă
namentale, ca şi oposiţionale unguresc!, se în lumea politică. Se Zice, că vre-o câţî-va
Mare lucru! Gazetarii dela pressa sinnung) naţional al concetăţenilor noştri
face mult svon cu „obstrucţiunea**. jurnalişti au sfătuit pe Brisson să supra
maghiară au descoperit erăşi un „complot** de naţionalitate străină“. Concetăţenii noş vegheze unele gazete a căror sinceritate
r
a
a
şi o „trădare** contra statului ungar. De Organul kossuthiştilor scrie în numă tri de naţionalitate „strănă !? Friss Vo- dă de bănuit. Tăcerea păstrată de minis
astă-dată ei descoperă pretinsul complot rul său dela 19 Octomvre, că în cercurile gel, oder Jcrepier! Dâr mai departe, con terul de interne e luată în sensul, că n’ar
în sînul tinerimei române academice din parlamentare s’a discutat fârte viu atitu tinuă — omul cu ţinta de-a împăca naţio fi înţelepţeso lucru de a da o desminţire
patrie şi străinătate. dinea din dietă a deputaţilor săsescî, şi nalităţile străine. — „Nu este permis a ne
mai ales guvernamentalii lui Banffy s’au da numele de şovinişti, pentru-că voim a ma- categorică, odată ce faptele nu sunt preci-
piarul kossuthist „Egyetertâs**, care sate în de-ajuns. Svonurile îşi au sorgintea
esprimat forte desaprobător faţă de ei. De ghiarisa Ungaria. Elementul maghiar a cuce
scie de minune să îndope pe cetitorii săi din scirea despre întrevederile, ce ar fi
putaţii săsescî, afară de Fr. Pildner şi rit ţâra înainte de asta cu o miie de ani, a
cu fantasmagorii şi eu tot felul de scirl avut loc între un general şi Pere du Lac,
Guido Bausznern, n’au luat până acum parte organisat aici un stat şi Va susţinut. De
sensaţionale despre Români, spune în nu între un alt general şi Dâroulâde şi între
la nicî o votare, căci, deşi ei au participat aceea Maghiarul are drept de-a fi domn în
mărul său de adl, că „din isvor sigur**
la tâte şedinţele de pănă acum, totuşi când casa sa ... un al treilea şi prinţul Victor Napoleon.
u
este informat, că nu numai [tinerimea aca Se crede, că aceste întrevederi n’au existat,
venia iendul la votare, se retrăgeau pe galerii. Şi, peste astea, onorabilul prorector
demică română din patrie, ci şi aceea dela şi de alminteri nu li se dă nici o însem
In chipul acesta, c}ic guvernamentalii, au face încă şi o pronunţată deosebire între
universităţile din străinătate „să organi- nătate politică. Cât privesce scrisorile par
spriginit ei „obstrucţiunea** maghiară. îm „naţiune şi între „naţionalităţii Ore pe
u
sâză înaintea Europei contra statului ma ticulare ale oficerilor, în cari aceştia îşi es
prejurarea acesta a atras şi atenţiunea mi care lege se baseză? Şi totuşi d-1 Herczeg
ghiar”. Organisarea aeâsta o numesce „tră primă nemulţumirea lor asupra situaţiei
nistrului preşedinte Banffy, şi, după-cum dă asta in scris!
dare pe faţă, care nu trebue suferită fără actuale, ele nu dovedesc nimic. Agitaţia
este informat numitul organ kossuthist, Şi acest om nu se geneză nici a fi
pedepsire **. In deosebi guvernul — cţLe provocată de afacerea Dreyfus şi aducerea
Banffy vrâ să-şi răsbune asupra lor cu
„Egyetârtes** — trebue să-şi facă datoria, gura cu titlul de fost prorector, nici a unui contingent mai mare de trupe la Pa
aceea, că va esecuta artic. de lege IV din
să-şi procure informaţiunî acreditate asu vorbi astfel în Timişora! Cult şi învă ris, au dat ore-care credinţă acestor svo-
1898 despre maghiarisarea numelor de lo
pra celor ce se petrec la Bruxella şi Paris, ţat om... nurl. In unele cercuri se crede, că aceste
calităţi, pe care nu l’a introdus pănă acum
cuiburile unde se fac „comploturi** şi Eu însă îl asigur, că — şi cânii au svonurl sunt răspândite de pressa socia
în praxă, numai din causa oposiţiei ce i au
„uneltiri**. Afară de guvern, trebue să se să turbe de astfel de cultură şi sciinţă ! listă, în scop de a obţine retragerea tru
făcut Saşii.
pună în mişcare procurorii şi autorităţile pelor din Paris. Presenţa trupelor acolo
dela universităţi, pentru a isbi pe „trădă- Acest proiect de lege a fost sancţio este o piedecâ pentru greva generală. Se
nat în Februarie 1898, Banffy însă l’a pus O scolii milenară surpată.
torI . Etă ce spune foia şovinistă din ces- mai spune, că gazetele dreyfusiste se tem
w
tiune despre pretinsul complot: la o parte şi a închis ochii înaintea „cir- Satulung, 8 (20) Octomvre. de un act de descurajare din partea gene
cumspeeţilor** saşi — dice aceeaşi foie.
Pretutindenea tinerimea română aca ralilor compromişi şi, prin destăinuirile
demică din patrie se agită, suflă în buciumul Procedura neobicinuită a ministrului preşe Una din multele scâle milenare ma unui complot imaginar, ar voi să împedece
luptei şi se pregătesce de răsmeriţă. In dinte va pune-o îu discusiune în cameră ghiare, clădite pe spinarea tuturor contri
Cluşiu înjură pe Maghiari, înfiierându-i de unul dintre membrii oposiţiei, şi e probabil, buabililor, a fost şi cea ridicată de curând posibilitatea unui complot adevărat.
rassă mongolă. In Oradea-mare tinerii ro că în afacerea acesta guvernul va fi inter în Satulung (Săcele) în costa şcolei năstre Împăratul Wilhelm în Constau-
mâni ţin discursuri despre Voedodul Mihaiu
pelat de cătră Iuliu Endrey. românescl. Ciangăii de aici au vrut să ia tinopol. Marţi înainte de amiaZb împăra
Yitâzul, provocând la luptă pe Români. ei clădirea în întreprindere, şi încă sub pre
Şi în Budapeşta se fac mari pregătiri de Suntem curioşi să vedem, dâcă scri tul "Wilhelm al Germaniei a sosit în Cons-
ţul de 60,000 fi. Guvernul însă, seu mai
a-se eroi ţinuta viitore a tinerimei române. sele fâiei kossuthiste baseză pe ceva ade tantinopol. Pe strade era adunată o mul
Pentru sumele de bani, ce le trebuesc, fac văr. Ea le presentă, ca seriose, şi le face mai bine cjis ministeriul de culte, a dat’o ţime imensă. Deja de timpuriu mai multe
colecte sub diferite pretexte. tot acelor Evrei, cari au luat în întreprisă
loc pe pagina primă între soirile politice corăbii, între cari şi vaporul român „Regele
Yorbesce mai departe despre „punc de c]i. clădirea şcolelor milenare de pretutindeni. Carol , plecară spre întâmpinarea escadrei
u
tul central din Bruxella**, care îşi dă tote întreprinzătorul jidov s’a apucat de germane, care aducea părechia imperială
silinţele a trage în acţiunea comună nu nu clădire şi înainte de tote i-a pus o temeliă germană. Erau 8 ore a. m. când corabia
mai pe tinerii români academici din Un „Szovetseg“-ul şovinist la slabă de cărămidă — unde trebuia pâtră, „JHohenzollern^, pe care se aflau ospeţii,
garia, ci pe toţi tinerii români dela uni Timişora. pământul fiind la noi umed. In două rân apăru în Bosfor. Corabia fu primită între
versităţile din Europa întregă. Comitetul > duri au fost sistate lucrările de construcţia, strigăte de „hurra!**, musica intona imnul
central din Bruxella a avut o şedinţă la Timişora, 18 Octomvre n. a. c. ca nefiind destul de solide. Intreprindătorii naţional german. Corăbiile trecură pe di
Paris sub presidenţia unui student univer Acjl avurăm şi noi fericirea de a vedâ jidani însă, după ce au mai dires busiocu naintea cimiterului Jadikule. împăratul şi
sitar, originar din Buourescl, cu numele S. în oraşul nostru constituindu-se Liga na pe la ministeriu, au căpătat din nou licenţă Impărâtâsa se aflau pe podul comandantu
r
C. Slâtinean. In şedinţa acesta s’a hotărît, ţională patriotică“, sub conducerea şi scutul a clădi mai departe pe temelia aceea prâstă. lui corăbiei, salutând într’una în tote păr
ca : 1) Comitetul central se între în legă aripilor onorabilului fost prorector Dr. Astfel în dilele din urmă ei au dus ţile. împăratul purta uniforma de admirai.
turi cu toţi conducătorii tinerimii acade Herczeg Mihaly. Şi va prinde rădăcini, şi zidirea pănă sub coperiş. Vineri sera, de La 8Y escadra sosi dinaintea Seraiului; în
2
mice dela universităţile din Europa şi să i scopul şi-l va ajunge nesmintit în aceste bucuriă, „pălerul** jidan Szabo a poruncit momentul acesta sunară tunurile din Hertha,
informeze despre tote măsurile ce le ia; părţi ale ţării... la Bartha de a tăiat un porc gras şi a fă apoi tunurile din Tophane şi canonierele
2)' Comitetul statoresce principiile, pe basa Cum nu, când el este aşa de sublim : cut o cinste şi un chef, la care s’a ospătat staţiunilor marine turcescl. Pe catargul co
cărora să se începă acţiunea comună; 3) „resolvarea pacînică a cestiunei naţionalităţi şi s’a veselit, dela fisolgăbirău în jos, t6tă răbiilor împărătesei era arborat stindardul
Tinerii români universitari din Ungaria să lor şi practică a cestiunei lucrătorilor!** inteligenţa uugurescă din Săcele. otoman. Calea dela Dolma-bagdse şi până
fiă informaţi din cas în cas asupra măsu Să vă raportez despre cei presenţl şi Se vede trâba însă, că acel porc n’a la Yldis-chios o făcu împăratul trecând
rilor luate de comitetul central; 4) Comi despre decursul memorabilei şedinţe? Este fost cu noroc, căci n’au trecut 24 de 6re prin mijlocul cordonului de trupe. Sultanul
tetul central a mai decis, ca memorandul, păcat de perderea timpului. Domni au fost dela ospăţ, şi şcola milenară, care a fost cu o mare suită a întâmpinat pe Wilhelm
ce l’a redactat anul trecut, insă care din destui presenţl; dintre Români numai pă causa jertfirei animalului patruped, a fost înaintea palatului Dolma-bagdse; Sultanul
cause financiare , a fost abandonat, să-l rintele gr. cat. G. Trăilă, oare de sigur, ajunsă de-o gravă catastrofă. Sâmbătă pe purta uniforma de mareşal cu decoraţiunl
adreseze tuturor parlamentelor din Europa că n’a venit, decât pe motivul: „să dai şi la 10 ore sera, faţada de cătră stradă a germane. La întâlnire cei doi domnitori
