Page 35 - 1898-10

Nr. 221 —1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

s’au salutat cordial. Sultanul a dat ajutor maghiarisat". S’a discutat şi cestiunea tim­ şi care măresce în fiă-care an numărul tru­
împărătesei, când a debarcat, şi i-a sărutat brului pentru anunţuri, placate eto. şi cu pelor sale. In timp de pace Rusia are un
mâna, apoi dându-i braţul, a plecat cu îm­ unanimitate s’a hotărît a-se trimite o adresă efectiv de un milion, efectiv mărit încă în N o u a b o n a m e n t
păratul, ambasadorul german şi cu minis­ guvernului, prin care să se câră cassarea fiă-care an cu 230,000 recruţi! Pe picior la
tru] de esterne pe dinaintea companiei de taxelor de timbru pentru tot felul de re­ de răsboih Rusia pote mobilisa trei milione
onore. Pe tot parcursul, trupele salutară. clame şi anunţuri oomerciale. Yiitorul con­ de soldaţi! Ba, dâcâ se simte nevoie, se Gazeta Transilvaniei
Ospeţii au sosit la / 10 la Yildis-cbiosc, gres se va ţine peste trei ani. pote chema printr’un simplu decret şi a-
3
4
pe care flutura stindardul german. In pa­ 2-a şi a 3-a clasă de miliţieni, ceea-ce ri­ Cu 1 Octomvre st. v. 1898
Din Leoben ni-se scrie: In seria de
latul Yildis se pregătise un pavilion sepa­ dică armata rusă la cifra enormă de 9 s’a deschis nou abonament, la care
tomnă pentru esamenul de stat, d-1 Anton
rat pe sema părecbii imperiale germane. milione! invităm pe toţi amicii şi sprijini­
Puşcariu şi d-1 Ioan Tănâsescu din Bucu-
După Rusia vine Franţa cu 589,000 torii fbiei nâstre.
resci au depus esamenul, obţinând diplomă
în serviciu permanent, 2 V milione pe picior
2
SC1R1LE BILEI. magna etan laude. de rdsboiu şi un efectiv total de 4,370,000 Preţul abonamentului:
i
„Bassarabii“. Sub titlul „Ya-t-il encore omeni. Acest efectiv cresce pe flâ-care an Pentru Austro-Ungaria:
— SJ (20) Octomvre.
des Bassarabia? — (Les prâtendus et Ies încă cu 16,000 de âmeni. i?e -«.xj. an. .............................. 12 fl,
Averea unui conte maghiar vândută cu vrais Bassarabes"), cjilele acestea a apărut Germania dispune de 585,000 soldaţi şese 1-u.aa.î ...................................... S fl.
toba. Contele FestetUs Andor, fostul minis­ de sub tipar, — spune „Epoca — o bro­ în timp de pace; ea pote mobilisa în 10 pe txei 1-u.xlî .......................................... 3 fl.
11
tru unguresc, de agricultură, încă pe timpul şură scrisă în franţuzesce şi datorită d-lui (jile 2,320,000 omeni şi ctt tote reservele
Pentru România şi străinătate:
oând era ministru s’a apucat să facă mari Octav-George Lecca. D-1 Lecca voesce să are un efectiv de 4,300,000 soldaţi.
pe vin. an. .................... 40 fiaxxci
speoulaţiuni cu drumuri de fier vicinale. dovedâscă în broşura sa, că în cjilele nos- Austro-Ungaria are 365,000 sub arme,
pe şese lună................................... 20 „
Speeulaţiunile însă nu i-au succes, şi a făcut tre sunt câte-va familii românescl, coborî- 2.500.000 omeni în cas de răsboih, şi îm­
pe txei 1-u.xiă ................................ IO „
datorii enorme pe la Jidani şi pe la bănci. târe direct din vechii BassarabI, cari însă preună cu reservele, 4,000,000.
Moşia lui a ajuns acum la tobă. Foia ofi­ portă acum numiri deosebite. Autorul, spre Italia a fost silită, din consideraţiunl Abonarea se pote face mai uşor
prin mandate poştale.
cială ungurâscă publică anunţul de licita- a-şi dovedi afirmaţiunea sa, se întemeâză bugetare, să-şi reducă forţele militare. Ea
-ţiune, prin care judecătoria de cerc din pe o axiomă istorică a d-lui Haşdeu, care are acuma numai o armată: permanentă de Administraţiunea
Sârvâr fixâză terminul de licitaţiune pe spune că: „ori-ce familie care a avut, în- 174.000 omeni şi pote mobilisa în timp de 1
diua de 8 Novembre, 6rele 10 a. m. la casa nainte de 1600, pe vr’unul din membrii săi răsboih, împreună cu tote reservele 2,200,000 „Gazetei Transilvaniei* .
comunală din Olbo. Intre creditorii conte­ Mare Ban al Craiovei, trebue să fiă con­ soldaţi.
lui e pus la locul prim \Lthvenstein Henrik siderată, ca făcând parte din BassarabI!“ Oea mai mică din puterile militare,
cu 30,000 fl. plus interesele restante; ur- Căci „Bassarabii nu erau o familie, ci mai printre statele mari ale Europei, este Ma­
meză apoi pe rând creditorii: „Magyar mult o colectivitate de familii, având tra- rea Britanie. Ea are abia 220,000 omeni U L T I M E S O I R I .
Agrar âs jâradek-bank“ cu 27,000; Marlc- diţiuni comune, un fel de castă, avându-şl şi împreună cu reseva, cu miliţia, cu vo­ Budapesta. 19 Octomvre. In şe­
breit cu 23,451 fl.; Beichenfeld Adolf cu reşedinţa în Oltenia şi în Haţeg". Fami­ luntari, cu Yeomanry, cel mult 720,000 dinţa de acţl a camerei deputatul
15.000 fl.; firma Sam. Max Reisner cu liile, în cari d. Lecca vede pe adevăraţii omeni. Endrey a interpelat guvernul, că de
15.000 fl.; Cassa de păstrare din Canija urmaşi ai Bassarabilor, sunt: Filipeştii, Acuma, pentru a ne da sâma de rea­ ce întârejie a esecuta legea despre
mare cu 15,000 fl.; firma Kramer J. cu Floreştii, Bălenii, Creţuleştii şi Bălăcenii. litatea lucrurilor — căci cifrele abstracte maghiarisarea numelor de localităţi.
7500 fl.; Barulc Ieremias cu 40,000 fl.; Stern Ramuri ale acestui trunchih ilustru au mai nu dau o ideiă clară — vcm adauga, că Ministrul Perczel a răspuns, că s’au
Armin cu 12,500 fl.; Dr. Fiirst Gyozo cu fost „Cândeştii" şi „Floreştii , împreună cu armata francesă, asedată în colona de 8 luat t6te măsurile pentru a-se satis­
14
60.000 fl.; Braclifeld W. cu 60,000 fl.; Jijn- două altele mai laterale : „Muşat şi „Mă- 6menl adâncime (8 rânduri), ar necesita face legii.
w
nisch Oskar cu 6500 fl; Prima cassă de nescu . Resumând, d. Lecca socotesce, că pentru a-se desfăşura o distanţă de 520
u
păstrare din Pesta odată 3000 fl., altâ-dată adevăraţii BassarabI, cari mai trăesc as- chilometri! Celelalte armate ar ocupa dis­ Viena, 19 Octomvre. Grozavă
.21,600 fl. şi încă-odată 8100 fl.;' Cassa de tădi, sunt cei cari fac parte din familiile tanţe proporţionale uşor de calculat. sensaţiă a făcut mbrtea unui servi­
păstrare din G-yanafalva 3600 fl.; Cassa de enumărate mai sus, er Bibeştii-Brâncovenî, In Franţa la 9 inşi civili este un mi­ tor de spital Barisch, cu simptome
păstrare din Keszthely 2000 fl.; firma sunt numai nisce pretinşi BassarabI. litar (seu conoediat) şi un reservist (seu de ciumă. S’au luat măsurile cele
Beclmitz Herman din Yiena 15,000 fl.; Her- miliţian). In Germania proporţia e de 1 la mai energice spre a împedeca orî-ce
Jidanii în Palestina, piarele englese posibilitate de a se lăţi băla ciumei.
telendy B. 6000 fl.; Cassa de păstrare a 12; In Austria de 1 la 11; In Italia de 1
anunţă, oă marele vizir turcesc a dat un
■comitatului Albei odată 10,000 fl.; altă-dată la 14; în Rusia dela 1 la 40. Preoum ve­ Fiume, 19 Octomvre. In urma
ordin prin care dispune, ca Jidanii de
3500 fl.; Beclmitz Herman 15,000 fl.; firma dem, deşi armata rusă este enormă, der unei grdznice rupturi de nori, tot
ori-ce naţionalitate, să nu fiă lăsaţi a păşi
Schopringer 12,000 fl.; Cassa de păstrare faţă cu populaţia represintă o sarcină mult oraşul este inundat. Mai multe case
frontiera Palestinei, decât pe lângă plătirea
din Vesprim odată a împrumutat contelui mai mică, decât arme ta francesă. s’au surpat. Paguba este imensă. O
1500 fl., altă-dată 6000 fl., altă-dată încă cauţiunei stabilite. Jidanilor din diferitele Parisul interior (limi at de ziduri) are femeia şi doi copii s’au înecat.
ţări nu le este ertat a petrece pe pămân­
fiOOO fl., a treia-oră alte 6000 fl., a patra- o suprafaţă de 7,802 hectarl, cam a patra
tul Palestinei mai mult de 30 de dile. Tot Bucurescî, 19 Octomvre. Fostul
oră încă 60CO fl. Aceştia sunt creditorii parte cât Londra
foilor englese li-se anunţă, că familiilor is- primat al României, I. P. S. S. Ghe-
d-lui conte Festetits, fostul ministru ungu­ Armatele permanente ale celor 5 pu­ nadie, a plecat acţî dimineţa la Sibiiu
resc de agricultură, cari în 8 Novembre se raelite, cari sosesc din Jaffa, li-s’a interdis teri mari militare ar încăpâ abia pe o
a merge în Palestina. spre a asista la îmormentarea Me-
vor presenta cu toba la casa densului.
suprafaţă duplă, ca a Londrei, seu de 8 tropolitului Miron.
Pe urmele lui Krivâny, faimosul hoţ ori, ca a Parisului.
Constituire. Societatea de lectură a Londra, 19 Octomvre. Complo­
dela Scaunul orfana] din Arad, care cu a- T6te cele lalte state mici ale Europei
•studenţilor dela şcâla comercială superioră tul anarchist, descoperit în Alexan­
prope 300,000 fl. a luat frunda’n buză, s’a împreună numără 1,380,000 omeni în timp
gr. or. română din Braşov s’a constituit în dria, avea de scop şi uciderea rege­
mai descoperit un furt de 6000 fl. de pace şi 5,470,000 de omeni mobilisabili
modul următor: Conducătorul societăţei d-1 lui Umberto, precum şi a tuturor
(cu reserve cu tot) în timp de răsboiă.
profesor Andreiîi Bârscanu. Yice-preşedinte : Nouă revistă literară. In Bueuresci va personelor din familia regală italiană.
•Gteorge Barescu cl. III com. Secretar: Ioan apare revista literară săptămânală „Fldre Deca ar isbucni un răsboih general, Despre acăsta s’au procurat dovecjl
Bcbega cl. III com. Yiee-seoretar: Ioan Albastră . Noua publicaţie, asigurându-şl Europa ar avâ, cu tote răservele, 34 mi- suficiente.
u
Budiu cl. II com. Cassar: Nicolae Munthiu concursul celei mai mari părţi dintre tine­ lione de dmenl mobilisabili! Vă închipuiţi
.cl. III com. Bibliotecar: Emanuil Comşa rii de valore, promite a deveni una din acâstă cifră enormă de omeni ocupaţi a se
•cl. II com. Yice-bibliotecar: George Mun­ cele mai gustate de publicul român. Prin­ ucide reciproc, a incendia, a devasta etc. D I V E R S E .
tean cl. I com. Controlor: Constantin tre colaboratorii revistei „Flore Albastră — a face răsboih, într’un cuvânt! Intr’o
11
•Creţoiu ol. II com. Econom: Martin Cin- sunt d-nii St. O. Iosif, D. Nanu, G. Madan, clipită totă civilisaţia europenă ar fi o gră­ Cel mai betrân copac. Revista „Garden
u
ehesa cl. I com. — In comisia literară s’a Stans, G. Ranetti, Al. Antemireanu, Corio- madă de ruine. and Forest dă descrierea unui copac uriaş,
.ales din cl. III com. Emil Busu, Emil Acâsta armată enormă, aşeZată în 4 care pare a ţinâ recordul longevităţei ve­
lan Stănulescu.
Tişca şi Ioan Ovesea, din cl. II. Yirgil rânduri, ar ocupa distanţa dela Madrid la getale, întrecend în acestă privinţă pe toţi
Jertfa relutei dela Montecarlo. La Con- St. Petersburg! copacii mari şi bătrâni cunoscuţi pănă
Puffu şi A. Fătuleţ; din cl. I com. Radu
damina (Montecarlo) s’a găsit cadavrul unui Decă trecem la America forţele mi- acum. Copacul acesta se află în cimitirul
Popea.
tînâr american, anume Lewerard, de 32 ani, litai’e sunt relativ mici. Mexicul pote strînge oraşului Tule, pe drumul care duce dela
Profesorul Gustav Weigand, venind din
din Baltimore. Iu buzunar el nu mai avea sub drapel abia 120,000 âmenl; Brasilia Aazaca la Guatemala în America de Nord.
România, unde a petrecut mai mult timp
nici un ban. Pe o cartă de intrare în sala abia 28,000. In Statele-Unite, în timp de La o înălţime de un metru şi 50 dela pă­
în OUenia, făcând stadii asupra dialectului
de joc dela Montecarlo era scris în limba pace pot fi numai 25,0)0 soldaţi, dâr în mânt trunchiul acestui copac are o circom-
român, a petrecut câte-va clUe şi în Braşov.
englesă, că nenorocitul s’a sinucis, căci a timp de răsboitt pot fi chemaţi — în teorie ferinţă de 44 metri, cuprinzând şi sinuosi-
Astădl d-1 Weigand va pleca eră şl la
perdut la ruletă tot ce poseda. — ori care barbat de 18 — 45 ani, ceea-ce tăţile. Cel mai mare diametru e de 12
Lipsea, unde peste câte-va dile se vor re­ ar aloătui o armată de 10 milione. Der metri, âr cel mai mic e de 6 metri; de
începe prelegerile în seminariul român con­ S’a aflat cfilele acestea un portofel cu
ultimul răsboiă a arătat, că dela teorie la aici se vede, că trunchiul arborelui în ces-
dus de d-sa. bani într’una din stradele laterale din
practică este o distanţă enormă. tiune are o formă butucănosă. înălţimea
Braşov-cetate. Păgubaşul, dupâ-ee va fi
Congresul comercianţilor „unguri . In Pe tot globul pământesc sunt 5 şi un copacului e de 60 metri, âr crengile lui se
11
putut constata proprietatea pierdută, pote
17 şi 18 Octomyre n. s’a ţinut în Segbedin sfert milione soldaţi permanenţi şi în cas întind la o distanţă de trunchih aprope
să-l ridice dela administraţia foiei nostre.
^ai doilea Congres al comercianţilor „un- de conflict universal 44 milione mobilisa­ identică. Yârsta acestui copac se evaluâză
u
gurl . E inte-resent, că între multele pro­ bili. Decă aceşti omeni înarmaţi ar primi la 2000 de ani.
puneri şi botărîrl ale acestui congres, a Armatele Europei şi Americei. ordinul să ucidă tot restul populaţiei, fie­
fost şi o propunere din partea „Ungurului care soldat ar avâ de ucis numai 32 per-
11
Auer Robert, care a propus maghiarisarea Propunerea Ţarului de a pregăti, prin sâne. Pe urmă n’ar ave decât să se ucidă Iii teratnr ă.
■comerciului în sensul, ca limba de afaceri comună înţelegere între tote puterile, des- unii pe alţii, pentru ca rasa omenescă să In tipografia ^Aurora* A. Todoran din
în comercifi să fiă esclusiv limba maghiară armarea generală, face interesant şi de piară cu desăvârşire. Gherla a apărut: Schiţe din Italia de Teo­
Propunerea acestui „patriot însă a fost actualitate studiul comparativ al desvoltărei Aşecjată în front, fiă-care soldat cu dor Bule. Este un op voluminos, bine scris
11
u
respinsă şi încă „cm indigna\iune , deore-ce militarismului în diferite state europene, arma rezimată de umărul vecinului, armata şi forte interesant. Conţine 265 pagine
membrii Congresului au declarat, că e vă­ seu ale Americei. tuturor ţărilor ar forma un cordon, care form. 8°, tipărit pe bârtiă fină şi costă nu­
tămare de-a mai şi vorbi acum de maghia- Dintre tote ţările, tocmai Rusia, de ar îucunjura tot equatorul! mai 1 fl. (cu posta 1 fl. 10 cr.)
risarea comerciului, după-ce acesta, mulţu­ unde a pornit ideia desarmărei, este aceea O salvă a acestui front de soldaţi, ar
*
mită monopolisatorilor săi jidani, „e deja care posedă mai mulţi omeni sub drapel costa peste 2 şi jumătate miliâne franci!