Page 37 - 1898-10
P. 37
REDACŢIUNEA, „gazeta“ iese în floare iji.
Adiinistraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentru Austro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mara Nr. 30. Po un an 12 fl., pe $6so luni
Scrisori nefrancate nu 6 fl., pe trei luni 3 fl.
N-rii de Duminecă 2 fl. po an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străiuătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franci, po şdse
INSERATE se primeso la AD-
HINISTRAŢIUXE în Braşov şi la luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
N-rii de Duminecă 8 franci.
următdrole Birouri de anunolurl:
In Viona: M. Dukes Nachf. Se pronumeră la tdte ofi-
Sax AuQonfold & Emarioh Losnor, ciele poştale din întru şi din
afară şi la d-nii colectori.
Kelnrloh Sohalok. Rudolf Mosse.
A. Oppellks Naohf. Anton Oppellk. Abonameutul pentru Braşov
InBndapesta: A. V. Qoldber- Admmistraţiunea, Piaţa mare,
oer, Ekstoin Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, otagiu
bnrg: Marolyl & Llobmann. I.: re un an 10 fl., pe şâse
PREŢUL ASERŢIUNILOR : o se luni 5 fl.. pe trei luni 2 fl 50 or.
ria garraond pe o colonii 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu A 1 T T J L X-ZKX. 12 fl., po 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 banT.^ — Atăt abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele căt şi inserţiunile
seriă 10 or. adu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 222. Braşov, Sâmbătă 10 (22) Octomvre. 1898.
Lupta în jurul ordinei de (j\ la trăgănirea desbaterilor în sînul nodului şi dame, adecă public de frunte; rabila cunună, cu pautlică negră, depusă
eomisiunei camerei cu vădita inten- cu tote astea era o îmbulzâlă de nesu de consistorul dela Oradea-mare; venea
Ceea ce se petrece de câte-va ţiune de a împedeca terminarea dis ferit. apoi corul cântăreţilor funebrall din Semi
cjile în camera uogară este, jude cuţiei asupra lor în timpul dat. De Deputaţiunile veneau una după alta nar (vre-o 40 de inşi) sub conducerea pro
când după apariţiunile esteridre, o altă parte ministeriul Thun întem- şi într’una: deputaţiunea clerului romano- fesorului de cântări D. Cunţanu; apoi gru
luptă în jurul ordinei de cp propuse pică mari greutăţi în nisuinţa sa catolic, greco-catolic, luteran, reformat, cal pul preoţilor slujitori: diaconii, protopopii,
de guvern, în fond înse un este de-a se înţelege cu partidele din vin, deputaţiunea reuniunii femeilor române asesorii, în urmă Episcopii în strălucitul
alta, decât o lupta pentru răsturna drepta. Până şi grupul sloveno-croat din Sibiiu, a femeilor române din ReşinarI, lor ornat, păşind alăturea cu denşii şi I. P„
rea cabinetului Banffy. De-ocamdată îi face mari dificultăţi prin preten- a Asoeiaţiunii, a tractelor protopopescl, a S. Sa Ghenadie, fostul metropolit-primat
a dat mâna eu cei din partida in siunile, ce le ridica, ameninţând tot ofiţerilor, a comitatului, şi la urmă repre- la BucurescI, în rassa sa negră călugărâscă’;
dependentă şi dela 48 şi partida na odată, că dăca nu vor fi satisfăcute, sentantul guvernului, respective a minis după ei venea când mortuar, cu sicriul me-
ţională seu appouyistă. se va rupe de cătră guvern. trului de culte Wlassics, care a rugat prin tropolitului, împodobit şi acest car cu câte
Acesta din urmă a hotărît, că Nu-i mirare dâr, decă se vor- scrisore specială pe corniţele suprem G. va din cele mai alese cununi; — după
nu va primi nicî un tel de ordine besce deja erăşî de-o apropiată di- Thalmann, să se presinte şi să-l repre- car îndată, consistoriul metropolitan în
de c|i pană ce nu va cunhsce cum solvare a „Reichsrath“-ului. Contele siute. frunte cu fraţii Dr. Alesandru, Eugen şi
se cade intenţiunilo guvernului re Thun a tot promis lui Banffy, că Iu numele bisericii surori gr. cat. au Zeno Mocioni, alături cu cari mergea în şi
lativ la cestiunile pactului. Acestă aci pănă la un termin, aci pană la venit dela Blaşih, ca să o represinte şi să rul dintâiă representantul guvernului, co
;
decisiune, luată după sfătuirî de tre altul îi va da de scire hotărît, decă participe la înmormântare: II. Sa d-1 vi- rniţele Thalman, îmbrăcat în „atilla ... le
u
cjile, are aerul de-a se înfăţişa ca o este în stare să scdtă pactul pe cale cariu capitular Ioan M. Moldovan, canoni urmau rudeniile răposatului: familia Cosma,
măsură energică, însă nicî-decum parlamentară. Pănă acum însă n’a cul Gavril Pop, secretarul Dr. Punea, Aurel Roman şi Fâşie, âr după familiă veneau în
obstrucţionistă. Apponyi nu vră să putut eă-i spună nimic sigur şi de O. Domşa şi Dr. Radu, protopopul M. splendidele lor uniforme patru generali, re-
trăcă de obstrucţionist, der spriji- aici inainte trebue să ia în vedere Uibrei. presentanţii armatei în frunte cu Esc. Sa
nesce de-ocamdată tendinţele obs tot mai mult eventualitatea proce- comandantul de corp şi încunjuraţi de nu-
Tinerimea din Cluşiii a fost represen-
trucţioniste ale celor din stânga es derei pe basa §-lui 14, când va tre măroşl ofiţeri de tote rangurile şi de tote
tată prin domnii: Vaier Mustea, Vasiliu
tiemă. El Li spală mânile şi cjice lui bui şi Banffy se se conformeze invoe armele; veneau apoi deputaţiunile biseri
Pap, Sabin Ignat şi George Anca, cari au
Banffy: Nu voiu să mă foleeesc de Iilor secrete, ce le-a avut la Yiena cesc! : a romano-catolicilor, a luteranilor,,
depus o cunună pe sicriu. Tinerimea din
armele cele mai aspre parlamentare; şi la Iscbl în vederea caşului acestuia. a comitatului, a confesiunii calvine, profe
nu stă, decât în voia ta să taci Acum însă se ridică oposiţia Budapesta a avut următorii representanţl: sorii dela gimnasiul săsesc, representanţii
Ioan Streiţariu, George Brelan, Victor Pă
ceea ce ţî cerem: să ne dai cu de-a- ungurescă, vrend se împedece, prin oficiului de dare, a poştei, a primăriei, re
cală şi N. Măcelariu, cari au depus o cu
menuntul desluşirile, ce le dorim combaterea ordinei de cji, indemni presentanţii bis. gr. cat. dela Blaşih, a bi
nună în numele societăţii „Petru Maior“.
şi să ne liniştesc!, convingendu-ne, tatea cerută de guvern. sericii Sft. Nicolae din Braşov, a şcolelor
f
Me ropolitul era membru onorar al so-
că nu vrei se te abaţi nici cât de Cum va sci să ţină pept Banffy centrale din Braşov, deputăţia Societăţii
cietăţei.
puţin dela declâraţiuniie făcute mai cu oposiţia, care face o deghisată ob- „Petru Maior“ a tinerimii universitare din
*
de mult în dietă şi dela prescrierile strucţiune, şi ce va mai eşi din a- Peşta, deputăţia tinerimii univ. rom. din
legei dela 1S67 şi a art. de lege I căstă luptă, nu se păte prşvede. După terminarea sfintei liturgii, s’a Cluşitt, toţi funcţionarii institutului „Al
dela 1898. Atâta însă se păte sci de pe-acum, început serviciul divin special pentru mort, bina , a „Tipografiei archidiecesane“, —
0
Apponyi îi cere lui Banffy toc că pană la finea anului acestuia intrând în şirul slujitorilor şi P. S. S. Epis cam care unde a nimerit, căci era forte
mai atât, cât acesta se nu-i potă da; pactul nu va fi reali3at, de unde copul Meţianu, ca şi P. S. S. Ep. Popea greu să le aşecjl la locul său pe fiă-care,
îi cere adecă să dobendăscă primi urmeză, că crisa pactului uşor se în plin ornat bisericesc, cu strălucitele mi în timp forte scurt şi fără a tulbura solem
rea proiectelor pactului din partea păte străf'orira într’o crisă constitu tre archierescl pe cap şi cârjile în mâni, şi nitatea tristă. Urma apoi un lung convoiă
Austriei Deajodifioate şi cu condiţiu- încungiuraţl de asesorii, protopopii şi dia de dame, în frunte cu comitetul „Reuniunii
ţională, care se va introduce cu Ui-
nea, ca cvota Ungariei să nu fiă ur solvarea parlamentelor. conii, ce au servit s ta liturgie. femeilor române din Sibiiu“, cu membrele
cată ; îi cere mai departe ca în sen * lor şi altele alipite la convoiîi, fără calităţi
sul amintitului aiticui de lege dela Răspunsurile liturgice le-a dat la s-ta speciale.
începutul anului acestuia, dăcă com înmormântarea liturgie escelentul cor bisericesc seminarial In acestă ordine a străbătut lungul
promisul cu Austria pe basa legei Mirosi Momamal. al domnului profesor Dima, er la prohod şi imposantul convoiu strada Măcelarilor,
dela 1867 nu se va pută încheia, se distinsa „Reuniune română de cântări din piaţa mică, piaţa mare, strada Cisnădiei
creeze teritoriul vamal UDgar de sine Sibiiu, 20 Oct. n. 1898. Sibiiu (domni şi dame), cântând atât co şi Schewis, pănă la biserica din suburbiul
u
stătător. După-ce erî, la orele 4 p. m., trupul rul, cât şi reuniunea în chip artistic şi ad Iosefin.
Magna pctis Phadon! Par’că răposatului Metropolit a fost ridicat din mirabil, spre uimirea şi complăcerea alesu Musica militară şi corul cântăreţilor
Banffy pote se le facă aşa, cum ar reşedinţa metropolitană şi dus, în mijlocul lui public străin, ce era present. Neîntrecut se preschimbau în întonărî de piose şi jal
vră, nu cum e „ruuszaj • se le facă. unui trist conduct, de cătră 10 protopres- a fost corul din care face parte şi d-1 nice melodii, în vreme ce clopotele dela
Apponyi o scie acesta prea bine şi biterl, a fost eşeclat îu biserica din Sibiiu- Vasile Popovid) (care fu angajat la opera
tote bisericile din Sibiiu petreceau cu sune
dăcă totuşi combate ordinea de cji a cetate pe un catafalc nou. Acolo a stat, şi din BucurescI şi va pleca acolo dilele a-
tul lor tristul convoiu.
lui Banffy cu condiţiunea aceea, scie totă noptea la priveghiat o parte însem eestea), şi sublimă a fost Reuniunea!
el ce face. Nu de geba au aplaudat nată a preoţimei sosite, şi alt public. * Poliţia şi-a dat buiîe străduinţe să
din răsputeri Apponyiştii cuvintele AdI, la ărele 9 a. m., s’a început ce susţie ordinea. Ea nici n’a fost conturbată
Panegiricul răposatului Metropolit l’a prin nici un incident neplăcut, deşi stra
lui Fiancisc Kossuth, care a cjis în lebrarea sfintei liturgii, pontificând P. S. S.
ţinut P. S. S. Episcopul Ioan Meţianu dela dele erau pline, de gemeau de public pri
şedinţa de alaităerî, că partida in Episcopul Nicolae Popea dela Caransebeş,
dependenţei nu vie să oprâscă ma încungiurat de preacuvioşiile lor d-nii ar- Arad, care a schiţat biografia metropolitu- vitor, precum şi tote ferestrile caselor p&
lui Miron, scoţendu-i la ivâlă faptele mai ambele părţi ale stradelor.
şina statului, dâr „pretinde, ca un chimandriţl şi vicari: din Sibiiu Dr. Ila-
marcante şi meritele pentru biserică, şi ter
alt maşiuist să dirigeze maşina rion Puşcariu, din Arad Augustin Hamsea, In cimiteriu, abia jumătate din public
minând cu o inspirată rugăciune pentru
Apponyi îşi va fi gândit: Dă-te jos, din Caransebeş Filaret Musta şi din Ora a încăput, celălalt a fost oprit de poliţiă.
odihna sufletului răposatului.
ca se mă urc eu pe acel fotoliu de dea mare Iosif Goldiş, precum şi de mai afară în stradă.
*
prim ministru, căci pe mine mă mulţi domni asesori consistoriali, protopres- Când, după plinirea tuturor formelor
Pe la orele 12 s’a pornit apoi conduc
consideră ai mei de „bărbatul apt“ biterî şi doi diaconi. şi ritualelor, cioclii au ridicat sicriul să-l
pentru împrejurările critice de fată. La drepta scaunului metropolitan tul. El sta din următorele părţi: depue în mormântul cu capac de petră
Numai cât aceste împrejurări pot fi sta în biserică P. S. S. Episcopul Me{ian In frunte un teolog îmbrăcat în ne anume zidit, — rudeniile, d-na Maria
tdrte capriţiăee şi se păte împlini şi cu I. P. S. Sa Ghenadie, fostul Metropolit gru, ducând o cruce de lemn negră şi cu Cosma, Lucia Cosma şi d-na Fâşie au
aici (jicala, că nu-i pentru cine se primat al României, venit anume pentru văl negru pe ea; după el elevii seminariu- mai sărutat pentru cea din urmă dată me
pregătesee, ci pentru cel ce nime- acest incident la Sibiiu. lui arcbidiecesan, câte 4 alăturea; poporul talul rece al sicriului scumpului lor unchift.
resce. In mijlocul bisericei era sicriul des (vre-o 30 de şire de câte 4); corpul învă- şi binefăcător.
*
încurcătura a întrat în adevăr chis al răposatului, putând fi văclut bine ţătoresc sosit la înmormântare (vre-o 30
într’un Btadiu nou, care nimiceace prin vălul alb ce-i coperea faţa. Sta ca şi şire); corpul preoţesc venit să participe După înmormântare, la orele 3'/ , s’a
2
tăte speranţele într’o soluţiune li cum ar durmi numai, neschimbat, neurîţît, (tot cam câţi învăţători); la urmă apoi mu- dat o „pornanâ“ în sala cea mare a semina
niştită a cestiunei pactului. ci numai forte slăbit. sica militară; carul cu cele vre-o 42 cu rului archidiecesan. Au luat parte 240 per-
In Austria discusiunea asupra încolo mica biserică plină, îndesuifă. nuni, cari de cari mai frumose şi mai pre- s6ne în frunte cu P. S. S. Episcop!, Vicari,
proiectelor pactului, care se înce şi corurile ei asemenea. ţiose, după cor un cleric ducend crucea asesori, protopopi etc. etc.
puse sub auspicii favorabile, acuma Poliţia nu lăsa să între decât persone dela mormânt, o cruce frumăsă cu foto Masa a fost ridicată la orele 4y prin
2
stagneză ărăşi; Germanii contribue bisericesc!, membri de ai congresului şi si grafia răposatului şi împodobită cu admi Părintele Episcop Meţianu cu cântarea
