Page 38 - 1898-10
P. 38
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 222 -1898.
44
„Ou drepţii , prin care rogă pe Dumnezeu disolvat. Contelui Thun îi este peste pu gazetele jidano-maghiare nu sunt în stare SOIRILE DILEI.
pentru odihna sufletului celui trecut din tinţă a face să se voteze proiectele paotu- a produce o singură dovadă, un unic fapt
tre noi. lui în decursul anului curent. Aceste măcar punibil la tinerimea nostră. Totul — 9 (21) Oatomvre.
Raport. proiecte au trecut, ce-i drept, prin prima se reduce la calomnie şi perversitate, la Industria de casă bucovineană premiată
cetire şi se desbat în comisiune. Desbate- ura şi patima nebună a acelora, cari — cum la Bucurescî. Cetim în „Patria din Cer
44
41
„Revoluţiile valahe * s’au în rea continuă aprope de cj dile, dâr nu am mai dis, — ar vrâ să stîngă tinerimea năuţi : Este sciut, că în anul 1894 s’a aran-
ece
ceput ârăşi — prin foile ungurescl. De si s’a putut ajunge pănă acuma la punctul, nostră într’o lingură de venin unguresc. giat în Bucurescî o „esposiţiune a coopera
gur, că la vre-un semn dat de sus, aceste care ar îndreptăţi speranţa în reuşită. Nici Aceste aţîţări fanatice dau măsura torilor din ţâră . Damele române din Bu
44
foi au început de odată să se întrâcă întru chiar desbaterea generală nu s’a finit, âr sentimentului ce-i stăpânesce pe stăpâuitori covina au avut fericita ideiă să trimită
născocirea de soiri sensaţionale, vorbind cea specială va dura — cum se crede— o contră stăpâniţilor; ele ne prevestesc gona spre espunere unele lucruri, mai ales din
44
despre nouă „comploturi şi „revoluţiuni lună întrâgă. Din comisiune proiectele vor sistematică, ce se pune la cale în potriva ramul industriei de casă, care ca unica în
urzite de „Valahii din Ardeal. fi trimise erăşî în desbaterea „Reischrath - bravei nostre tinerimi universitare. felul său, după cum seim, a fost şi este
44
44
Aşa vine, între altele, „Egyetârtâs să ului, care încă va dura pănă pe la anul apreciată chiar departe peste marginele
surprindă din nou pe cetitorii săi cu soirea nou. Astfel stând lucrurile, este imposibil, imperiului. Pentru lucrurile espuse au fost
Jeszenszky despre Saşi.
despre „un eveniment nu de tote (filele*, ce ca anul acesta să se voteze pactul pe cale distinse dâmnele române din partea juriu
44
elice că se prepară în comitatul Albei de parlamentară. Unde mai rămâne apoi, că „Deutsches Volksblatt din Yiena pu lui esposiţiei cu medalii de aur, argint şi
44
jos. Acestă foiă adecă, ăin isvor vrednic de elementele oposiţionale din „Reischsrath , blică de curând un articul, în care descopere
n de onore. Cu medalii de aur au fost dis
încredere* (nu cumva din cabinetul lui Je vor lua ârăşi firul obstrucţiunei, dâcă con chipul cum faimosul referent din presidenţia tinse : Asociaţiunea fundatore de şcole din
u
szenszky?) primesce „informaţiunea , că tele Thun nu le va satisface pretensiunile ? ministeriului în cestiuni de naţionalitate, Cernăuţi, (lucruri manuale); d na Casandra
de vre-o săptămână comunele din comitatul Din aceste consideraţiuni judecând, e Dr. Al. Jeszenslcy, s’a pronunţat asupra si- Buberl Bobeşti, (ţăsături naţionale); d-na
Albei de jos sunt cutrierate de nisee agenţii fârte posibil, ca scirea adusă de foia din tuaţiunei Saşilor din Transilvania. Sofia StefanovicI, Cernăuţi, (lucrări ma
secreţi, cari agită poporul, ca la un semn Peşta să se confirme, şi în Austria să-şi ia După-cum relatâză cjiarul german, Je nuale). Cu medalia de argint: dna Elena
dat să se adune în Alba-Iulia pentru a li ârăşi împărăţia §. 14 szenszky a cjis, că guvernul unguresc pre Eus. Popovici, Cernăuţi, (lucrări manuale);
bera cu forţa pe „agitatorul valah Tit Li viu tinde, ca Saşii ardeleni să cultive patriotis d-na Eugenia Lomicovschi, Vama, (lucrări
Albini, care se află acolo în închisore pre mul maghiar şi să fiă Unguri naţionali, cari manuale); d-na Aglaia Manescu, Mihalcea,
ventivă, bănuit cu defraudarea banilor co Gonă în contra tinerimei române. vorbesc nemţesce, cari au respect de (lucrări manuale); gospodina Măriuca Do-
lectaţi pentru monumentul lui Iancu . Fâia limba maghiară, de obiceiurile maghiare şi roş, Horecea, (lucrări manuale). Diploma
44
ungurâscă mai scie să spună, că acesta este Am arătat eri, cum cjiarul kossuthist de legile şi ordonanţele unguresci. Ungurii ds onore: D-na Elena Popovici, Stupea,
un plan vechiii, numai cât pănă acum nu „Egyetârtâs* eşise în public cu faima despre nu se gândesc (?) să suprime sentimentele (lucrări manuale). Diplomele sunt subsem
14
s’a oferit momentul potrivit pentru esecu- pretinsa „trădare şi „complot**, ce le-ar pre germane ale Saşilor, pretind însă, ca sen nate de cătra A. Sa Principele Ferdinand,
tarea lui. Acji însă agitaţiunea e atât de găti tinerimea română academică din pa timentul naţional maghiar să fi înţeles şi ca president de onore, de d 1 D. Butcu-
mare, încât „în ultimele două cUl® 14 a tre- trie şi străinătate. Foia din cestiune pro cruţat din partea Saşilor; nu să gândesc lescu, preşedinte al esposiţiunii, de d-nele
cut şi în comitatul Sibiiului. In părţile voca pe procurori, pe guvern şi pe rec nici să-i persecute, pentru-că ţin la naţiona Eufrosina Lascar Catargi şi Elena C. Cor-
Cutului, Mercurei, Răhăului şi mai ales pe torii universităţilor şi academiilor din Un litatea lor, însă cer dela Saşi să fiă pa nescu, presidente ale juriului ; apoi de
la Orăştiă, e poporul agitat, încât Domne garia, să urmârâscă paşii tinerimei nostre, trioţi maghiari, cari, deşi de origine ger
membrele în juriu, d-nele : Maria D. Bră-
feresce. şi urmărir.du-i să caute a reprima ori-ce mană, trebue să iubâscă patria lor ma
tian, Caterina D. Butculescu şi Adina Olă-
44
Acestea le spune „Egyetârtâs , alte mişcare în sînul ei. ghiară. nescu. Distincţiile enumărate au sosit di-
foi ungurescl spun altele de acestea. Ca piceam eri, că faimele răspândite Guvernul unguresc — continuă Je lele aceste la Cernăuţi.
44
mâne ne vom pomeni erăşî cu „proclama- despre pretinsele pregătiri „în secret ale ti szenszky, — preţuesce mult cultura ger
ţiuni revoluţionare aflate de detectivi tri nerimei nâstre, sunt născocite anume pentru mană, dâr nici Saşii nu trebue să-şi uite, Nenorocire în familia unui conte. Fa
44
mişi din Budapesta. Infamiile petrecute a servi ca substrat la o gonă, ce se inten- că ei nu sunt ameninţaţi de Maghiari, ci milia contelui Wenckheim din Budapesta
astă-ârnâ cu „revoluţiunea valahă** dela ţionâză a-se porni contra ei. Părerea nos- de vecinii lor Români, din care causă i-se a plecat la moşia sa din Kigyos, pentru a
Braşov, se vor repeta spre mai marea glo- tră o vedem confirmată deja prin cele ce pare neesplicabil, că Saşii Transilvaniei serba aniversarea de 56 ani dela nascerea
riă a secţiunei pentru naţionalităţi din mi- le publică alt cHar şovinist, „Bud. Erlpfi, consideră pe Unguri, ca duşmani ai lor, âr contelui Frid. Wenckheim, capul familiei.
nisteriul unguresc! îu numărul său dela 20 Octomvre n. pe Româaî, ca prietini. Guvernul unguresc Iutr’aceea însă, când toţi membrii familiei
Din Oradea-mare i-se scrie aces‘ei foi, scie să preţuâscă pe tot Sasul, care adoptă erau adunaţi la Kigyos, fiiul mai tînăr al
Situaţia politică. că tinerii români dela academia de drept, idei a de stat maghiar. contelui, cu numele Iosif, s’a împuşcat cu
atrag tot mai mult atenţiunea asupra lor
Faţă cu aceste scrintiiurl de idei „pa- revolverul în pept. El este greu rănit, dâr
44
(Concentrarea oposiţiei maghiare — Pactul — — „în sens nefavorabil . A treia parte din trioticesci" ale faimosului romano-fag Je- n’a murit, e numai de 21 de ani şi nu se
Disolvurea „Reiclisratli“-lui.) ascultătorii acelei academii sunt Români, szensky, cjiarul german se provocă la fapte, scie positiv, dâcă s’a împuşcat numai din
44
„Piară guvernul Banffy/“ Cu lozinca „cari numai românesce vorbesc , şi numai cari dovedesc ca lumina sorelui, cum Saşii întâmplare, ori că a voit să se sinucidă.
44
acesta a întrat oposiţia maghiară în luptă foi „valahe cetesc. Cei mai în vârstă în sunt persecutaţi aprope în aceeaşi măsură, Destul, că dilele de bucuriă s’au prefăcut
contra guvernulni, şi j lupta a şi purtat’o cu vaţă pe cei mai tineri, „să nu cuteze a ca şi celelalte naţionalităţi din Transilva de-odată în cjile de mare întristare pentru
44
bre care succes moral în cele din urmă şedâ într’o bancă cu Maghiarii , âr la o nia şi Ungaria, şi cum Românii şi Saşii în familia contelui.
şedinţe ale dietei. Atitudinea mai mult de sâră de cunoscinţă, unul dintre tinerii ro majoritate, necumpănitâre pe pământul Ar
cât şovăitore a ministrului-preşedinte un mâni a ţinut un discurs „care a provocat pe dealului sunt despreţuiţi şi nedreptăţiţi de-o Fotografare cu forţa. Vice-căpitanul
44
guresc în cestiunea pactului, nisuinţele lui procurorul şi guvernul maghiar . In urma infimă minoritate maghiară protegiată de oraşului Budapeşta, Garlathy, şeful secţiu
de a-şi susţine cu ori-ce preţ puterea de acelui discurs, directorul Dr. Bozolcy Ala- puterea statului. nei politice a poliţiei, a citat alaltăerl pe
pandur al ţării şi apucăturile lui de a co isiu a ţinut tinerimii, alaltă eri, o vorbire Este curios, că ori de câte-orî Ungu la 11 âre a. m. la sine pe universitarul
44
coloşi lucrurile prin mistificări şi amăgiri, „forte energică , în care şi a esprimat re rii vorbesc despre Saşi, tot-dâuna îi ame Max Schwarz, împărtăşindu-i, că el, Gar
44
a iritat atât de mult rândurile oposiţiei, probarea şi a provocat pe academicii ro ninţă pe aceştia cu „vecinii lor Români, lathy, are ordin dela căpitanul oraşului
încât acâsta i-a jurat cel mai necruţător mâni „sâ nu politiseze şi să nu comită fapte, cari i-ar periclita mult mai tare în esis- să-l fotografeze şi, ca pe un agitator socia
răsboiQ. parlamentar. Lupta a început’o, cari lovesc în codul penal, căci de vor fi pe tenţa lor, decât Maghiarii. Tactica acâsta list cunoscut in totă ţâra, să-l escorteze în
cum seim, deputaţii din fracţiunea ugro- depsiţi pentru aşa ceva, vor fi espulsaţl dela perfidă şi stângace se deochie ea pe sine, comuna sa natală Neusohl. Universitarul
nistă, lor li-s’au alăturat kossuthiştii, âr tote universităţile din ţâră*. Directorul nu şi numai de curând noi am fost îu posiţie Schwarz a protestat, dâr înzadar. Un de
acum în urmă apponyiştii. sufere, ca între tineri să se ivâscă grupări de-a dovedi în colonele diarului nostru, că tectiv şi doi poliţişti au luat cu puterea
Partida apponyistă, care se numesce politice. acâsta tactică a pressei maghiare şi a băr pe universitarul Schwarz, l’au pus înaintea
şi „naţională , a avut alaltăerl o confe- Dâr — continuă „Bud. Hrlp. —şi as baţilor, cari o inspiră, se reduce pur şi aparatului şi l’au fotografat, dâr abia a
44
14
renţă, care s’a ocupat esclusiv cu cestiunea cultătorii români ai universităţii din Cluşiu simplu la temerea constantă de-o recule patra-oră li-a succes a-1 potrivi bine, ca
obstrucţiunei. Conferenţa acesta a decis, că nu rămân îndărătul celor din Budapeşta şi gere spre o nouă şi mai priinciosă luptă a copia să sâmăne cu originalul. Schwarz,
nu va primi nici un fel de ordine de cţi a Oradea mare. In conventiculele lor se în poporaţiunei asuprite rcmânesci şi săsesc! deocam-dată, a fost lăsat liber.
camerei, înainte de ce guvernul nu se va fi trec unii pe alţii în vorbiri contra Maghia din Transilvania.
Furt. Din Segbedin se telegrafâză
pronunţat clar şi limpede asupra cestiunei rilor. Purtarea lor a produs sensaţie ne
despre un cas de furt forte îndrăsneţ. In
pactului. plăcută în Cluşiul întreg, şi ascultătorii
împăratul Wilhelm în Constun- 20 1. c. diminâţa, când a sosit acolo trenul
In aceeaşi rji a ţinut conferenţă şi (maghiari) dela universitate au pornit miş
tinopol. In 18 Oct. n. la 7 âre sâra s’a de marfă dela Peşta, cu ocasiunea descăr-
fracţiunea lui Kossuth, care a decis de care, „de a pune capăt purtării scanda-
dat un prând de gală la Yildis-chiosc în cărei vagânelor s’a constatat, că un vagon,
asemenea să ia posiţie energică nu numai lose a colegilor lor români. De altmin-
44
onorea părechii imperiale germane. Afară care a fost acăţat la Czeglâd, era cu totul
în contra indemnităţii, ci şi în contra pu- trele, încheiă cjiarul şovinist, treburile stu
de suverani, a luat parte întreg personalul jăfuit. Ce a fost mai bun în vagon, a fost
nerei ei la ordinea dilei. Amândouă con- denţilor români din Cluşiă au atras şi aten
suitei împăratului, toţi miniştri şi dignitarii furat, âr ce era mai rău, a fost nimicit.
ferenţele — după cum declară însu şi gu ţiunea baronului Banffy, care a rugat pe
înalţi ai statului şi curţii, toţi membrii am Din cercetare s’a constatat, că vagonul a
44
vernamentalul „Peşti Naplo — au luat ministrul de culte, ca în contra acestor lu
basadei şi consulatului german, precum şi fost jăfuit pe linia ferată dintre Czeglâd
decisiunea de a participa la organisarea obs cruri se ia mesurî in cercul său de in
Germanii din serviciul statului, cari se află şi Seghedin. Hoţii sunt necunoscuţi. Pa
trucţiunei. fluenţă.
în Constantinopol. Prâncjul s’a dat la trei guba e mare.
Hotărîrile acestea sunt, indiscutabil, Am înţeles! „Directorul dela Oradea-
44
mese. Sultanul se presentâ în uniformă de
•de mare însemnătate cu privire la situa- mare ameninţă pe tinerii români academici Vendare de ape minerale în România.
general, pe piept cu ordinul vulturului-
ţiunea guvernului şi, peste tot, în ceea-ce de acolo cu espulsarea dela tote universi Ministrul reg. ung. de comercifi, pe basa
negru. El ocupa loc în fruntea mesei, de-
privesce sârtea pactului austro-ungar. Lu tăţile din ţâră, dâcă vor mai cuteza „să informaţiunilor primite dela ministrul co
adrâpta sa împărătâsa, de a strângă sa îm
crurile stau acum de-a ’ndosele; obstruc- facă politică" — âr după glăvâţina lui mun de esterne, a împărtăşit biroului ca
păratul Wilhelm în uniforma primului re
ţiunea din „Reichsrath" s’a strămutat în politică este şi aceea, când noi „cutezăm" merei comerc. şi de indust. din loc, că ce
giment de gardă de infanteriă, cu ordinul
dieta din Peşta, şi deja se aud voci seriose a ceti, a vorbi, a scrie şi a cânta românesce. rerile pentru a dobândi concesiunea de a
Imthyas. Sultanul conversa forte viu cu pă-
de dincolo, cari someză pe Banffy, că dâcă Er tinerii români dela universitatea din vinde ape minerale din străinătate în Ro
rechia imperială germană. Toasta nu s’au
vrâ să se fericâscă cu politica lui, să frângă Cluşiu sunt luaţi la ochi chiar de Banffy, mânia, sunt a se adresa ministeriului de
ţinut. După prânej Majestăţile Lor asistară
44
capul obstrucţiunei maghiare. care le recomandă „purtarea scandalosă interne român, ea astfel cererile se potă fi
la focul de artificii şi la iluminarea între
Intr’aceea din Viena primesce o făie în atenţiunea lui Wlassics, provocându-1 —■ luate în considerare de amintitul ministeriu
gului chioşc. Pe faţada principală a chioş
din Peşta scirea, că în cercurile normative după spusele foiei ungurescl — a lua mă şi ca să potă fi provădute c’un atestat din
cului se afla inscripţia: „Trăâscă împăratul
din capitala austriacă se dă tot mai mult suri contra lor. partea unui chemic român competent. Pro
Wilhelm!“
•espresiune părerii, că „Beichsrath^-al va fi Tote acestea se fac Jşi se spun, când __________ be de ape minerale nu mai sunt de lipsă.
