Page 39 - 1898-10
P. 39
Nr. 222—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.
Antoprofagii. piarele englese anunţă, nu-i este permis a se apropia de crdavru, Mănăstirea e situată la polele munte jător de bere. Cu unspredece ani el întră
că un grup de antropofagi a atacat un mic care nici nu va fi sancţionat. Probabil, că lui Gebel-Monca, pe care biblia ’l numesce ca ucenic la un funar. Nu-i plăcea însă
vas german lângă insulele Salomon (Poli- cadavrul va fi ars. Sinai, muntele unde Moise a primit tablele nicl-decum aoâstă meseriă, el voia să mârgă
nesia) şi au mâncat patru marinari, asvîr- legei. Ducele de Brabant fir primit în su în lumea mare şi întrâ în serviciul unei
lind restul echipagiului în apă. piarele cer, netul clopotelor şi detunetul artileriei, de corăbii.
Aflu Iţă mită publică.
ca să se facă o coaliţiune între poporele cătră religioşii, cari ’l aşteptau în porta Din viaţa sa de marinar, plină de
civilisate, spre a se face sigură navigaţia Pentru multele gratulaţiunî şi cea mare a curţii. Părintele Antonius ceti aventuri, se istorisesc următârele frumâse
în Oceania. Incrucişătorul german „Ealke espresiunî de simpatiă, ce le-am un discurs, în franţuzesce,. în care, pe episode.
u
are ordinul de a incendia satele din insu primit din apropiere şi din depăr lângă fericirea, ce călugării simţeau de a Pe când Ruyter era încă pilot (câr-
lele Salomon. tare din incidentul alegerei mele de primi în singurătatea lor un principe evla maciu) se oferi odată unui proprietar de
primar, vin a mulţămi tuturor cor vios şi luminat, îşi exprima speranţa de a vase comerciale olandez, de a-i duce o co-
Liferare. Camera corn. şi de industria
dial pe calea acesta. vedâ, într’un viitor apropiat, diferite co rabiă bogat încărcată cu marfă la Berberi
din loc, face cunoscut celor interesaţi, că muniuni creştine reunite de unitatea cre
ministeriul comun de răsboih a publicat B r a ş o v , 21 Octomvre 1898. (în Africa de nord), ceea-ce pe atunci pă
dinţei. Prinţul mulţumi recomandându-se şi rea aprope imposibil, deore-ce litoralul de
cencurs pe cale de oferte pentru liferarea
Francisc Hiemesch. recomandând rugăciunilor bunilor părinţi acolo bâjbâia de piraţi arabi. Cu noroc şi
a 14,000 ţole de ârnă, 16,600 ţ61e de vară
întrâga familie regală din Belgia. cu dibăcie el isbuti însă, ajunse în portul
şi 60C0 ţole pentru cai, necesare armatei
Apoi visitâ cu damânuntul mănăsti Saleh şi primi dela judele oraşului, cadiul,
austro-ungare. Terminul concursului este Wilhelm II la Palestina. rea şi în special biserica, zidită în 527 de
17 Noemvre n. c. Amănunte se pot căpăta permisiunea, să-’şl espună preţiosele sale
căţră împăratul Iustinian şi împărătâsa Teo stofe. Negoţul mergea strălucit. Intr’o cji
în biroul sus numitei camere. Seim, că împăratul Germaniei a so dora, în locul unde legenda biblică spune,
sit alaltăerl la Oonstantinopol, de unde îşi veni cadiul în personă şi oferi peDtru o
2 Pentru orăşeni, funcţionari, etc. cari au va continua drumul spre Palestina. Wil că Dunmecjeu s’ar fi arătat lui Moise. bucată de postav un preţ mai jos decât
•ocupaţiunl sedentare sunt prafurile Seidlitz Principele trebui să se desculţe pentru a era valorea lui. Ruyter declară, că nu pdte
helm II nu e cel dintâiii împărat, care face
ale lui Moli cel mai bun remediu prin efec putâ pătrunde în altar; dâr, ca compensa- lăsa nimic din preţ, pe care l’a fixat în
tul lor la regularea mistuirei. O cutie 1 fl. acest peregrinaj; nenumăraţi principi înain ţiune, ’i-se oferi să sărute moştele sfintei
se pdte căpăta dilnic prin poşte de cătră far tea sa au călătorit spre sfântul mormânt, suşi stăpânul său, că nu adauge nimic la
Ecateriua.
macistul A. Moli lifeiantul curţii din Yiena. din vremea când împărătâsa Elena, mama preţ şi că nu pote şi nu voesoe să se toc-
■Tuchlauben 9. In farmaciile din provinciă să să Piua următore, principele se urca pe mâscă. Când Turcul începu să ameninţe,
lui Constantin, primul împărat creştin, merse
cără preparatul lui Moli provăjut cu marcă şi muntele Sinai. Acolo pe munte e o capelă, Ruyter îi oferi, ca cadou bucata, de postav.
«subscriere. la ludea. unde unul dintre călugării, cari întovără
In timpul cruciatelor, invasia armată: „A ţi-o cinsti ’ml este permis, acâsta o pot
şeau pe călători, oficia slujba. Ni-s’a afir justifica înaintea stăpânului meu, dâr a
ducii şi conţii, regii Franciei şi ai Engli-
Un cas de coleră în Viena. terei, împăraţii Germaniei — Godefrid de mat — cfice doctorul Staquez — că în ’ţi-o lăsa mai eftin nu merge“.
orl-ce anutimp, şi pe orl-ce vreme, un că „Scii tu ore, că am dreptul să te se-
Bouillon, Ludovic VII, Frideric Barbarossa,
ErI am comunicat pe scurt marea lugăr trebue să se urce la capelă în fiă- cuestrez cu corabia ta şi cu marfa ta
Richard Inimă-de leu, Filip-August, Ludo
spaimă, ce a produs în Yiena ivirea unui care (fi, pentru a celebra serviciul divin.
vic IX — toţi aceştia voiau să smulgă din cu tot?“
cas de deces de coloră. Soirea a adus’o ReîntorşI la mănăstire, călătorii pri „O sciu; dâr şi aceea o sciu, că
mai întâia „Deutsches Volksblatt“. Mulţi mânile păgânului acel colţişor de pământ, miră medalii comemorative în plumb şi atunci nimeni nu s’ar mai încrede cuvinte
unde evangeliştii spun, că a suferit şi a
credeau la început, că va fi numai vre-o diploma de peregrin, înscrisă cu o mare ima lor tale“.
murit Isus, cetatea sacră, unde marele îm
născocire sensaţională, dâr scirea a fost gină, representând pe sfânta Ecaterina. Cadiul reînoi pretensiunea sa nedrâptă,
părat Frideric II a intrat, ca rege paclnic.
confirmată în sera aceleeaşl (file prin un şi când văcju, că Ruyter rămâne neîndu
•Comunicat al lui „Wiener Abendpost“, care Şi când efemerul regat al Ierusalimu plecat, îl ameninţa, că-i va tăia capul.
este organul oficios al spitalului, unde s’a lui s’a stins, toţi suveranii creştinătăţii, „Fă-o“, (fise Ruyter, „dâr postavul
timp de secole întregi, şi-au disputat titlu
întâmplat decesul. Comunicatul este urmă N o u a b o n a m e n t nu’l capeţi, decât în cinste, sâu pentru pre
torul : deşert de rege al Ierusalimului, titlu pur ţul întreg. De m’aşl afla pe corabia mea,
„Servitorul institutului patologic al tat şi astădl încă. de monarchul Francisc la u
Iosif. atunci nu ţi-aşl permite să vorbescl astfel .
•spitalului comun din Viena, cu numele Gazeta Transilvaniei Toţi tremurau temendu-se pentru viaţa
In 1798, în timpul espediţiei din
Franciso Barisch, care era însărcinat cu curagiosului olandez. Atunci Cadiul, crăş-
nutrirea animalelor şi cu curăţirea labora Egipt, Napoleon Bonaparte visitâză fân Cu 1 Octomvre st. v. 1898 nind din dinţi, se adresa cătră cei din
torului pentru studiarea colerei din punct tâna lui Moise, în apropiere de muntele s’a deschis nou abonament, la care
Sinai; şi ajunge pănă la anticul Sion, unde suita sa, şi le (fise: „Priviţi la acest câne
de vedere bacteorologic, Sâmbătă în 15 invităm pe toţi amicii şi sprijini de creştin şi vă ruşinaţi! De ’mi-ar sluji
Octomvre s’a bolnăvit în simptome de aprin se încoronâză ca „împărat al întregului torii fdiei nâstre. numui unul singur din voi aşa de credin
u
dere de plămâni. A fost dus la prima cli Orient . cios şi cinstit, cum slujesce acest ghiaur
nică medicală, şi aci, în vederea ocupa- In 1859, marele duce Constantin al Preţul abonamentului: stăpânului său !“ pişe şi plăti întreg pre
ţinuei sale, a fost separat de ceilalţi bol Rusiei, fratele Ţarului Alexandru II, şi ma Pentru Austro-Ungaria: ţul cerut.
rea ducesă Alexandra-Iosefowna fac acea
navi, dându-i-se odaiă separată. pe •\o.xl a,aa. .............................. 12 £L *
călătoriă admirabilă, a cărei descriere o
„Din consideraţiunl de precauţiune, pe şese 1-u.aa.i ........................................ S fl.
găsim în jurnalul ilustrului savant Ti- Odată mica corabiă a lui Ruyter a
•scuipatul lui a fost supus nu numai unei pe trei 1-u.nî ............................................ 3 fi.
schendorf. fost oprită, la reîntbrcerea în India ostică,
ceroetârl microscopice, ci a fost esam nat Pentru România şi străinătate:
In 1862, prinţul de Galles se întorce de-o corabiă de piraţi franeesl. Nici nu se
şi din punct de vedere bacteorologic. Pe pe ua a,n .................... 40 frarrcî putea gândi Ruyter de a-se opune, ci lăsa
■calea acesta s’a constatat, că în scuipatul din Ierusalim, tatuat pe braţe, un obiceifi, pe şese 1-u.n.î................................ 20 ,,
care s’a aplicat în tote timpurile tuturor să fiă prins şi dus pe bordul corăbiei ini
bolnavului se află nisce microorganisme iden pe trei 1-u.m.i .................... IO „
peregrinilor benevoli, nesocotindu-se anate mice, ca să trateze pentru preţul de răs
tice cu baccilii colerei, şi acestea au causat Abonarea se pote face mai uşor
mele celor dintâiii papi. cumpărare sâu tribut, dâr deşi Francesul
înbolnăvirea de coleră. prin mandate poştale. se purta cu multă politeţă, el pretindea
In fine anul următor, Leopold II,
„Imediat s’au luat măsurile necesare Administraţiunea întregul vas cu totă marfa din el, precum
care pe atunci nu era, decât duce de Bra-
-de precauţiupe, şi prin întrevenirea autori „Galetei Transilvaniei *, şi ca olandesii să se dea prinşi. Terminând
1
tăţilor competente, s’au întreprins paşii de bant, sosesce la Palestina, în urma unui căpitanul îl întrebă, dâcă îi permite a-i
voiaj prin Egipt, voiaj descris de medicul
lipsă spre a face imposibilă lăţirea bolei. oferi un pahar de vin.
ducelui, doctorul Staquez.
Francisc Barisch a murit în 18 Octomvre. „Dâcă sunt prisonierul tău, dă-’mf
Două femei, ce serveau ca îngrijitore în Episodul merită să fiâ relevat cu Sj b t e v a t u r ă. apă; dâcă însă sunt, ca căpitan liber, os-
jurul lui, au fost supuse unei rigurose cer acestă ocasie.
,,Ţintea Viteazul", tradiţiunl, le pele tău, atunci mă rog de vin“, răspunse
cetări medicale şi s’a constatat, că sunt In diua de 4 Februarie 1863 ducele iute Ruyter.
gende şi schiţe istorice, de Ioan Pop-Bete-
deplin sănăt6se. Cu tote acestea pentru un de Brabant sosi la Suez, acea jumătate- O astfel de presenţâ de spirit impuse
ganul. Acesta, pe cât seim, e cea mai com
timp anumit au_ fost separate de ceilalţi insulă de sub suzeranitatea călugărilor din
pletă scriere despre eroul Pintea. In ea cavalerescului Frances. „Iu cabina mea nu
omeni şi prin desinfectare s’au luat măsuri, mănăstirea Sinai, cari au obţinut dela
se cuprind forte interesante tradiţiunl şi se bea decât vin“ dise el, şi îi îmbiâ lui
ca să nu li se întâmple nimic. In caşul în Portă exemţiunea orl-cărui imposit şi di Ruyter c’un păhar de vin libertatea sa şi
istorisiri din tote părţile, pe unde a um
tâmplat cu Barisch de altmintrelea cer ferite alte privilegd. Aceste concesiuni sunt
blat Pintea. Se află de vândare la tipo- a corăbiei sale.
cetarea este in curgere. Măsurile de pre considerate drept acelea, pe cari „Moha-
grafia „A. Mureşianu“ în Braşov şi la au
cauţiune luate de medici şi de celelalte met“ li le a dat, când a visitat mănăstirea.
torul în Reteag (Retteg). Preţul 20 cr. (cu
organe competente, sunt o garanţiă, că nu Episcopul, care locuesce în Gair, po posta 23 cr.). U L T I M E S O I R I .
■esislâ motive de îngrijire . sedă o copie a documentului original, con
u
Londra, 20 Octomvre. Ministrul
Acestea le spune comunicatul oficios servat, se cfi°e, la Oonstantinopol, şi în jo Minunate sunt pentru popor scrierile engles de finanţe a ţinut er! o vor
al lui „Wiener Abendpost“. Despre ser sul căruia fondatorul islamismului, nesci- fericitului Ioan Creangă, cari conţin cele bire lorte înflăcărată în contra Fran
vitorul Barisch se mai cfice, că el era om ind să scrie, a pus degetul muiat în cer- mai drăgălaşe poveşti, istorisiri, poesii etc. ciei, înNoithsield (Northumberland).
căsătorit, îu etate de 80 de ani, şi că de nâlă. Acestă copie fu comunicată ducelui N’ar trebui să lipsâscă aceste scrieri nici Vorbind despre afacerea-Faşoda, mi-
mult timp stetea în serviciul spitalului, de Brabant. dintr’un sat, în care esistă cetitori români, nisttul Ţise, că atitudinea Franciei
fiind aplicat în laborator! ul, unde se făceau „N’aş vre să supăr pe bunii călugări, căci ele procură cetitorului nu numai forte
tinde la un conflict cu Anglia. Gu
uncercărl pentru prepararea „sm<m -ului cari ni-au făcut o primire aşa de cordială, plăcute momente de petrecere, der îi dau vernul engles nu doresce acesta,
u
pentru coleră. De repeţite-orl el a fost amintind aci, că nici o relaţiune istorică şi forte preţiose poveţe şi învăţături. Tote înse Anglia doresce, ca se fiă tra
făcut atent, ca să se păzâsoă şi nici aă nu nu menţionâză acestă visită a lui Moha- scrierile la-olaltă costă numai 1 fl. trimise tată echitabil. Dâcă înse se va în
păşâscă în laboratoriu, fără a-se desinfecta met la mănăstirea Sinai* — observă doc francat şi se pot căpăta la tipografia „A. tâmpla contrarul, Anglia va sci se
în deajuns. El însă nu prea ţinea sâmă de torul Staquez. Mureşianu în Braşov. ia positie hotărîtă. Ar fi o mare ne
w
admoniările medicilor, şi se cfice, că aoesta Visita ducelui de Brabant avu loc în
norocire, cjise ministrul, dâcă după
a şi fost causa nenorocirei sale. efiua de 7 Februarie 1863. Prinoipele că
V a r i e t a t e . mai mult de 80 de ani de pace,
încă în prima (fi, după ce a fost dus lătorea într’o trăsură de deşert a lui Is-
s’ar turbura raporturile amicale şi
la clinică, s’au observat semnele înveninărei mail-paşa, vice-regele Egiptului, şi la fiă- Din viaţa admiratului de Ituy-
ADglia ar fi silită la un resboiu.
sâugelui. Corpul ’i s’a umplut cu bube care staţie găsea corturi spaţiose constru ter. Mihail Adrianszon de Ruyter, renumi
negre, a căpătat şi friguri, er după sufe- ite anume, dintr’o pânză grosă pe din tul admirai olandez, odinioră spaima flotei
îinţă de trei dile, când a răposat, cada- afară şi de un damasc magnific pe dină de răsboifi englezesc!, s’a născut în 24 Mar Proprietar: 15r. Aurel Mureşianu.
•vrul lui era negru, ca tăciunele. Nimănui untru. tie 1607 la Vlissingen, ca fiiu al unui vâu- Redactor responsabil: SfiregoriM Maior.
