Page 43 - 1898-10

Nr. 223—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

Peste 300 de caşuri nu plătesc! mai fiă-care, Fă formeze un fond pentru plata Krankenhaus“), constatându-se la el simp- făcut un proiect de cătră Consistorul me
mult taxe! învăţătorului ori a preotului, ca cu tim­ tome de ciumă (nu de coleră, cum s’a clis tropolitan deja în 1897 şi fu presentat în
Dec! nimenea nu pote primi pul fii! or! nepoţii noştri să ajungă greşit în notiţa din numărul nostru de formă de petiţiune Majestăţii Sale monar-
numai atâta cât a plătit, ci cu mult a avâ de unde plăti pe învăţătorul, Sâmbătă). Caşul acesta de ciumă, anunţat chului. Propunerea numiţilor deputaţi cere,
mai mult. Cu cât a murit mai cu- fără a mai face repartiţiă pe popor, deja într’o telegramă în „Gazeta* de Vi­ ca acest proiect să fiă propus de guvern
rend dela intrare în sinul Reuniunii, care se scdte cu atâta năcaz, or! cel neri, se asigură, că se trage dela ocupa- spre primire, er pentru caşul, că isvdrele
cu atât capătă relativ mai mult, după puţin cu mult mai mică repartiţiă? ţiunea numitului servitor în laboratoriu, fondului religionar gr. or. din Bucovina
cât a plătit; der acest „mai mult“, Afară de celelalte multe folose, unde se prăsesc baccilii pentru esperimen- nu dispun deoamdată de suma necesară de
cred, că nimenea nu şi-l doresce, ci etă şi aci un mare folos al acestui tele scientifice ale medicilor, şi unde în ca­ 118,780 fl., să se acopere, eventual să se
fiă-care ar vră se ajungă se plătescă soiu de Reuniuni. şul de faţă s’au prăsit şi baccill de pestă anticipeze din visteria statului.
pentru cât mai mulţ! alţi tovarăşi! Cetind orî-cine statutele lor, va (ciumă). Asistentul consilierului Nothnagel, Potop în Fiume. Miercuri un mare po­
La 300—400 do membri, caşu­ vedd numai decât şi mai lămurit, Dr. Miiller, a căutat pe servitorul răposat top de apă s’a răvărsat asupra oraşului
rile de mdrte sunt c&m 6—8 pe an, de cum eu aci în câte-va şire îi şi cunoscând el bine boia ciumei, pe care Fiume. Potopul a fost causat de o ruptură
dec! nu are să se sparie nimenea, pot arăta, ce uşor de înfiinţat şi de a observat’o în India, unde a mers anume de nori, care a durat ore întregi. In urma
că doră vin prea des plăţile cele susţinut şi ce folositdre sunt „Reu­ s’o studieze, a constatat la servitorul Ba ploii, rîul Recina a esundat pe-o mare parte
mic! de câte 30 cr. pentru ortacul niunile de înmormântare*. Eu mă risch simptomele ei, despre cari s’au asi­ a oraşului, făcând grozave pustiiri. Neno­
mort. mir, că deşi s’a scris multişor des­ gurat şi prin cercetarea eu microscopul a rocirea a mărit’o vântul grozav, numit si-
In chipul acesta funcţionând pre ele prin foi, aşa de puţine scuipatului bolnavului. Barisch a fost iso rocco, care sbiciuia valurile mării spre che­
Reuniunea, îşi creeză un fond, care avem încă! lat de ceilalţi bolnavi în spital şi s’au luat iul Maria Teresia. Valurile mării au rupt
cresce într’una şi frumos. In câţî-va In săptămâna viitore voiu spune măsurile cele mai stricte, pentru-ca nu acest cheiu, aşa, că oraşul era ameninţat
an! se pdte urca la mii de florin!. istoria întemeiării la Orăştiă a Reu­ cum-va infecţiunea se se lăţâscă. Două fe­ din două părţi. Pe la 11 ore a. m. o parte
După ce a ajuns la o anumită sumă niunii, spre a fi de învăţătură şi în­ mei, cari au îngrijit pe servitorul răposat, însămnată a oraşului era sub apă. Potopul
frumdsă, în statute se pdte prescrie dreptarea celor ce ar dori şi ei au fost asemenea puse sub observare me­ a nimicit fabrica de tutun a statului, fă­
spre ce scop să se întrebuinţeze o să facă. dicală. Amândouă însă, îmbolnăvindu-se, când pagubă de 1 milion fl. Mari pagube
parte a venitelor fondului, d. e. pen­ deşi numai uşor, au fost duse şi ele într’o
au suferit de asemenea şi alte fabrice. Pri­
tru înfrumseţarea bisericii, pentru chiliă de isolare a spitalului „Franz Iosef“. mejdia era îngrozitore de alungul rîului
dăruirea copiilor sera cl cu cărţi de SC1RILE BILEI. Nu puţin s’a îngrijit lumea însă, când a
; î Fiumara. De pe muntele Calcva năvălia
şcdlă, — cum vor chibzul întemee- audit, că şi medicul Dr. Miiller, care a
— 10 (22) 03tomvre. apa în valuri uriaşe, cari duceau cu ele
torii şi susţinătorii Reuniunii. tractat pe servitorul mort, a fost dus în tot felul de obiecte. Se <fice, că pagubele
Der s’ar pute Z>ce: 30 cr. sunt întrunirea consistoriului metropolitan spitalul de isolare amintit. Se cjice, că pricinuite de acest potop, trec peste 2 mi-
în Sibiiu Ni-se scrie din Sibiiu: Mâne,
ban! mulţ! pentru omul sărac şi, acâsta s’a întâmplat numai pentru a pre- lione fl. Afară de acâsta o femeiă şi doi
Sâmbătă, în 10 (22) Octomvre Consistoriul
decă nu ’i am îndată când mdre or­ întimpina vre-un pericul. Medicii din con­ copii s’au înecat.
tacul, ce se întâmplă? metropolitan se va întruni aicî pentru a siliul sanitar însă liniştesc poporaţiunea,
Stă ce: Reuniunea e pusă pe lua disposiţiunile de lipsă, ca să se con- asigurându-o, că s’au luat cele mai estinse Avis. Im! iau voie a aduce la cunos-
voce congresul naţional bisericesc electoral. cinţa publică a Domnilor învăţători, că a
temelii creştinesc!; nu eştî dator se măsuri de precauţiune, Jca să se împiedece
In înţelesul statutului organic al bisericei apărut de sub tipar o ediţiune nouă din : „Is­
dai numai decât cei 30 cr., • pe car! lăţirea infecţiunei.
române gr. or. din Ungaria şi Transilvania, toria patriei şi elemente din Istoria universală
pdte nu-i ai, ci ai douâ săptămâni ră­
u
gaz după mdrtea oi tacului. Decă nici congresul electoral, care va ave adecă să Parastas solemn. Mâne, Duminecă în pentru şcolele poporale , lucrată de subscri­
peste 2 săptămâni nu i-ai ave, te alegă pe noul arohiepiscop şi metropolit, 11 (23) Octomvre la 9 ore a. m., se va să­ sul. Ediţiunea acâsta a apărut în editura
mai aşteptă alte două săptămâni, trebue să se întrunâscă trei luni după mor- vârşi în Capela parochiei române din Bra- librăriei Heinrich Zeidner din loc cu pre­
tea metropolitului. Consistoriul metropo­ şov-cetate un parastas solemn întru pome­ ţul de 25 cr. broş. Tot la librăria H. Zeid­
der plătesc! o camătă de întârziere
litan are să concheme congresul electoral nirea decedatului Archiepiscop şi Metropo­ ner se află în comisiune şi „ Gramatica lim-
de 4 cr. Dică nici după patru săp­
u
tămâni nu plătesc!, comitetul te pdte şi să facă cunoscută Majestăţii Sale diua lit gr. or. Miron Romanul. lei romândscl cursul II, lucrată tot de sub­
conchemârii. Congresul electoral se com­ scrisul, cu preţul de 30 cr. Pentru ori­
şterge dintre membri. De-i veni însă
orî-cât de târcjiu cu dovec]!, că n’ai pune din 120 membri, şi adecă: din 90 Limba maternă în armată. Miercuri s’a care dintre aceste cărţi, cei-ce cemandă
membri, cari formâză şi alcătuesc de ordinar ţinut într’un suburbiu din Praga adunarea mai multe esemplare primesc un rabat co-
putut plăti din pricina sărăciei, or!
a cutărui năcaz în casă, adunarea congresul naţional bisericesc, şi din 30 de control a reserviştilor. Trei dintre aceş­ răspundător, după cum s’a şi acordat deja
membri noi aleşi din archidiecesă, pentru tia — un student în medicină, un jurist şi cu sus numita librărie. B r a ş o v , 8 Oc­
geneială mai apropiată, aşa-der ob­ u
ştea membrilor, pdte se te primescă de ca arehi-diecesa în congresul, care va un redactor dela „Narodni Listy — au tomvre 1898. Cu deosebită stimă cole­
nou, avend se plătesc! numai cu ce alege pe noul metropolit, . să aibă aţâţa răspuns la apelul nominal în limba cehă gială: 1. Dariu.
u
ai rămas îndărăt. membri, câţi au celelalte două diecese îm­ „Zde“, âr nu în germană cu „Hier . Lo­ Cununiă. Dumineca viitore, în 18 (30)
Se pdte ore un lucru mai creş­ preună. In congresul electoral, episcopii cotenentul, care conducea adunarea de con­ Octomvre n. la 4 ore d. a., se va serba în
tinesc, mai îngăduitor? numai atunci au vot electoral, decă sunt trol, a provocat încă de trei ori pe amin­ biserica dela Sf. Nicolae din Scheiă cunu­
aleşi ca membri ai congresului. Consis- tiţii reserviştl să răspundă pe nemţesce nia d-lui Rudolf Orghidan, fiiul fostului co­
* torul metropolitan, pe lângă stabilirea „Hier!“. Ei însă au repeţit totdeuna cu merciant român Nic. Orghidan din oraşul
u
u
Ifcă ceva. Noi aicî în Orăştie, terminului Congresului electoral, mai „Zde . In urma acâsta „renitenţl au fost nostru, cu d-şora Tini Popovid, fiica cunos­
jefiind prea lipsiţi de fonduri pen­ trebue să ia măsuri şi pentru complec- duşi şi arestaţi la casarmă; doi dintre ei cutului nostru măestru măsar Vasiliu L.
tru şcdlă şi biserică, nu ne-am gân­ tarea mandatelor devenite vacante în au fost puşi în fiară şi la post. Caşul a Popovicl. — Adresăm sincere felicitări fa­
dit să ne formăm şi un atare fond sînul membrilor congresului, precum şi mă­ produs mare agitaţie în cercurile popora- miliilor şi tinerilor miri h
în legătură cu acâstă Reuniune. Am suri pentru alegerea celor 30 membri noi ţiunei oraşului. Cumpărările de seminţe de trifeiă s’au
Zis totuşi într’un paragraf al statu­ din archidiecesă. Consistoriul metropolitan Salariile preoţesc! în Bucovina. In început. Comercianţi dinăuntru şi din afară
telor: Dela fiă-care mort se reţin va fi presidat de Prea Sânţia Sa episcopul şedinţa dela >8 Octomvre n. a camerei de­ cutreeră ţâra, şi mulţi dintre ei se fo­
5 fi. dm taxa lui, ca ajutor pentru Ioan Mcţianu. putaţilor din Viena, d-nii Dr. Ioan Ţurcan, losesc de lipsa de orientare a producen-
creaiea unui fond, din care cu tim­ Infecţiune prin baccil! de ciumă In Dr. George Popovid şi soţii au înaintat de ţilor (vânzătorii pentru a-le cumpăra dela
pul să se înfrumseţeze sfânta bise­ Viena a produs mare sensaţiă şi spaimă în urgenţă o propunere în cestiunea salariilor aceştia sămînţa de trifoi cu preţuri mai
rică, progadea, cimiterul etc. public soirea despre mortea sorvitorului clerului român gr. or. din Bucovina, care ieftine, decât aceştia cu drept ar putea
Cine însă va pute opri pe con­ dela laboratoriul institutului patologic, cu pănă acum a fost desoonsiderat şi lipsit pretinde după starea de faţă a tîrgului.
c
ducătorii din satul cutare, să Z' & numele Barisch, întâmplată dilele acestea de cele necesare. In privinţa ameliorării Atragem deci atenţiunea economilor, ca să
de esemplu, că cei 5 fi. detraş! dela în spitalul civil din Viena („Allgem.eines sorţii clerului român bucovinean, s’a fost nu şî vândă recolta în sămânţă de trifoiă

oile, la păstoriţele, la satele, între cari îşi ceva într’ânsul, dâr nu scia ce; simţia însă Ne mai având nimic de aşteptat, el fără să-l fi vădut. De acâstă amărăciune a
petrecuse întâia vreme a vieţii! bine, că era rănit de morte. sta întins jos, părăsit, rănit, cu sforicelele fost ferit, pentru-că fusese tot-dâuna un
Nimic nu-i mai era pe plac, după-ce Meşterul nici nu băgă de semă acâstă rupte, dat cu mâniă la o parte de mica sa Pulnicel forte cuminte, făcându-şî cu plă­
văcluse domnele cele frumose, caii cei ade­ nenorocire, şi-l trimise din casa sa ca în- stăpână. El nu mai voia să trăescă, căci cere îndatoririle.
văraţi şi oile, cari strigau bee! bee! când sănătoşat. văcluse, că lumea nu-i e de nici un folos,
IX.
le dai capul în jos. Tote i-se păreau aci VII. că este un netrebnic şi că se găseau pă­
sărăciă, după cele ce văcluse în lumea cea puşi frumose cu încheieturi, cu mult mai Dâr fetiţa se întorse numai decât
— Hei!... h e i ! . . . Pulcinel, băete, ia
mare, din care se întorse! bune decât dânsul. Plin de amărăciune, el înapoi şi găsi pe bietul Pulcinel strivit.
să mai fim acum veseli! striga fetiţa în
în acâstă stare sufletescă el a fost dres, adormi. Nesciind, că chiar ea singură îl adusese în
bucuria ei. Scumpe Pulcinel! ia sari cu
spălat, văpsit din nou şi întărit cu alte VIII. acestă stare, ea învinovăţi pe toţi şi pe
mine! âtă-ne er împreună!
sfericele, pentru-că fetiţa nu voia un alt tote plângând, şi începu să-l iubâscă ârăşî,
Juca fetiţa cu dânsul prin casă şi Pe când dormia, el avu un vis forte
Pulcinel nou, şi venia în fiă-care di, ca să ea mai înainte. Voia cu orl-ce preţ să-l
trăgea cam tare de sferă, pentru-că ’i-se frumos. Se vădu ârăşî în raiul copilăriei
afle cum îi mai merge cu sănătatea. tămăduiască; îl puse deci în cel mai mole
părea, că el nu răspunde în de ajuns la sale, cu oiţele, cu copacii, cu corabia lui
în sfirşit Pulcinel se întărise şi era în bucuria ei. I-se păru chiar, că Pulcinel este Noe şi cu mora. Uitase luna, domnele îm­ pat al unei din frumosele domne de mă­
stare tot aşa de bună şi de minunată ca prea serios. După o noua smâncitură, sfera brăcate cu mătase, mieluşeii, caii strigau tase, Zicând, că aci trebuia să se vindece;
înainte. El gândia cu bucuriă cum are să se rupse, âr braţul drept căclii şi rămase bee! umbra cea înspâimântătore şi păpuşa căci nimeni în lume nu-i făcuse atâta bu-
întorcă spatele vechei sale patrii, când o fără mişcare. cea cu încheieturi multe — uitase pănă şi curiâ ca scumpul ei Pulcinel.
ultimă lovitură, şi mai amară decât tote în faţa acestei nenorociri, fetiţa se durerea ce-i pricinuise fetiţa, — tote erau Ah! dâr el sărmanul zăcea strivit;
celelalte, îl isbi fără de veste. opri scurt, se încrunta de năcas, îşi asvîrli uitate! Ii veni erăşl în minte visul fericit nimic nu-i mai putea da înapoi viaţa, nici
O nemărginită umilinţă! Cum era el prietinul din dosul uşei, pentru că-şl în­ al copilăi'iei lui, şi acest vis ’i-se părea cu lacrimile, nici dorul, nici laudele. Căci
acăţat de părete, vădu de-odată o păpuşă chipuia că nu o mai iubesce. mult mai adevărat şi mai frumos decât în- lauda nu-1 mai putea înveseli, de-ore-ce
cu forte multe încheieturi, care putea să Şi el sărmanul îşi dăduse atâta oste- trâga lui viâţă amărîtă. mort fiind, nu o mai putea audi. Acum pen­
se misce mult mai bine decât el, putea să nâlă, ca să-şî ascundă întristarea, sărind de Credea, că este un Pulcinel prea fe­ tru întâia-oră nu mai putea să mângăe pe
şadă şi să strîngă în braţe, să mănânce sin­ bucuriă cât putea, ca şi mai îuainte, nu­ ricit şi nici nu simţi, că copiliţa, scoborând buna sa stăpână, după cum făcea odinioră.
gură şi să umble. mai şi numai ca mica lui prietină să nu scara şi sărind cu o nouă păpuşe cu în­ Nici un cuvânt măcar nu-i mai putea spune.
în acel minut el simţi că ’i-se rupe fiă întristată pentru amarul lui! cheieturi în braţe, îl călca fără de voiă şi Oh! Era o mare jale!