Page 44 - 1898-10

inaPag 4 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 223—1898

cu preţuri eftine, ci se se adreseze cătră de multe-ori în an, la cari în costum na­ românesoe şi cari tineri sunt invidiaţi şi 9) Statorirea timpului şi locului pentru ţi­
vechiul şi renumitul Magazin de seminţe ţional se presentă mai multe dame, ba şi de străini. nerea adunărei viitdre. 10) Designarea
al lui Edmund Mauthner în Budapesta, tri­ tineri, martori ne pot fi fraţii noştri din Nu voiii să fac mai încolo comentar. membrilor, cari la adunarea proximă vor
miţând mostre şi arătând cantitatea ce are comitatul Sătmar şi Maramureş, ba şi din Publicul cetitor judece însu-şi, ce preţ pot ţine prelegeri ori disertaţiuni. 11) Pro­
14
de venrjare. Firma acâsta desface cantităţi diecesa Orăcjii, cari s’au îndatinat a ne avă afirmările „Călătorului .
puneri şi interpelări. 12) Alegerea co­
mari de seminţe, prin urmare oferă şi pre­ onora cu presenţa la aceste petreceri. mitetului şi delegaţilor pentru periodul
Un preot din Ugocia.
ţurile cele mai mari. Aserţiunea, că 40—50 fi. s’ar plăti pen­ următor. 13) închiderea adunărei.
tru un prohod, nu este adevărată, căci în
Francesi omorîţî în China. Ministrul loan Pop, Eustachiu Crişan,
Ugocia este în vigore şema publicată prin
de esterne frances Delcassă, a comunicat în preşedinte. notar.
M. Guvern diecesan atât preoţilor, cât şi N o u a b o n a m e n t
consiliul de miniştri, ce s’a ţinut alaltăeri
credincioşilor, despre cari scrie şi cores­
în Paris, că după informaţiuni primite dela la, Petrilaca română, 16 Oct. n.
pondentul, că tinerii toţi sciu scrie şi ceti
consulul frances din Peking, în Palclung au
bine. Ei sciu der, că, după acea şemă, ce Adunarea generală ordinară a „Reu-
fost omorîţî de cătră o ordă de Chinesî Gazeta Transilvaniei
stolă au de a plăti şi cunosc, că sunt da­ niunei învăţătorilor gr. cat. din despărţă­
misionarul frances şi mai mulţi catolici, pe
u
tori a presta preotului lor tot colonul două Cu 1 Octomvre st. v. 1898 mântul Ernut , pe basa §-1 ui 21 (Stat. reun.)
cari apoi i-au ars.
mierţe de cucuruz la an, o di de plug, un s’a deschis nou abonament, la care se convocă pentru semestrul I. pe diua de
car de lemne; er incuilinul o mierţâ de invităm pe toţi amicii şi sprijini­ 7 Noemvre n. c. (M. Dimitrie) în şcolă gr.
Din U g o c i a . mălai şi o cli de lucru. Par’că numai torii fâiei nbstre. cat. din Petrilaca-română.
corespondentul nu scie nimic de acestea. P r o g r a m : 1) Invocarea Spiritului
— Octomvre 1898. Preţul abonamentului:
După acestea te întreb, d-le „călător , St. prin participarea membrilor în corpore
14
Stimate D-le Redactor! In nr. 184 al care popor e „harnic , „muncitor etc,, ori Pentru Austro-Ungaria: la serviciul divin la 8 ore a. m. 2) Deschi­
14
14
„Gazetei Transilvaniei“ din acest an s’a
doră acela, care n’are povăţuitori? Oare pe -u.:n. an ................................. 12 £L derea şedinţei prin preşedinte. 3) Consta­
publicat o corespondenţă subscrisă de „Un popor e credincios, acela ore, care nu are pe şese l-u.:nă ........................................ S rl tarea membrilor presenţî. 4) încasarea taxe­
14
călător , care neorientat şi absolut rău preot bun ? Poporul român din Ugocia sti- pe trei 1-u.n.I ................................. 333.. lor dela membrii ordinari şi alţii. 5) Ceti­
informat scrie multe neadevăruri, ba chiar mâză şi respecteză pe preot şi învăţător. Pentru România si străinătate: rea raportelor. 6) Prelegere practică cu
calumnii la adresa Yen. Cler român din
Acesta e adevărat, însă te întreb, de unde pe •u.xl a,n ...................... -IO franci elevii şcolei gr. cat. Desvoltarea sunetului
Ugocia.
x
vine acesta? De acolo ore, că preotul nici pe şese luni-........................................... 20 ,, n i' la desp. I. prin Yasile Orăsan, şi des­
,,
44
pice anume: că a aflat aci un popor în vorbă nu stă cu poporul ? că îl consi­ pe trei 1-u.n.i IO voltarea conceptului „substantiv la desp.
harnic, muncitor, bine conservat, într’o deră, ca pe o oie bună de tuns şi de muls ? Abonamente la numerele eu data III. prin Emiliu Frâncu şi critică asupra
stare materială bunişoră, forte oredincios; că nu-i portă grija de cele spirituale, nici de Duminecă: ei. 7) Disertaţiune despre „însemnătatea
a văclut preoţi şi învăţători stimaţi şi iu­ de cele materiale, ba că-i este inimicul lui propunerei intuitive în şcdla pop. prin
14
biţi de poporul credincios; a văcjut bise­ împreună cu jidanii etc.? Acesta nu o Pentru Austro-Ungaria: Vasile Orăsan, 8) Alegerea temelor şi de­
p e u n a n . . . . . . . . . . . . . . . . . . . « . . . 2 H.
rici şi şcoli frumose etc. etc. Apoi nu sciu pricep. signarea persdnelor, cari vor ave să diser-
p e sese luni.......................................... I fl.
după care logică susţine, că Yen. Cler ro­ Ce ar trebui să facem, ca să dovedim I teze şi să ţină prelegeri pxactice de model
mân, căruia se datoresce de sigur sus amin­ şi noi vieţă românâscă-? Ore aceea, că scu­ Pentru România: în adunarea viitdre. 9) Propuneri diverse.
pe un an ...............................................8 franci
titele împrejurări, în privinţa naţională ar tim poporul de molipsire, susţinem în el 10) Statorirea locului şi timpului adunărei
de şese luni................................................ 4 ,,
fi cu totul decădut, căci: 1) nu aboneză credinţa, iubirea de neam şi de limbă : sunt viitdre. 11) Alegerea unei comisiuni de 2
Abonarea se pote face mai uşor
foi românesc!; 2) deşi au biblioteci bogate, înaintea d-tale nimica? acestea nu au fost membri pentru verificarea proceselor ver­
iirin mandate poştale.
cărţile române lipseso din acele; 3) sunt demne să fiâ obiectul esperienţei d-tale? bali. 12) închiderea şedinţei.
Administraţiunea
maghiarisaţl şi-şi cresc fii în institute stră­ Nu pricepi d-ta, ce însemnă acesta într’un
„Gazetei Transilvaniei . La acestă adunare invităm cu totă
11
ine; 4) iau pentru un prohod 40 — 50 fi. loc aşa espus ca Ugocia?
căldura atât pe membrii despărţământului,
etc. Fiind tote aceste afirmări nebasate, Ca să nu tăiuuim nici noi boia, ce cât şi pe directorii şcolelor, precum şi pe
mă rog să binevoiţi a primi rectificarea bântue astădi pe aici, voiă aminti, că pe
alţi sprijinitori ai intereselor şcolare.
acelora. învăţători nu-i mai putem disciplina; cei C o n v o c ă r i .
In Ugocia, după şematismul din anul mai mulţi gravitâză spre şcblele de stat; Vasilie Orăsan, Alesandru Pop,
1898 al diecesei Gherlei, se află 9581 su­ unul, anume cel amintit în corespondenţa Şinca-veche, 17 Octomvre 1898. preşedinte. not. adhoc.
14
flete de naţionalitate română, păstoriţi de „Călătorului , de ani agită poporul în con­ în sensul §-lui 21 din Statutele reu-
5 parochi, cari în anul present au prenu­ tra preotului său; a voit chiar a străda şi niunei înv. gr. cat. din archidiecesa gr. l i t e r a t u r ă .
mărat 9 esemplare din diarele române: şcdla sa la stat, der nu i-a succes, căci cat. de Alba-Iulia şi Făgăraş, prin acâsta
In Tipografia Diecesană din Gherla
14
14
„Unirea , „Tribuna , „Gazeta Transilva­ şcdla din Bocicău şi Tarna-mare nu sunt se conchiamă adunarea de tomnă a des­ au apărut următorele cărţi nouă, pe cari
14
14
niei , „Tribuna Poporului , „Revista Ilus­ trecute în mâna statului, precum diee cores­ părţământului, constătător din membrii reu- doritorii de-a le avâ le pot procura şi dela
trată şi „Vulturul' . pondentul, ci şi astădi amândouă sunt con­ niunei aparţinători Vicariatului gr. cat. al Tipografia „A. Mureşianu din Braşov:
4
14
44
In biblioteca preoţilor din Ugocia fesionale gr. cat. şi vor şi rămână pănă Făgăraşului. Carte de rugăciuni, cereri şi laude în­
adevărat, că se află şi cărţi scrise în limbă trăesce preotul lor, care are totă calificaţia Adunarea se va ţinâ Duminecă în 6
tru onorea Preacuratei Fecidre Maria, pen­
străină, der nu lipsesc nici peste 200 opuri să le p6tă apăra, — şi care preot, cumcă Novembre n. c. în şcdla gr. cat. din llenî,
tru folosul şi mângăiarea sufletelor. Tipă­
scrise în limba română, între cari cărţile n’a meritat să fiă purtat de rău în „Gaz. pe lângă următorul rite în 1898. Preţul unui esemplar legat 20
14
cele mai de valdre, precum: Cronica lui Trans. , se dovedesce şi prin faptul, că în­ P r o g r a m : 1) La 8 ore a. m. cons­ cr. (cu posta 23 cr.)
Şincai, Istoria lui Maior, Istoria lei Bariţiu, tr’un interval de 4— 5 ani a edificat 2 bi­ tatarea membrilor presenţî în şcolă şi par­
Istoria Românilor de Xenopol, Enciclope­ serici de pâtră, una în matre, pentru care ticiparea în corpore la serviciul divin. 2) Istoria Biblică pentru folosul soolelor
poporali din diecesa Gherlei. Cu permisiu­
dia română Tom. I. etc. şi mai ales cărţi a dăruit 1000 fi., âr alta în filiă, pentru La 10 ore a. m. deschiderea adunărei prin
bisericescl. care de-asemenea a dăruit 500 ti. din al president. 3) Incassarea tacselor. 4) Ascul­ nea superiorilor) Tipărită în 1898. Partea
La acusa, că sunt maghiarisaţl şi-?I său propriu, fiind dânsul om văduv şi fără tarea lecţiunei practice ţinută de I. Făr- I (Testamentul vechio) costă 25 cr., âr par­
cresc fii la şcoli străine, âtă răspunsul: de prunci. Der apoi ostenela, ce a îndurat cu caş. 5) Cetirea unei disertaţiuni de G. tea II (Testamentul nou) 20 cr. plus câte
present sunt trei fetiţe de preoţi la şcolă, edificarea, valoreză şi peste suma dăruită. Vlad. 6) Discuţiune asupra disertaţiunei 3 cr. porto de fiă-eare.
14
14
tote în internatul „Yăncean din Blaşiu, şi Nu sciu, călătorit’a „Călătorul şi la şi a prelegerei practice. 7) Cetirea şi ve­ Cugete şi consideraţiunî din esperienţa
doi fii de preoţi în internatul „Pavelean Gherla şi că ore are el intrare în semina- rificarea procesului verbal din adunarea vieţii lui Ârgirobarb. Tipărită în 1898.
14
din Beiuş. Mai avem din Ugocia alţi 4 riul de acolo, căci scie scrie numai calumnii trecută. 8) Raportul comitetului despre Cartea se estinde pe 30 pagine şi conţine
tineri români şi sunt la gimnasiul din Be­ despre acei seminarişti ai noştri, despre activitatea sa dela ultima adunare, apoi 170 de sfaturi înţelepte, scose din păţania
iuş. Că se arangiâză aici şi petreceri mai cari numai laudă puteai ceti pănă acum în raportul cassarului despre starea averei. vieţii. Preţul 10 cr. (cu posta 12 or.)
X. Pulcinel, adese-ori loc mai presus decât cum se află şi cactusul d-tale pe masă; şi sorelui, îmbăiată în lumina fratelui ei, părea
Atunci Pulcinel se simţi de odată forte pentru dbmnele îmbrăcate în mătase, ce că atunci, când mă deştept, când îmi cad că se trausfigurâză sub razele de foo ce-i
bine. nu au fost decât frumose, dâr cari nu şi-au ochii asupra lui, încerc în fie-ce dimineţă dădeau colbre şi viaţă. Nu mai era figura
în timpul nopţii, pe când totă lumea dat ostenelă să înveselescă pe copil, cum o sensaţie de plăcere mereu nouă. palidă de marmură ... Circula sânge prin
durrnia, luna întră în casă; ea privia cam a făcut Pulcinel cel nebăgat în semă. Toţi se grămădiră îu jurul cutiei, pe ea, nările pare că ’i se mişcau, şi uşoră,
la parte, puţin cam tristă; er glasuri dulci care începui a o deschide. umbla, alerga, sbura.
începură să se audă, ca şi când tote mu- Dragostea de frumos. — Ce să fie? cjicea tare mama Hom. Când văcjui aşa privelişte nouă pentru
sicile din micul său raiti din tinereţe se — Ce să fie? cugeta fără să c]lcă mine, nu mă putui opri şi strigai: „Ce
44
înţeleseseră împreună, ca să cânte în ace­ (Fine.i nimic, ţăranul. frumos! Dâr glasul meu rămase fără ecou ;
laşi timp cântece duiose; er copacii cei Fiiul meu plecă şi se întdrse curând Scosei din cutie un obiect destul de numai fiiul meu avea în privire o pri­
mici şoptiau între dânşii încetişor, rota cu o cutie mică de lemn. Tocmai atunci greu, înfăşurat în pânză cenuşie şi îl pusei cepere încurcată a acestei minunate ve­
morii se mişca, mieluşeii de lemn, altădată veneau şi ţăranul şi nevastă-sa. lângă fibre. Ridicai pânza de pe el şi des­ denii; mama Hom părea sugrumată de
nebăgaţi în sdmă, diceau! bee! şi păstori­ — Ce e în cutia aia, d-le? coperii o Diană vănătore, făcută în mic desamăgire şi ţăranul, d6r ca să nu tacă,
ţele dănţuiau şi cele mai frumose păpuşi — Un dar pentru d-ta, moş Hom. după cea vestită, der lucrată într’un chip şopti: Ah! da, asta e statuă d’aia! 44
■cu încheieturi îl îmbrăţişau. încântător. Din întâmplare sorele, oare înţelesei, că nu se pricepeau de fel.
» > — Pentru mine ?
Er din cerul păpuşilor de lemn, cel — Da; şi d-ta ’mi-ai dăruit flori. apunea, pătrunse printre nori, ca un fulger, — Ei, îţi place? întrebai.
mai venerabil dintre Pulcineli, ce s’au vă- — Ce lucru mare ! în odae şi lumina statuua şi florea. Vecine, — Da, domnule.
4ut vre-odată, îi întinse mânile sale şi-l — Yrâu să-ţi las o amintire, după şi ca nisce surori priu vecinătatea lor, — Cum ţi-se pare statua acâsta?
atrase cătră dânsul. oum iau şi eu una dela d-ta. cele două creaţiuni, — una a lui Dum­ — Forte frumbsă, d-le.
0 lumină strălucitore îl învălui din — Bine d-le; der ee e asta? nezeu şi alta a omului, una a naturei şi — Moş Hom, ia spune drept, aşa e
tote părţile şi, cu totul schimbat la faţă, — O să vecji; află, că lucrul preţios alta a artei, — păreau a lorma o siDgură că nu-ţi place de loc?
Pulcinel îşi lăsa pe pământ masca şi sfori- din cutia asta. . operă sublimă îu luminosa atmosferă, care — De, d-le ... să-ţi spui... îmi place
«elele, sburând înaripat acolo unde nu mai — Lucru preţios? I le învăluia pe amândouă. Cactusul argintat, fiind-câ mi ai dat’o d-ta... Der mie de
e nici un necas, nici spaimă, nici frică, — E preţios, dâr nu e scump. Află străvăcjiu, şi lustruit ca mătasa, îşi des­ când am fost la Paris, nu-mi plae fetele
nici ingratitudine, nici ruşine, şi unde to­ der, că acest lucru m’a mângâiat de multe chidea corola înbalsamată lângă nemuri- astea de piatră.
tuşi e loc mic chiar pentru cel mai umil năcazuri, că se afla în faţa patului meu, torea tînără; şi ea, strălucitorea soră a — Ai fost la Paris?