Page 45 - 1898-10
P. 45

Fr. 223—1898                                                             GAZETA TRANSILVANIEI                                                                      P gina 5.


              Vieţa după morte, sâu nemurirea sufle­        Sunt  două  specii  de  castani,  rui  lut  este  amestecat  cu  nisip  şi  mai  frumose;  pe  câte-un  loc  numărul  por­
        tului,  dedusă,  din  misfceriul  fiinţei  omenesc!  adecă:  cel  sălbatic,  care  pbrtă  pro­  petriş.  Se  mulţumesce  de  asemeni  cu  cilor  loviţi  de  ciumă  a  trecut  chiar  şi  peste
        şi  deşărtăciunea  celor  trecStore,  prin  I.  P.  priu  numele  de  castan;  cealaltă  spe­  terenuri nisipose, numai se fiă umede.  5O°/ ,  adecă  peste  jumătate.  Nu  au  fost  de
                                                                                                                                                     0
        JEdiţiimea  II.  Preţul  50  cr.  (Cu  posta  55  cie, care se cultivă, se nu mesce mar -  Nu  cresce  îu  pământurile  tari  şi  ajuns  gâlcile,  seu  umflătura  dela  grumadl
        cruoerî.)                                     ronnier. Trunchiul acestui arbore este  băltose.                                           şi  alte  bole  mai  mărunte,  de  cari  încă  pe­
                             *
                                                      câte  odată  aşa  de  gros,  încât  abia           Clima  contribue  mult  se  dea  riau  destui  porci,  peste  vară  mai  ales,  a
             D-l  loan  Pop-Reteganul  a  început  să   trei  6menî  pot  se-1  îmbrăţişeze.  Se  castanei  calitate,  şi  mai  ales  mărime.  trebuit  să  mai  vină  şi  acest  biciă  al  lui
        tipăresoă  în  broşuri  interesantele  sale  schiţe
                                                      găsesc  mulţi  de  aceştia  în  pădurile  Astfel  încât  castanele  Portugaliei,  Dumnezeu,  ca  să-i  stîngă  aprope  cu  desă­
        şi  novele  poporale,  din  cari  o  parte  sunt
                                                      provinciei,  Dofineea  şi  Savoia,  în  Corsicei,  Toscanei,  Turciei  etc.,  sunt  vârşire.
        cunoscute  cetitorilor  noştri.  Va  tipări  un   Francia,  mai  ales  pe  munţii  car!  în­  mai  mari,  decât  ale  Frauciei;  de  ase­
        :volum  mare,  care  va  cuprinde  10—12  bro­                                                                                                Deşi  sciinţa  veterinară  nu  a  putut  afla
                                                      chid valea Iserului.                         menea  ale  Angliei  sunt  mai  mici,  ca     pănă  acum  un  lec  sigur  în  contra  acestei
        şuri.  Prima  broşură  din  acest  volum,  înti­                                           ale  Franciei,  de  asemenea  şi  ale  nos-
                                                           Se  găsesc  şi  în  ţera  româDescă                                                   bole,  totuşi  ne  vom  încerca,  după  câte  s’au
        tulat  Novele  şi  schiţe,   a  apărut  deja.  Ea                                          tre sunt mici.
                                                      în  împrejurimile  pitoresc!  ale  mănăs-                                                  publicat  pănă  acum,  să  arătăm  unele  mij-
        conţine:  „Biserica  pocâinţii“,  „Blândocul“                                                     Mulţi  locuitori  diu  ţinuturile  loce  de  tămăduire,  precum  şi  starea  porci­
        şi  „O  inimă  nobilă“.  Preţul  unei  broşuri  e   tirei  Tismana,  asemenea  păduri  de
                                                      castani,  care  au  o  vechime  de  sute     muntose  trăesc  tbtă  erna  cu  acest  lor atăcaţl de ciumă.
        40  cr.  (1  frâna);  tote  volumele  însă  plă­                                           fruct,  care  este  nutritor,  dâr  greu
        tite  înainte,  costă  numai  3  fl.  (8  franci).   de  ani.  „Numai  cine  n’a  vădut  Tis­  de  mistuit,  când  se  face  dintr’ânsul      Porcul  atăcat  de  ciumă  nu  mai  mă­
        Abonamantele  se  fac  numai  la  autorul  în   mana,  înfiptă  pe  stânca  cavernosa  şi   pâne.  Castanele  uscate  sunt  cunos­       nâncă,  are  ferbinţelă  mare,  suflă  greu  şi
        Reteag (pe unguresce Retteg, posta în loc.)   măcinată  de  vremi  a  culmei  cu  ace­     cute  sub  numele  de  castane  albe.  O      des,  zace  mai  mult  pe  pântece  şi  cu  capul
                                                      laşi  nume,  vîrîtă  între  giganţii  munţi                                                răzimat  pe  piciorele  dinainte,  cască  gura
                                                      Ieroni  şi  Cioclovina,  lipită  de  Stăr-   împrejurare  de  însemnat  în  acâstă         adese-orî,  tuşesce,  din  nas  îi  curg  nisce  bale
               U L T I M    E   S O I R I .           rnina,  stâncă  din  spre  miaejă-rji,  ce   prepafaţie,  care  de  altminteri  n’are      cleiose,  balega  îi  este  mole  şi  une-orl  ames­
                                                      ameninţă  a-o  acoperi  sub  năruirea        nimic  particular,  este,  că  se  pun  să    tecată  cu  sânge,  câte-odată  îi  ese  şi  un  fel
              Viena,  21  Oetomvre.  Foile  din       ei  năprasnică,  frumosa  cascadă,  ce-i     încolţescă  castanele  înainte  de  a-le      de  bubat  negru  pe  trup,  bea  multă  apă
        Fraga  întăresc  soirile  despre  disol-      străbate  curtea  pe  sub  pământ,  sfă-     usca  în  cuptor,  ceea-ce  le  dă  dul-      rece  şi  în  cele  din  urmă  porcul  bolnav  în-
        varea  „Reichsrath“-ului,  care  se  va       rîmându  se  din  stâncă  în  stâncă  cu     câţă.                                         ţepenesce,  încât  nu  mai  pote  umbla  şi  sta
        face pe la mijlocul lui Noemvre.              un  sgomot  dulce  şi  moleşitor  pănă             Aceste  fructe  astfel  uscate  ser­    pe  piciore.  Acestă  stare  ţine  câte-va  săptă­
              Viena,  21  Oetomvre.  Conflictul       se  peide  îu  sînul  Tismanii;  turnurile   vesc  nu  numai  la  nutremântul  omu­        mâni.  Unii  mai  scapă  cumva,  âr  cei  mai
        -dintre  Franoia  şi  Anglia  îu  afacerea    de  castel  din  evul  mediu,  îmbrobo­      lui,  der  şi  la  îngrăşatul  boilor  şi     mulţi  se  prăpădesc.  Tâindu-se  un  astfel  de
        Egiptului  (Faşoda)  inspiră  îngrijiri       dite  în  nori  şi  perdute  între  munţi    porcilor.                                     porc,  după  ce  a  murit,  se  pote  vede,  că
        în  cercurile  diplomatice.  Majestatea       tără  eşire,  temeliile  sale  scăldate  îu  !     Se  pbte  sobte  din  castană  un  sângele  îi  este  aprope  negru,  carnea  roşiă-
        Sa  ojonarcliul  s’a  reîntors  dela  Bu­     pâle  de  undele  argintii  ale  rîului  bun  rachiu,  şi  borhotul  pbte  servi  negră,  plămânile  arse  şi  opărite,  ficatul  gal­
        dapesta  la  Viena,  unde  a  sosit  mi­      Tismana,  copilul  răsfăţat  al  culmei  la îngrăşatul vitelor.                            ben,  său  negru-putred,  er  maţele  negre-
        nistrul  de  esterne  rusesc  Muraview.       Frumosa,  valea  cascadei  fermecătore,            După  diferite  analise  s’a  cons­     gălbue,  cari  tote  la-olaltă  răspândesc  un
        Monarckul  a  primit  în  o  lungă  au­       îmbălsămată  de  nuceturi  imense,  pă­      tatat:  castana  coprinde  48°/   materii  miros greu şi de nesuferit.
                                                                                                                                    0
         dienţă  pe  Muraview,  care  de  aici  va    duri  de  castani  seculari,  alunişurî  din  care  se  pbte  face  rachiu.  Bogă­
         merge  direct  la  Livadia,  ca  se  ra­     dese  —  haină  verde  mătăsosa  ţesută  ţia în spirt a castanei este forte mare.               îndată  ce  observăm  semnele  de  mai
         porteze  Ţarului  despre  marele  eve­       de  mâua  naturei  şi  înverfiită  de  Făcând  să  încolţescă  castanele  îna­             sus,  despărţim  porcul  bolnav  de  cătră  cei
        niment  politic,  6r  din  Livadia  s e v a    nenumărate  făşii  ale  recorâselor  is-  inte  de  a-le  usca,  desvultăm  în  ele       sănătoşi,  şi-l  tractăm  deosebit.  Chiar  şi  îna­
        duce  la  Petersburg.  In  cercurile  di­     vdre,  ce  ţîşnesc  cu  impetuositate  din  zăharul,  şi  se  pot  astfel  păstra  mai     inte  de  a-se  ivi  boia  între  porci,  trebue  să
         plomatice  se  dă  mare  însemnătate         sălbaticele  peşteri  rostogolindu-se  cu  mulţi  ani,  pentru-ca  să  putem  face         îngrijim,  ca  ei  să  se  nutrescă  din  trocă  şi
        '-viţiitei  lui  Muraview,  pe  care  o  pun   sgomot  peste  prăpăstiosele  stâucl,       rachiu  din  ele  lără  întrerupere  şi  să   alte  vase  pe  deplin  curate,  aşternutul  tre­
        în  directă  legătură  cu  afacerea  Fa­      —  numai  acela  nu-şl  pbte  închipui       ne  facem  provisie  în  anii  de  belşug.    bue  de-asemenea  mereu  împrospătat  seu,
        şoda.  So  afirmă,  că  Muraview  a  avut     fantasticul  şi  măreţul  tablou,  ce  în-   Odată  uscată,  castana  este  uşor  de       decă  coteţul  este  podit,  atunci  padimentul
        in  Paris  o  înţelegere  cu  guvernul        făţişeză  priveliştea  T  smanei,  celor     desghiocat, de desfăcut de cbja ei.           trebue  şi  spălat  din  când  în  când,  ca  să
        tfrances,  la  cas,  că  conflictul  ar  de­  ce  întră  în  valea  aşternută  de  şo-                                                   nu  se  potă  produce  baccilii  (sămânţa)  ciu­
        genera  într’un  resboiu,  şi  că  alianţa    sâca,  ce  suie  într’âDsa“,  cj'   Al.            Pentru  a-o  destila  (a-o  face  ra­   mei,  care  constă  din  nisce  părăsiţi  (molina),
                                                                                          ce
        ruso-francesă  stă  acum  în  pragul          Btetulescu  în  opera  sa  „Mănăstirea       chiu),  se  curăţă  mai  întâiu  do  coji.  cari  se  află  pi’in  aer  şi  se  introduc  prin
         unei acţiuni seribse.                        Tismana“.                                    apoi  se  tbrnă  peste  ele  atâta  apă       răsuflare,  beutură  său  mâncare  în  stomacul
                                                                                                   caldă,  astfel  ca  se  se  pbtă  umfla  şi
                                                                                                                                                 porcului,  âr  de  aci  în  sânge  şi  maţe,  unde
                                                           Deşi  castanul  cresce  mai  iute  muia;  după  12  ere  scurgem  apa  şi  se  sporesc  într’un  mod  înspăimântător,  aşa
                                                      decât  stejarul,  lemnul  său  este  tare  strivim castanele.                              că  porcul  atacat  trebue  să  se  prăpădescă.
                 Cunoştinţe folositori
                                                      şi  aprâpe  neputrecfibil.  Florile  sale          Acăsta  operaţie  terminată,  ma­       Mai  departe  să  îngrijim,  ca  porcii  să  nu
             Castanul şi fabrica rachiului            masculine  şi  femenine  se  întâlnesc       teria  astfel  căpătată  este  supusă  la  mănânce  bucate  stricate,  său  mucedite,  seu
                       de castane.                    pe  acelaşi  arbore,  si  cele  dintâiu  dau  două  plămădeli  de  12  ore  fia-care,  să  bea  apă  stătută  şi  clocită,  seu  să  vină
              Castanul  este  un  arbore  mare        nascere  unui  fruct  spinoâ,  care  când  cu  apă  la  45°  de  căldură  cel  mult.  în  atingere  cu  coteţele  omeni,  cari  vin  de
        şi  gros,  care  cresce  în  mod  natural     este  copt  se  despică,  lăsând  se  cadă    Lichidele  atunci  se  umflă  încărcate  pe  la  alţi  porci  bolnavi,  căci  tote  acestea
        ■în  climele  stîmperate  ale  En-opei        una seu mai multe castane.                    cu  zăhar,  care  fermentezâ,  când  se  încă  conţin  într’o  măsură  mai  mică  sporii
        apusene.  Orî-oare  ar  fi  causa,  nu             Castanul  pbte  fi  cultivat  cu  în­    pune maia (aluat de dospelă) la 25°.         (semenţa) ciumei.
        este  aşa  de  răspândit  astăcjî,  cum       lesnire  şi  nu  diferă  de  specia  numită        Dintr’o  j00  klgr.  de  castane,  se        Intre  mijlocele  de  tămăduire  şi  pre-
        era  odată,  şi  cu  părere  de  rău,  nu     marronnier, decât că. fiind necultivat,  capătă  de  obiceiu  2  decilitri  de  spirt  servare  se  numără  tote  acelea,  cari  prin
        3e  mai  găsesc  castani  în  pădurile        fructele sunt mai mici.                      la 90 de grade.                               puterea  şi  tăria  lor  pot  să  omore  încă  în
         multor  provincii,  unde  întâlnim  şi                                                                                                  germene  baccilii  ciumei,  fără  de  a  vătăma
        astăcjî  vechi  lemnării  din  acest  lemn.        Decă  oiueva  vre  să  cultive  cas                                                   sănătatea  porcului.  Intre  acestea  se  află:
        Acest  arbore,  prin  statura  şi  folosul    tanul,  pentru-ca  să  aibă  fructe  mai                Ciuma porcilor.                    carbolul,  creolinul  şi  varul  nestins,  cu  cari
        său,  a  meritat  să  flă  pus  in  numă­     bune,  trebue  altoit,  altoire  în  fluer          Ciuma  porcilor,  care  a  bântuit  de  se  desinfecteză  coteţele,  unde  dorm  porcii,
        rul  acelora,  care  ţin  primul  rang        seu  în  scut,  şi  atunci  ia  numele  de   câţi-va  ani  mai  în  tote  părţile  ţârei  încă  înainte  de  a-se  fi  încuibat  boia.  Creo-
                                                      „marronnier .
                                                                    11
        .printre  arborii  pădurei;  de  obiceiu                                                   nostre,  a  dat  o  grea  lovitură  economiei  linul  se  mai  pote  da  şi  în  mâncare  în  pro-
        este  considerat,  ca  al  doilea  după            Pământurile,  unde  castanului  îi  de  porci,  care  pentru  săraci,  ca  şi  pentru  porţiune  de  l°/ ,  adecă  unul  la  sută,  de
                                                                                                                                                                 0
        stejar.                                       priesce mai mult, sunt acelea a că­          bogaţi formeză un isvor de venite din cele    câte trei-orl, patru-orl pe di în lătură.



                                                                                                                                              1
              —  Da,  d-le;  m’am  dus  la  museu,  unde   privirea  lui  par’că  dieea:  „Te  pui  tu  în   —  In  cinci  minute  o  să  pricep  şi  eu    —  Cine e?
        sunt  odăi  plioe  de  astfel  de  lucruri;  m’am   cumpănă cu flârea mea?’ 1              tată ? întreba fiiul meu.                          —  Aflaţi  că  acestă  statuă  înfăţişâză
        dus  prin  biseriol,  la  Notre-Dame,  unde  se    Fiiul  meu  se  uita  la  mine  cam  în-      —  Da,  şi  tu  vei  pricepe;  daţl-vă  rrai  pe  o  cjeiţă  tînără,  căreia  îi  place  numai
        află  bărbaţi  şi  femei  scuipaţi  pe  faţadă  şi  grijat,  căci  mă  credea  pus  în  încurcătură;  încoce'; elevii mei.               vânătorea,  cânii  şi  pădurile;  că  e  mândră,
         prin  năuntru.  Intâiti  mi-s’a  părut  lucru  ţăranca  îşi  curăţea  legumele  şi  eu  mul­    Ţăranul şi fiiul meu se aşedase lângă   că  n’a  fost  nicl-odată  sub  stăpânirea  vre­
        mare,  şi  le-am  visat  noptea,  dâr  peste  ţumeam  mult  lui  Moş  Horn,  căci  el  adusese   mine.                                   unui  bărbat,  că  viaţa  sa  se  petrece  învin­
        opt  (file  când  am  văcjut,  că  e  tot  aia  şi  convorbirea  tocmai  asupra  punctului  ce                                           gând  pe  cele  mai  uşore  şi  pe  cele  mai  în-
                                                                                                         —  Acum,  moş  Horn,  uită-te  bine  la
        âr  aia,  că  statuele  erau  tot  la  locul  lor,  vream  să  esplic  Aiului  meu:  educaţia  dra­                                      grozitâre  fiare  sălbutice,  şi  că  chiar  acum
                                                                                                   ea,  ou  luare  aminte,  cu  mai  multă  luare
        tot  aşa  de  mari,  tot  aşa  de  albe,  m’am  gostei de frumos.                                                                        se  întârce  fără  îndoială  din  cine  soie  ce
                                                                                                   aminte.
        gândit:  „Mai  bine  îmi  place  grădina  mea.     Reluai der:                                                                           vânătore  primejdiosă,  în  care  a  ucis  cu  să­
        Plantele  mele  sunt  tot  aşa  de  frumose  şi                                                  El deschise ochii cât putu.             geţile ei niscai fiare. Ai înţeles, moş Horn?
                                                            —  Moş  Horn,  tot-deuna  ţl-au  plăcut
        trăesc,  se  schimbă,  creso;  acjl  sunt  verejî,                                               —  Ei, ţi-se pare ceva frumos la ea?
                                                      florile, ca acum ?                                                                              —  Cum nu!
        mâne  sunt  roşii;  aci  sunt  pline  cu  foi,  aci                                              —  Nimic, d le.
                                                           —  Nu,  d-le;  un  unchii!  al  meu  —  om                                                 —  Ei  bine,  acum  uită-te  âr  la  ea,  în
        nu  flori,  aci  cu  p6me.  Uită-te,  d-le,  la                                                  —    Minunat.  Der  ţie?  întrebai  pe
                                                      bătrân — m’a învăţat să le iubesc.                                                         tăcere,  cu  religiositate,  mult,  şi  spune-mi
        ■cactusul  ă  s a  ;   de  o  jumătate  de  ceas,  de                                      fiiul meu.
        când  eşti  d  ta  aici,  s’a  schimbat,  corola  îi   —  Der vecinilor d-tale le plac?          —  Nici mie.                            nu  ţi-se  pare,  că  figura  ei  se  însufleţesce
        e  mai  deschisă,  mirâse  mai  tare;  peste  un   —  Nici  unul  într’o  sută  nu  înţelege     —  Oât  se  pote  de  bine.  Sunteţi  toc­  sub  privirea  d-tale,  după  cum  se  deosebesc
        •ceas âr o să fie schimbat.                   iubirea de flori?                            mai  buni,  ca  să  pricepeţi  uşor.  Ascultaţi...   încet  încet  lucrurile  diu  pivniţa  întu-
                                                                                                                                                 necosă?  Uită-te  la  buzele  acestea  între­
              —  Der peste două cesurl o să moră.          —  Ei  bine,  d-ta  eşti  pentru  statua  Aţi  întrat  de  mai  muite-orl  în  pivniţă   deschise  ;  nu  ţi-se  pare,  că  par-că  trec  prin
                                                      asta,  ce  sunt  vecinii  d-tale  pentru  flori;  cjiua  şi  aţi  băgat  da  semă,  că  la  înoeput
              —•  Aşa  e,  der  vec}I,  că  sub  el  se  află                                                                                    ele  fiori  de  trufie?  Der  nările  nu  se  umflă
                                                      nu  o  admiri,  pentru-că  n’ai  avut  nici  un  ochiul  nu  deo9ebesce  lucrurile,  cari  se  află
        un  boboc,  care  îl  va  înlocui  şi  pote  oă-1                                                                                        uşor şi nu-ţl arată ast-fel, că a alergat?
                                                      unebiti  bătrân,  care  să  te  înveţe  a  o  ad­  în  ea.  Tocmai  aşa  vi-se  întâmplă  acum,
        va şi întorce. Statuele pot face aşa?
                                                      mira.  Şi  am  să  fiu  eu  unchiul  bătrân,  şi  der  fiţi  liniştiţi,  peste  puţin  veţi  începe  a   —  Aşa e.
             Si  ţăranul  se  uita  la  planta  lui  cu  o  numai  îu  cinci  minute  am  să  te  fac,  să  te  vedâ  mai  bine.  Insă  trebue  să  faceţi  cu-   —  Şi  ce  mândrie  pe  frunte  şi  în  ţi­
        mulţumire  drăgostosă.  Pe  urmă  îşi  arunca  uiţi  eu  plăcere  la  icona  acesta  divină,  care  noscinţă  ou  domnişora  acesta,  să  vă  spun  nuta   capului!...   Acum   treci   în  partea
        ochii şi la biata Diana mea, cu dispreţ, şi  ţi-se pare o bucată de piatră.                cine e.                                       câstalaltă, şi uită-te la începutul gâtului
   40   41   42   43   44   45   46   47   48   49   50