Page 45 - 1898-10

Fr. 223—1898 GAZETA TRANSILVANIEI P gina 5.

Vieţa după morte, sâu nemurirea sufle­ Sunt două specii de castani, rui lut este amestecat cu nisip şi mai frumose; pe câte-un loc numărul por­
tului, dedusă, din misfceriul fiinţei omenesc! adecă: cel sălbatic, care pbrtă pro­ petriş. Se mulţumesce de asemeni cu cilor loviţi de ciumă a trecut chiar şi peste
şi deşărtăciunea celor trecStore, prin I. P. priu numele de castan; cealaltă spe­ terenuri nisipose, numai se fiă umede. 5O°/ , adecă peste jumătate. Nu au fost de
0
JEdiţiimea II. Preţul 50 cr. (Cu posta 55 cie, care se cultivă, se nu mesce mar - Nu cresce îu pământurile tari şi ajuns gâlcile, seu umflătura dela grumadl
cruoerî.) ronnier. Trunchiul acestui arbore este băltose. şi alte bole mai mărunte, de cari încă pe­
*
câte odată aşa de gros, încât abia Clima contribue mult se dea riau destui porci, peste vară mai ales, a
D-l loan Pop-Reteganul a început să trei 6menî pot se-1 îmbrăţişeze. Se castanei calitate, şi mai ales mărime. trebuit să mai vină şi acest biciă al lui
tipăresoă în broşuri interesantele sale schiţe
găsesc mulţi de aceştia în pădurile Astfel încât castanele Portugaliei, Dumnezeu, ca să-i stîngă aprope cu desă­
şi novele poporale, din cari o parte sunt
provinciei, Dofineea şi Savoia, în Corsicei, Toscanei, Turciei etc., sunt vârşire.
cunoscute cetitorilor noştri. Va tipări un Francia, mai ales pe munţii car! în­ mai mari, decât ale Frauciei; de ase­
:volum mare, care va cuprinde 10—12 bro­ Deşi sciinţa veterinară nu a putut afla
chid valea Iserului. menea ale Angliei sunt mai mici, ca pănă acum un lec sigur în contra acestei
şuri. Prima broşură din acest volum, înti­ ale Franciei, de asemenea şi ale nos-
Se găsesc şi în ţera româDescă bole, totuşi ne vom încerca, după câte s’au
tulat Novele şi schiţe, a apărut deja. Ea tre sunt mici.
în împrejurimile pitoresc! ale mănăs- publicat pănă acum, să arătăm unele mij-
conţine: „Biserica pocâinţii“, „Blândocul“ Mulţi locuitori diu ţinuturile loce de tămăduire, precum şi starea porci­
şi „O inimă nobilă“. Preţul unei broşuri e tirei Tismana, asemenea păduri de
castani, care au o vechime de sute muntose trăesc tbtă erna cu acest lor atăcaţl de ciumă.
40 cr. (1 frâna); tote volumele însă plă­ fruct, care este nutritor, dâr greu
tite înainte, costă numai 3 fl. (8 franci). de ani. „Numai cine n’a vădut Tis­ de mistuit, când se face dintr’ânsul Porcul atăcat de ciumă nu mai mă­
Abonamantele se fac numai la autorul în mana, înfiptă pe stânca cavernosa şi pâne. Castanele uscate sunt cunos­ nâncă, are ferbinţelă mare, suflă greu şi
Reteag (pe unguresce Retteg, posta în loc.) măcinată de vremi a culmei cu ace­ cute sub numele de castane albe. O des, zace mai mult pe pântece şi cu capul
laşi nume, vîrîtă între giganţii munţi răzimat pe piciorele dinainte, cască gura
Ieroni şi Cioclovina, lipită de Stăr- împrejurare de însemnat în acâstă adese-orî, tuşesce, din nas îi curg nisce bale
U L T I M E S O I R I . rnina, stâncă din spre miaejă-rji, ce prepafaţie, care de altminteri n’are cleiose, balega îi este mole şi une-orl ames­
ameninţă a-o acoperi sub năruirea nimic particular, este, că se pun să tecată cu sânge, câte-odată îi ese şi un fel
Viena, 21 Oetomvre. Foile din ei năprasnică, frumosa cascadă, ce-i încolţescă castanele înainte de a-le de bubat negru pe trup, bea multă apă
Fraga întăresc soirile despre disol- străbate curtea pe sub pământ, sfă- usca în cuptor, ceea-ce le dă dul- rece şi în cele din urmă porcul bolnav în-
varea „Reichsrath“-ului, care se va rîmându se din stâncă în stâncă cu câţă. ţepenesce, încât nu mai pote umbla şi sta
face pe la mijlocul lui Noemvre. un sgomot dulce şi moleşitor pănă Aceste fructe astfel uscate ser­ pe piciore. Acestă stare ţine câte-va săptă­
Viena, 21 Oetomvre. Conflictul se peide îu sînul Tismanii; turnurile vesc nu numai la nutremântul omu­ mâni. Unii mai scapă cumva, âr cei mai
-dintre Franoia şi Anglia îu afacerea de castel din evul mediu, îmbrobo­ lui, der şi la îngrăşatul boilor şi mulţi se prăpădesc. Tâindu-se un astfel de
Egiptului (Faşoda) inspiră îngrijiri dite în nori şi perdute între munţi porcilor. porc, după ce a murit, se pote vede, că
în cercurile diplomatice. Majestatea tără eşire, temeliile sale scăldate îu ! Se pbte sobte din castană un sângele îi este aprope negru, carnea roşiă-
Sa ojonarcliul s’a reîntors dela Bu­ pâle de undele argintii ale rîului bun rachiu, şi borhotul pbte servi negră, plămânile arse şi opărite, ficatul gal­
dapesta la Viena, unde a sosit mi­ Tismana, copilul răsfăţat al culmei la îngrăşatul vitelor. ben, său negru-putred, er maţele negre-
nistrul de esterne rusesc Muraview. Frumosa, valea cascadei fermecătore, După diferite analise s’a cons­ gălbue, cari tote la-olaltă răspândesc un
Monarckul a primit în o lungă au­ îmbălsămată de nuceturi imense, pă­ tatat: castana coprinde 48°/ materii miros greu şi de nesuferit.
0
dienţă pe Muraview, care de aici va duri de castani seculari, alunişurî din care se pbte face rachiu. Bogă­
merge direct la Livadia, ca se ra­ dese — haină verde mătăsosa ţesută ţia în spirt a castanei este forte mare. îndată ce observăm semnele de mai
porteze Ţarului despre marele eve­ de mâua naturei şi înverfiită de Făcând să încolţescă castanele îna­ sus, despărţim porcul bolnav de cătră cei
niment politic, 6r din Livadia s e v a nenumărate făşii ale recorâselor is- inte de a-le usca, desvultăm în ele sănătoşi, şi-l tractăm deosebit. Chiar şi îna­
duce la Petersburg. In cercurile di­ vdre, ce ţîşnesc cu impetuositate din zăharul, şi se pot astfel păstra mai inte de a-se ivi boia între porci, trebue să
plomatice se dă mare însemnătate sălbaticele peşteri rostogolindu-se cu mulţi ani, pentru-ca să putem face îngrijim, ca ei să se nutrescă din trocă şi
'-viţiitei lui Muraview, pe care o pun sgomot peste prăpăstiosele stâucl, rachiu din ele lără întrerupere şi să alte vase pe deplin curate, aşternutul tre­
în directă legătură cu afacerea Fa­ — numai acela nu-şl pbte închipui ne facem provisie în anii de belşug. bue de-asemenea mereu împrospătat seu,
şoda. So afirmă, că Muraview a avut fantasticul şi măreţul tablou, ce în- Odată uscată, castana este uşor de decă coteţul este podit, atunci padimentul
in Paris o înţelegere cu guvernul făţişeză priveliştea T smanei, celor desghiocat, de desfăcut de cbja ei. trebue şi spălat din când în când, ca să
tfrances, la cas, că conflictul ar de­ ce întră în valea aşternută de şo- nu se potă produce baccilii (sămânţa) ciu­
genera într’un resboiu, şi că alianţa sâca, ce suie într’âDsa“, cj' Al. Pentru a-o destila (a-o face ra­ mei, care constă din nisce părăsiţi (molina),
ce
ruso-francesă stă acum în pragul Btetulescu în opera sa „Mănăstirea chiu), se curăţă mai întâiu do coji. cari se află pi’in aer şi se introduc prin
unei acţiuni seribse. Tismana“. apoi se tbrnă peste ele atâta apă răsuflare, beutură său mâncare în stomacul
caldă, astfel ca se se pbtă umfla şi
porcului, âr de aci în sânge şi maţe, unde
Deşi castanul cresce mai iute muia; după 12 ere scurgem apa şi se sporesc într’un mod înspăimântător, aşa
decât stejarul, lemnul său este tare strivim castanele. că porcul atacat trebue să se prăpădescă.
Cunoştinţe folositori
şi aprâpe neputrecfibil. Florile sale Acăsta operaţie terminată, ma­ Mai departe să îngrijim, ca porcii să nu
Castanul şi fabrica rachiului masculine şi femenine se întâlnesc teria astfel căpătată este supusă la mănânce bucate stricate, său mucedite, seu
de castane. pe acelaşi arbore, si cele dintâiu dau două plămădeli de 12 ore fia-care, să bea apă stătută şi clocită, seu să vină
Castanul este un arbore mare nascere unui fruct spinoâ, care când cu apă la 45° de căldură cel mult. în atingere cu coteţele omeni, cari vin de
şi gros, care cresce în mod natural este copt se despică, lăsând se cadă Lichidele atunci se umflă încărcate pe la alţi porci bolnavi, căci tote acestea
■în climele stîmperate ale En-opei una seu mai multe castane. cu zăhar, care fermentezâ, când se încă conţin într’o măsură mai mică sporii
apusene. Orî-oare ar fi causa, nu Castanul pbte fi cultivat cu în­ pune maia (aluat de dospelă) la 25°. (semenţa) ciumei.
este aşa de răspândit astăcjî, cum lesnire şi nu diferă de specia numită Dintr’o j00 klgr. de castane, se Intre mijlocele de tămăduire şi pre-
era odată, şi cu părere de rău, nu marronnier, decât că. fiind necultivat, capătă de obiceiu 2 decilitri de spirt servare se numără tote acelea, cari prin
3e mai găsesc castani în pădurile fructele sunt mai mici. la 90 de grade. puterea şi tăria lor pot să omore încă în
multor provincii, unde întâlnim şi germene baccilii ciumei, fără de a vătăma
astăcjî vechi lemnării din acest lemn. Decă oiueva vre să cultive cas sănătatea porcului. Intre acestea se află:
Acest arbore, prin statura şi folosul tanul, pentru-ca să aibă fructe mai Ciuma porcilor. carbolul, creolinul şi varul nestins, cu cari
său, a meritat să flă pus in numă­ bune, trebue altoit, altoire în fluer Ciuma porcilor, care a bântuit de se desinfecteză coteţele, unde dorm porcii,
rul acelora, care ţin primul rang seu în scut, şi atunci ia numele de câţi-va ani mai în tote părţile ţârei încă înainte de a-se fi încuibat boia. Creo-
„marronnier .
11
.printre arborii pădurei; de obiceiu nostre, a dat o grea lovitură economiei linul se mai pote da şi în mâncare în pro-
este considerat, ca al doilea după Pământurile, unde castanului îi de porci, care pentru săraci, ca şi pentru porţiune de l°/ , adecă unul la sută, de
0
stejar. priesce mai mult, sunt acelea a că­ bogaţi formeză un isvor de venite din cele câte trei-orl, patru-orl pe di în lătură.

1
— Da, d-le; m’am dus la museu, unde privirea lui par’că dieea: „Te pui tu în — In cinci minute o să pricep şi eu — Cine e?
sunt odăi plioe de astfel de lucruri; m’am cumpănă cu flârea mea?’ 1 tată ? întreba fiiul meu. — Aflaţi că acestă statuă înfăţişâză
dus prin biseriol, la Notre-Dame, unde se Fiiul meu se uita la mine cam în- — Da, şi tu vei pricepe; daţl-vă rrai pe o cjeiţă tînără, căreia îi place numai
află bărbaţi şi femei scuipaţi pe faţadă şi grijat, căci mă credea pus în încurcătură; încoce'; elevii mei. vânătorea, cânii şi pădurile; că e mândră,
prin năuntru. Intâiti mi-s’a părut lucru ţăranca îşi curăţea legumele şi eu mul­ Ţăranul şi fiiul meu se aşedase lângă că n’a fost nicl-odată sub stăpânirea vre­
mare, şi le-am visat noptea, dâr peste ţumeam mult lui Moş Horn, căci el adusese mine. unui bărbat, că viaţa sa se petrece învin­
opt (file când am văcjut, că e tot aia şi convorbirea tocmai asupra punctului ce gând pe cele mai uşore şi pe cele mai în-
— Acum, moş Horn, uită-te bine la
âr aia, că statuele erau tot la locul lor, vream să esplic Aiului meu: educaţia dra­ grozitâre fiare sălbutice, şi că chiar acum
ea, ou luare aminte, cu mai multă luare
tot aşa de mari, tot aşa de albe, m’am gostei de frumos. se întârce fără îndoială din cine soie ce
aminte.
gândit: „Mai bine îmi place grădina mea. Reluai der: vânătore primejdiosă, în care a ucis cu să­
Plantele mele sunt tot aşa de frumose şi El deschise ochii cât putu. geţile ei niscai fiare. Ai înţeles, moş Horn?
— Moş Horn, tot-deuna ţl-au plăcut
trăesc, se schimbă, creso; acjl sunt verejî, — Ei, ţi-se pare ceva frumos la ea?
florile, ca acum ? — Cum nu!
mâne sunt roşii; aci sunt pline cu foi, aci — Nimic, d le.
— Nu, d-le; un unchii! al meu — om — Ei bine, acum uită-te âr la ea, în
nu flori, aci cu p6me. Uită-te, d-le, la — Minunat. Der ţie? întrebai pe
bătrân — m’a învăţat să le iubesc. tăcere, cu religiositate, mult, şi spune-mi
■cactusul ă s a ; de o jumătate de ceas, de fiiul meu.
când eşti d ta aici, s’a schimbat, corola îi — Der vecinilor d-tale le plac? — Nici mie. nu ţi-se pare, că figura ei se însufleţesce
e mai deschisă, mirâse mai tare; peste un — Nici unul într’o sută nu înţelege — Oât se pote de bine. Sunteţi toc­ sub privirea d-tale, după cum se deosebesc
•ceas âr o să fie schimbat. iubirea de flori? mai buni, ca să pricepeţi uşor. Ascultaţi... încet încet lucrurile diu pivniţa întu-
necosă? Uită-te la buzele acestea între­
— Der peste două cesurl o să moră. — Ei bine, d-ta eşti pentru statua Aţi întrat de mai muite-orl în pivniţă deschise ; nu ţi-se pare, că par-că trec prin
asta, ce sunt vecinii d-tale pentru flori; cjiua şi aţi băgat da semă, că la înoeput
—• Aşa e, der vec}I, că sub el se află ele fiori de trufie? Der nările nu se umflă
nu o admiri, pentru-că n’ai avut nici un ochiul nu deo9ebesce lucrurile, cari se află
un boboc, care îl va înlocui şi pote oă-1 uşor şi nu-ţl arată ast-fel, că a alergat?
unebiti bătrân, care să te înveţe a o ad­ în ea. Tocmai aşa vi-se întâmplă acum,
va şi întorce. Statuele pot face aşa?
mira. Şi am să fiu eu unchiul bătrân, şi der fiţi liniştiţi, peste puţin veţi începe a — Aşa e.
Si ţăranul se uita la planta lui cu o numai îu cinci minute am să te fac, să te vedâ mai bine. Insă trebue să faceţi cu- — Şi ce mândrie pe frunte şi în ţi­
mulţumire drăgostosă. Pe urmă îşi arunca uiţi eu plăcere la icona acesta divină, care noscinţă ou domnişora acesta, să vă spun nuta capului!... Acum treci în partea
ochii şi la biata Diana mea, cu dispreţ, şi ţi-se pare o bucată de piatră. cine e. câstalaltă, şi uită-te la începutul gâtului